Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 208 din 28 mai 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1), ale art. 38 alin. (6) şi ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a dispoziţiilor cap. II şi ale art. 17 şi art. 22 din cap. VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 208 din 28 mai 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1), ale art. 38 alin. (6) şi ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a dispoziţiilor cap. II şi ale art. 17 şi art. 22 din cap. VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1069 din 12 noiembrie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Atilla │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (2) din secţiunea a 4-a şi ale art. 22 alin. (1)-(4) din secţiunea a 6-a din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Voichiţa-Ileana Cisteian şi Ioan Gabriel Bucur în Dosarul nr. 9.432/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 575D/2018.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 696D/2018, nr. 1.150D/2018, nr. 1.151D/2018, nr. 1.180D/2018, nr. 1.400D/2018, nr. 1.577D/2018, nr. 2.125D/2018, nr. 2.126D/2018, nr. 2.634D/2019 şi nr. 2.635D/2019, având obiect parţial identic. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de Sorin Chiţu şi Georgiana Ionescu, de Horia Florian Băjan şi alţii, de Valeriu Păcuraru şi Valentin Rusu, de Claudiu Ştefan Ţăndăreanu, de Mariusz-Emil Popescu şi alţii, Dan Alexandru Schipor şi Adrian Străchinar, de Răzvan Căpăţână şi de Florina Carmen Dinescu în dosarele nr. 8.114/2/2017, nr. 9.020/2/2017, nr. 9.096/2/2017, nr. 9.428/2/2017, nr. 3.893/2/2018, nr. 927/2/2018, nr. 2.984/2/2018 şi nr. 2.988/2/2018 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, precum şi de către Elena Alina Askar şi, respectiv, de Mihaela Luca în dosarele nr. 739/42/2018 şi, respectiv, nr. 663/42/2018 ale Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Curtea pune în discuţie, din oficiu, conexarea dosarelor menţionate mai sus la Dosarul nr. 575D/2018. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor.
    6. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 696D/2018, nr. 1.150D/2018, nr. 1.151D/2018, nr. 1.180D/2018, nr. 1.400D/2018, nr. 1.577D/2018, nr. 2.125D/2018, nr. 2.126D/2018, nr. 2.634D/2019 şi nr. 2.635D/2019 la Dosarul nr. 575D/2018, care a fost primul înregistrat.
    7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca nefondată, a excepţiei. Astfel, arată că este nefondată critica întemeiată pe art. 16 din Constituţie, deoarece în art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 se defineşte clar categoria personalului auxiliar al instanţelor şi parchetelor, inclusiv personalul IT şi grefierii.
    8. De asemenea, este nefondată şi critica întemeiată pe art. 1 alin. (3) din Constituţie referitoare la statul de drept, deoarece nu se creează o incertitudine cu privire la identificarea reglementărilor aplicabile modului de salarizare a specialiştilor IT.
    9. Critica întemeiată pe art. 41 şi 53 din Constituţie este nefondată, deoarece statul nu garantează cuantumul vreunui salariu. Ca atare, şi critica referitoare la art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 este nefondată, întrucât normele legale instituie reguli privind aplicarea în timp a Legii-cadru nr. 153/2017.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    10. Prin Sentinţa civilă nr. 1.708 din 5 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 9.432/2/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (2) din secţiunea a 4-a şi ale art. 22 alin. (1)-(4) din secţiunea a 6a din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Voichiţa-Ileana Cisteian şi Ioan Gabriel Bucur şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 575D/2018.
    11. Prin Încheierea din 20 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 8.114/2/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor anexei nr. V, capitolul II, nr. crt. 1-4 şi 7-9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Sorin Chiţu şi Georgiana Ionescu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 696D/2018.
    12. Prin Sentinţa civilă nr. 2.734 din 12 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 9.020/2/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (2), secţiunea a 6-a şi art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Horia Florian Băjan şi alţii şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.150D/2018.
    13. Prin Sentinţa civilă nr. 2.735 din 12 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 9.096/2/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (2), secţiunea a 6-a şi art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Valeriu Păcuraru şi Valentin Rusu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.151D/2018.
    14. Prin Încheierea din 26 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 9.428/2/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1), ale art. 39 alin. (5), precum şi a dispoziţiilor anexei nr. V, capitolul VIII, art. 17 alin. (2) şi art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Claudiu Ştefan Ţăndăreanu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.180D/2018.
