Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 181 din 26 mai 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi alin. (2^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 181 din 26 mai 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi alin. (2^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 706 din 6 august 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi alin. (2^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, excepţie ridicată de Societatea VIOSON PRODCOMIMPEX - S.R.L., cu sediul în municipiul Braşov, în Dosarul nr. 14.759/197/2015 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 365D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca neîntemeiată, context în care apreciază că reglementarea criticată îndeplineşte cerinţele şi exigenţele Legii fundamentale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 11 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 14.759/197/2015, Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi alin. (2^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea VIOSON PRODCOMIMPEX - S.R.L., cu sediul în municipiul Braşov, în contradictoriu cu Fabrica de Scule Râşnov - S.A. într-o cauză având ca obiect pretenţii.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 3 alin. (2^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2), deoarece, dacă se realizează o analogie asupra faptului că persoanele juridice, inclusiv profesioniştii, ar trebui să beneficieze de acelaşi tratament ca justiţiabilii, acestora ar trebui să li se aplice prevederile art. 3 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011, şi nu cele ale art. 3 alin. (2^1) din acelaşi act normativ.
    6. Autoarea excepţiei invocă, de asemenea, şi neconstituţionalitatea art. 3 alin. (1) din acelaşi act normativ, care este o normă de trimitere, şi susţine că aceste prevederi de lege, care reglementează posibilitatea stabilirii unui nivel al ratei dobânzii de referinţă în temeiul hotărârilor Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, contravin dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Constituţie, care consacră principiul separaţiei puterilor în stat, în sensul că numai Parlamentul este unica autoritatea legiuitoare a ţării şi, prin excepţie, Guvernul. În situaţia de faţă, însă, Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României i se permite să facă derogări de la lege, autoarea excepţiei sesizând faptul că nivelul ratei dobânzii de referinţă a fost stabilit prin Circulara nr. 17 din 6 mai 2015, deci nici măcar prin hotărâre.
    7. Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază ca fiind neîntemeiate criticile formulate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, iar în acest sens învederează faptul că politica monetară a statului român este făcută prin Banca Naţională a României.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 3 alin. (1) şi alin. (2^1) din capitolul I intitulat Dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti cuprins în Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 29 august 2011, aprobată prin Legea nr. 43/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 21 martie 2012, cu completările ulterioare. Prevederile criticate au următorul conţinut normativ:
    "ART. 3
    (1) Rata dobânzii legale remuneratorii se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, care este rata dobânzii de politică monetară stabilită prin hotărâre a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României.
    [...]
    (2^1) În raporturile dintre profesionişti şi între aceştia şi autorităţile contractante, dobânda legală penalizatoare se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă plus 8 puncte procentuale."

    12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), care prevăd că „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări“, şi ale alin. (2), potrivit cărora „Nimeni nu este mai presus de lege“, precum şi celor ale art. 61 alin. (1), potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.“
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Banca Naţională a României reprezintă o instituţie publică independentă învestită de legiuitor cu atribuţii şi prerogative privind controlul şi supravegherea activităţii bancare în România şi a instituţiilor de credit care desfăşoară a astfel de activitate. Este, de asemenea, autoritatea care se preocupă de politica monetară a statului şi de politica de curs de schimb şi regim valutar, exercită operaţiuni cu aur şi active externe, ţine contul curent al Trezoreriei Statului etc., iar pentru îndeplinirea sarcinilor şi competenţelor mai sus evocate, Banca Naţională a României este îndrituită să emită reglementări prin care activitatea bancară este permanent adaptată la schimbările intervenite în domeniul bancar pe piaţa europeană.
    14. În conformitate cu art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 30 iunie 2004, această instituţie emite regulamente, ordine, norme şi circulare, pentru a pune în aplicare şi a impune respectarea prevederilor legale. De asemenea, în conformitate cu art. 35 din actul normativ precitat, guvernatorul Băncii Naţionale a României emite ordine şi decizii şi dispune măsuri pentru executarea dispoziţiilor legale, a hotărârilor consiliului de administraţie, precum şi a altor reglementări privind Banca Naţională a României.
    15. Reglementările Băncii Naţionale a României au caracter obligatoriu pentru persoanele juridice publice şi private, precum şi pentru persoanele fizice, şi includ: a) regulamente, norme, circulare şi alte acte cu caracter general, emise în aplicarea legii, obligatorii pentru una sau mai multe categorii de instituţii de credit; b) ordine emise în aplicarea legii sau a unei reglementări, obligatorii pentru una sau mai multe instituţii de credit. Reglementările secundare, date în aplicarea dispoziţiilor legale în domeniu, constituie o necesitate a dezvoltării cadrului legal în materie, reglementările Băncii Naţionale a României reprezentând norme specifice ce provin de la autoritatea în domeniu, singura în măsură să contribuie la adecvarea cadrului juridic într-un domeniu pe care îl gestionează. Actele normative ale Băncii Naţionale a României îşi produc efectele juridice în sfera financiar-bancară şi sunt emise în baza legii şi în vederea executării legii.