    15. Prin Sentinţa civilă nr. 3.543 din 7 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.893/2/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor capitolului II din anexa nr. V şi ale art. 17 alin. (1) din capitolul VIII al anexei nr. V, prin raportare la art. 22 alin. (1) şi art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Mariusz-Emil Popescu şi alţii şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.400D/2018.
    16. Prin Sentinţa civilă nr. 3.553 din 10 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 927/2/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor anexei nr. V, capitolul VIII, secţiunea a 4-a, art. 17 alin. (2) şi secţiunea a 6-a, art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Dan Alexandru Schipor şi Adrian Străchinar şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.577D/2018.
    17. Prin Încheierea din 5 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.984/2/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (6), precum şi ale anexei nr. V, capitolul II din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Răzvan Căpăţână şi face obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.125D/2018.
    18. Prin Încheierea din 5 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.988/2/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (6), precum şi ale anexei nr. V, capitolul II din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Florina Carmen Dinescu şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.126D/2018.
    19. Prin Încheierea din 18 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 739/42/2018, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (6), precum şi ale anexei nr. V, cap. II, nr. crt. 1, 2, 3, 4, 7, 8 şi 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu privire la stabilirea salariilor de bază ale personalului de specialitate informatică din cadrul instanţelor şi parchetelor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Elena Alina Askar şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.634D/2019.
    20. Prin Încheierea din 18 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 663/42/2018, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (6), precum şi ale anexei nr. V, cap. II, nr. crt. 1, 2, 3, 4, 7, 8 şi 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu privire la stabilirea salariilor de bază ale personalului de specialitate informatică din cadrul instanţelor şi parchetelor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Mihaela Luca şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.635D/2019.
    21. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în litigii având ca obiect plângeri, formulate în temeiul art. 7 alin. (2) din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, împotriva unor hotărâri emise, în temeiul art. 7 alin. (1) din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, de către organele de conducere prevăzute în dispoziţia anterior menţionată, prin care s-a stabilit modul de salarizare a autorilor.
    22. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile art. 17 din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt criticate din perspectiva mai multor dispoziţii constituţionale. Astfel, deoarece acestea reglementează în mod identic salarizarea specialiştilor IT şi a informaticienilor-şefi şi a grefierilor, se încalcă principiul, consacrat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căruia situaţiile obiectiv diferite trebuie tratate în mod diferenţiat. Cu referire la specialiştii IT şi informaticienii-şefi se menţionează că aceştia se situează, în mod obiectiv şi rezonabil, într-o situaţie diferită de cea a grefierilor, din perspectiva poziţiei de ierarhizare superioară acestei din urmă categorii, precum şi a complexităţii funcţiei.
    23. Discriminarea subzistă deoarece legiuitorul nu oferă nicio justificare pentru modificarea regimului de reglementare a salarizării specialiştilor IT şi a informaticienilor-şefi. Faptul că salariile acestora, până la intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, „erau nesimţite şi trebuiau scăzute“ sau că „alţii trăiesc cu salariul minim pe economie“ nu poate reprezenta, în viziunea autorilor, o justificare acceptabilă.
    24. Având în vedere numărul foarte mic al personalului considerat a fi discriminat, impactul bugetar la nivel macroeconomic al reducerii salariilor este cu totul nesemnificativ, deşi foarte important pentru fiecare dintre cei care fac parte din acest personal. În plus, apreciază autorii, personalul considerat a fi discriminat nu se află într-o situaţie similară cu alţi specialişti din domeniul IT, de exemplu, cei care lucrează ca funcţionari publici în cadrul primăriilor sau al caselor de pensii, întrucât activităţile pe care le desfăşoară diferă prin gradul de complexitate.
    25. Autorii mai susţin că prin introducerea unei discriminări vădite, lipsite de orice justificare rezonabilă, se aduce atingere şi art. 1 alin. (3) din Constituţie referitor la statul de drept, valoare care se opune luării unor decizii arbitrare. Astfel, se critică faptul că Legea-cadru nr. 153/2017 creează incertitudine cu privire la identificarea reglementării aplicabile modului de salarizare a specialiştilor IT şi a informaticienilor-şefi, precum şi cu privire la consecinţele produse de aplicarea etapizată a acesteia, nefiind suficientă, în opinia autorilor, o singură referinţă, cuprinsă într-o anexă, aplicabilă pentru anul 2022.