    16. Raportat la criticile formulate, Curtea reţine că, potrivit art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, părţile sunt libere să stabilească, în convenţii, rata dobânzii atât pentru restituirea unui împrumut al unei sume de bani, cât şi pentru întârzierea la plata unei obligaţii băneşti. Dobânda datorată de debitorul obligaţiei de a da o sumă de bani la un anumit termen, calculată pentru perioada anterioară împlinirii termenului scadenţei obligaţiei, este denumită dobândă remuneratorie, iar dobânda datorată de debitorul obligaţiei băneşti pentru neîndeplinire obligaţiei respective la scadenţă este denumită dobândă penalizatoare. Prin dobândă se înţelege nu numai sumele socotite în bani cu acest titlu, ci şi alte prestaţii, sub orice titlu sau denumire, la care debitorul se obligă drept echivalent al folosinţei capitalului.
    17. Din examinarea actelor dosarului, Curtea constată că, în realitate, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate consideră că instanţa de fond a aplicat „în mod tendenţios“ prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 13/2011, obligând societatea la plata unor dobânzi penalizatoare, deşi în cauză este vorba, în opinia sa, de dobânzi contractuale, context în care susţine că instanţa de judecată a făcut o aplicare greşită a normelor substanţiale de drept civil. Susţine, de asemenea, că persoanele juridice, inclusiv profesioniştii, ar trebui să beneficieze de acelaşi tratament ca persoanele fizice, iar raportat la speţă, consideră că ar trebui să li se aplice prevederile art. 3 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011, potrivit cărora rata dobânzii legale penalizatoare se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă plus 4 puncte procentuale, şi nu cele ale art. 3 alin. (2^1) din acelaşi act normativ.
    18. Or, analizând criticile formulate, Curtea constată că argumentele invocate de autoarea excepţiei nu privesc vicii de neconstituţionalitate intrinsecă ale reglementării criticate, ci au în vedere, de fapt, modalitatea de interpretare şi aplicare a legii de către instanţa de judecată, ceea ce, potrivit jurisprudenţei constante a instanţei de contencios constituţional, excedează competenţei Curţii Constituţionale.
    19. Tot din perspectiva criticilor formulate, Curtea observă că art. 3 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 prevede că rata dobânzii legale remuneratorii se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, care este rata dobânzii de politică monetară stabilită prin hotărâre a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României. Curtea reţine că rata dobânzii de politică monetară reprezintă rata dobânzii utilizată pentru principalele operaţiuni de piaţă monetară ale Băncii Naţionale a României şi este o parte a politicii monetare a Băncii Naţionale a României. În acest context, autoarea susţine că prin aceste prevederi de lege, care reglementează posibilitatea stabilirii unui nivel al ratei dobânzii de referinţă prin hotărâri ale Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, se încalcă dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Constituţie, care statuează că Parlamentul este unica autoritatea legiuitoare a ţării şi, prin excepţie, Guvernul. De altfel, în opinia autoarei excepţiei, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a derogat chiar şi de la art. 3 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011, în sensul că nu a stabilit nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României prin hotărâre, ci printr-un act subsecvent, şi anume prin Circulara nr. 17 din 6 mai 2015.
    20. Curtea observă că aşa cum reiese din preambulul Circularei nr. 17 din 6 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316 din 8 mai 2015, având în vedere prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu completările ulterioare, cele ale Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, precum şi hotărârea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din data de 6 mai 2015, Banca Naţională a României a hotărât că, începând cu data de 7 mai 2015, nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României este de 1,75% pe an.
    21. Or, în acest context, Curtea reţine că circulara reprezintă o reglementare specifică dată în aplicarea dispoziţiilor legilor în acest domeniu special, aspect ce se circumscrie modalităţii de reglementare a actelor normative pe care Banca Naţională a României este abilitată să le elaboreze, ţinând seama de obiectivul fundamental şi atribuţiile acestei instituţii, astfel cum acestea sunt prevăzute în art. 2 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României.
    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi alin. (2^1) din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, excepţie ridicată de Societatea VIOSON PRODCOMIMPEX - S.R.L., cu sediul în municipiul Braşov, în Dosarul nr. 14.759/197/2015 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 26 mai 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid Alina Tudora


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016