    26. Autorii mai arată că se încalcă art. 41 şi art. 53 din Constituţie, deoarece raţiunile avute în vedere de Curtea Constituţională atunci când a stabilit, în Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, constituţionalitatea măsurii de restrângere a exerciţiului dreptului la muncă, constând în reducerea temporară a salariilor din sectorul public, sunt inaplicabile în cazul soluţiei alese de legiuitor prin adoptarea Legii-cadru nr. 153/2017 a cărei aplicare conduce la scăderea salariilor specialiştilor IT şi informaticienilor-şefi, singura categorie de personal din cadrul personalului din sistemul justiţiei aflată într-o atare situaţie. În plus, autorii constată că, spre deosebire de situaţia analizată de Curte în decizia antereferită, măsura criticată în prezenta cauză nu are caracter temporar şi a fost adoptată pe fond de creştere şi nu de criză economică.
    27. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, autorii pleacă de la două observaţii. Mai întâi, specialiştii IT şi informaticienii-şefi din cadrul instanţelor şi al parchetelor de pe lângă acestea se află într-o situaţie comparabilă cu specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al celorlalte parchete, personal al cărui mod de salarizare este reglementat de art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. În al doilea rând, modul de salarizare a celor două categorii este diferit, fiind dezavantajată prima categorie. Autorii apreciază că acest tratament este contrar art. 16 din Constituţie, având în vedere, pe de o parte, că, deşi Legea-cadru nr. 153/2017 a urmărit creşterea veniturilor tuturor bugetarilor, cele ale specialiştilor IT şi ale informaticienilor-şefi au scăzut şi, pe de altă parte, salarizarea acestora a fost reglementată de legile anterioare intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 împreună cu cea a personalului prevăzut de art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017.
    28. Se mai arată că cele două categorii de personal menţionate anterior sunt reglementate de art. 116-118 din Legea nr. 304/2004, în sensul că membrii acestora au acelaşi statut şi aceeaşi grilă salarială. Cu toate acestea, Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează în mod diferit salarizarea celor două categorii de personal.
    29. Se arată că, prin adoptarea unei legi de modificare a Legii nr. 304/2004 şi care se află „în stadiu de soluţionare a obiecţiilor de neconstituţionalitate ridicate cu privire la alte chestiuni“, legiuitorul a revenit asupra soluţiei excluderii specialiştilor IT şi a informaticienilor-şefi din categoria specialiştilor la care se referă art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017.
    30. Mai departe, autorii excepţiei semnalează că art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 blochează în mod discriminatoriu orice majorare salarială ulterioară care se prezumă a se acorda întregului personal din sistemul bugetar până în anul 2022. În plus, modalitatea de salarizare a specialiştilor IT din justiţie încalcă principiile sistemului de salarizare prevăzute de art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017.
    31. Se încalcă, în opinia autorilor, dreptul constituţional la un trai decent, având în vedere că modificările salariale îi pun în imposibilitatea de a-şi achita ratele la credit contractate într-o perioadă în care salariul avea un cuantum mai mare, credite care au fost contractate tocmai având în vedere acest cuantum.
    32. De asemenea, este încălcat şi dreptul de proprietate privată garantat de Protocolul la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece modificările aduse de dispoziţiile criticate înfrâng speranţa legitimă de a se menţine nivelul salarial avut timp de 10 ani anteriori intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017. Prin adoptarea măsurii criticate, legiuitorul şi-a depăşit marja de apreciere de care dispune în reglementarea politicilor sale economico-sociale şi, de asemenea, a încălcat prevederile art. 53 din Constituţie.
    33. Prevederile art. 14 alin. (1) şi ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 încalcă, în opinia autorilor, principiul previzibilităţii legii, deoarece nu este posibilă stabilirea cu certitudine a datei de la care se acordă indemnizaţia lunară pentru titlul ştiinţific de doctor. De asemenea, în opinia autorilor, este nesocotit şi principiul transparenţei mecanismului de stabilire a drepturilor salariale.
    34. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul Curţii nr. 696D/2018, nu-şi formulează punctul de vedere, apreciind că acesta nu este obligatoriu atunci când excepţia nu este ridicată din oficiu.
    35. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 1.180D/2018, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    36. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarele nr. 2.125D/2018 şi nr. 2.126D/2018, nu formulează un punct de vedere cu privire la excepţie.
    37. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază, în restul cauzelor în care a sesizat Curtea, că dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate. Astfel, prin Legea-cadru nr. 153/2017 întreaga categorie profesională a specialiştilor este salarizată prin raportare la aceleaşi dispoziţii din cuprinsul actului normativ, reclamanţii solicitând încadrarea în altă grilă de salarizare - stabilită de cap. I lit. B nr. crt. 4, grilă care determină/fixează nivelul salariului pentru procurorul cu grad de judecătorie. Or, astfel cum au arătat chiar reclamanţii, aceştia nu îndeplinesc o atare funcţie, astfel că nu se poate discuta despre existenţa unui tratament inegal.
    38. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, având în vedere că măsura legislativă criticată nu respectă prevederile art. 53 din Constituţie.
    39. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    40. Guvernul, în dosarele Curţii nr. 2.634D/2019 şi nr. 2.635D/2019, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând, în susţinere, Decizia Curţii Constituţionale nr. 428 din 4 iulie 2019.
    41. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    42. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    43. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum se configurează ca urmare a analizei motivării excepţiei, precum şi a erorilor strecurate în dispozitivele actelor de sesizare, îl reprezintă, în realitate, dispoziţiile art. 14 alin. (1), ale art. 38 alin. (6) şi ale art. 39 alin. (5), precum şi dispoziţiile cap. II şi ale art. 17 şi art. 22 din cap. VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017.
    44. Astfel, cu privire la criticile aduse fie art. 17 alin. (1), fie art. 17 alin. (2) din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea observă că, în realitate, acestea nu vizează exclusiv aceste alineate, ci soluţia stabilirii în mod identic a salariilor de bază ale grefierilor şi ale specialiştilor IT. În plus, criticile nu vizează şi personalul conex a cărui salarizare este, de asemenea, reglementată de art. 17 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. Ca atare, se va reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 17 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 cu referire strictă la sintagma salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate.
    45. De asemenea, Curtea observă că în acele dosare în care a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a capitolului II din anexa nr. V la Legea nr. 153/2017, fără să fi fost sesizată şi cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, soluţia prevăzută în capitolul II din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 este dependentă din punct de vedere logic de soluţia prevăzută în art. 17 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. Ca atare, în aceste dosare, se va considera că ambele reglementări constituie obiect al sesizării Curţii Constituţionale. În plus, conţinutul capitolului II este criticat numai cu privire la soluţia reglementării în mod identic a salarizării personalului IT şi a grefierilor, şi nu cu referire şi la soluţiile pe care le conţine, în integralitatea lor.
    46. În sfârşit, cu referire la forma originară a capitolului II al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea constată că o parte dintre prevederile acestuia au fost ulterior modificate prin mai multe acte normative, fără ca vreuna dintre acestea să elimine soluţia legislativă a reglementării identice a salarizării personalului IT şi a grefierilor.
    47. Dispoziţiile criticate se referă la indemnizaţia lunară pentru titlul ştiinţific de doctor [art. 14 alin. (1)]; aspecte care ţin de aplicarea în timp a Legii-cadru nr. 153/2017 [art. 38 alin. (6) şi art. 39 alin. (5)]; familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie“ şi Curtea Constituţională [anexa nr. V]; salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor [capitolul II al anexei nr. V]; reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei [capitolul VIII al anexei nr. V], salarizarea şi celelalte drepturi salariale ale personalului auxiliar de specialitate şi ale personalului conex [art. 17 din capitolul VIII] şi la salarizarea specialiştilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al celorlalte parchete [art. 22 al capitolului VIII].
    48. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 16 alin. (1)-(2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 47 referitor la nivelul de trai decent, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitor la nediscriminare şi art. 1 din Primul Protocol la aceasta privind dreptul de proprietate privată.
    49. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că a mai examinat critici similare aduse dispoziţiilor care fac obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate. Astfel, în Decizia nr. 428 din 4 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 17 octombrie 2019, paragraful 22, Curtea a reţinut că includerea, sub aspectul salarizării, a specialiştilor în domeniul informatic în categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor reprezintă opţiunea legiuitorului, manifestată în marja sa de apreciere, permisă de dispoziţiile art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi. În sprijinul unei astfel de concluzii, Curtea s-a raportat la jurisprudenţa sa prin care a statuat că este dreptul şi obligaţia autorităţii legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat (Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006, şi prin Decizia nr. 408 din 13 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 26 octombrie 2017), precum şi la cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaţilor lor din bugetul de stat (Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, şi Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57).
    50. În plus, Curtea a observat că acceptarea susţinerilor autorilor excepţiei ar echivala cu imposibilitatea legiuitorului de a mai putea modifica sistemul de salarizare, pe motiv că ar crea diferenţe faţă de sistemul anterior de salarizare (a se vedea paragraful 23 din Decizia nr. 428 din 4 iulie 2019).
    51. Curtea a respins şi argumentele referitoare la instituirea unei discriminări între specialiştii IT şi alte categorii de specialişti din sistemul judiciar, deoarece este dreptul exclusiv al legiuitorului să facă diferenţierea corespunzătoare la stabilirea drepturilor salariale. Atribuţiile, competenţele, sarcinile specifice, responsabilităţile şi importanţa activităţii desfăşurate sunt diferite chiar şi pentru personalul care este încadrat pe funcţii similare, la diferite autorităţi sau instituţii publice (a se vedea Decizia nr. 428 din 4 iulie 2019, paragraful 24).
    52. Mai departe, Curtea a respins şi criticile întemeiate pe prevederile art. 41 şi ale art. 53 din Constituţie, reţinând că stabilirea principiilor şi a condiţiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului plătit din fonduri publice intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului, iar modificarea reglementărilor în această materie nu înseamnă restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale. Constituţia prevede în art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaţilor la protecţia socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe ţară“, fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia (a se vedea Decizia nr. 428 din 4 iulie 2019, paragraful 27).
    53. În sfârşit, Curtea a constatat că este lipsită de temei şi critica de neconstituţionalitate potrivit căreia odată cu aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017, veniturile salariale ale specialiştilor IT au fost diminuate, de vreme ce dispoziţiile art. 38 alin. (2) lit. a) din lege stabilesc că: „Începând cu data de 1 iulie 2017: a) se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;“. În aceste condiţii, a statuat Curtea, nu poate fi reţinută o restrângere a exerciţiului dreptului la muncă, în componenta sa privind dreptul la salariu, în sensul art. 53 din Constituţie şi, în consecinţă, dispoziţiile art. 41 şi ale art. 53 din Legea fundamentală invocate nu sunt încălcate (a se vedea Decizia nr. 428 din 4 iulie 2019, paragrafele 28-29).
    54. Aceste considerente au fost reluate într-o decizie ulterioară a Curţii, respectiv Decizia nr. 845 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 13 martie 2020, prin care a fost respinsă o excepţie de neconstituţionalitate similară.
    55. Cu referire la critica potrivit căreia prevederile art. 14 alin. (1) şi ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 încalcă principiul previzibilităţii legii, deoarece nu este posibilă stabilirea cu certitudine a datei de la care se acordă indemnizaţia lunară pentru titlul ştiinţific de doctor, se impune precizarea că simpla urmare a regulilor fundamentale privind aplicarea în timp a normelor legale este suficientă pentru a delimita intervalul de aplicare a normelor abrogate de Legea-cadru nr. 153/2017 de cel al aplicării acesteia.
    56. Având în vedere jurisprudenţa enunţată, precum şi faptul că nu au survenit raţiuni de natură să impună reconsiderarea acesteia, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, şi prezenta excepţie de neconstituţionalitate.
    57. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Voichiţa-Ileana Cisteian şi Ioan Gabriel Bucur, de Sorin Chiţu şi Georgiana Ionescu, de Horia Florian Băjan şi alţii, de Valeriu Păcuraru şi Valentin Rusu, de Claudiu Ştefan Ţăndăreanu, de Mariusz-Emil Popescu şi alţii, de Dan Alexandru Schipor şi Adrian Străchinar, de Răzvan Căpăţână şi de Florina Carmen Dinescu în dosarele nr. 9.432/2/2017, nr. 8.114/2/2017, nr. 9.020/2/2017, nr. 9.096/2/2017, nr. 9.428/2/2017, nr. 3.893/2/2018, nr. 927/2/2018, nr. 2.984/2/2018 şi nr. 2.988/2/2018 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, precum şi de către Elena Alina Askar şi Mihaela Luca în dosarele nr. 739/42/2018 şi nr. 663/42/2018 ale Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 14 alin. (1), ale art. 38 alin. (6) şi ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi dispoziţiile cap. II şi ale art. 17 şi art. 22 din cap. VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 28 mai 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016