Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 166 din 26 mai 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 353 alin. (1) teza a treia din Codul de procedură penală     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 166 din 26 mai 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 353 alin. (1) teza a treia din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 675 din 30 iulie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 353 alin. (1) teza a treia din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Cosmin Nicolae Negru în Dosarul nr. 41.563/299/2016* al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 838D/2018.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că judecata poate avea loc cu citarea tuturor părţilor şi a subiecţilor procesuali.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 9 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 41.563/299/2016*, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 353 alin. (1) teza a treia din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Cosmin Nicolae Negru cu ocazia soluţionării unei cauze penale.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prin coroborarea dispoziţiilor criticate cu cele ale art. 33 şi 34 din Codul de procedură penală se ajunge la situaţia în care, în faţa instanţei judecătoreşti, se citează o persoană care are calitatea de suspect. Or, potrivit art. 328 alin. (1) şi art. 371 din Codul de procedură penală, doar inculpatul poate fi trimis în judecată, iar judecata se poate mărgini doar la persoanele ce deţin această calitate, nu şi la suspect.
    6. Pe de altă parte, imprecizia textului de lege criticat determină introducerea în cauză, în faza judecăţii, a unei persoane care dobândeşte calitatea de persoană vătămată şi, ulterior, parte civilă. În ipoteza introducerii în cauză a persoanei vătămate, la un moment procesual ulterior citirii actului de sesizare al instanţei, inculpatul nu va putea iniţia o împăcare cu persoana vătămată şi nici nu va putea încheia un act de mediere. De asemenea, introducerea în cauză a persoanei vătămate, ulterior începerii cercetării judecătoreşti, o va împiedica să se constituie parte civilă. Astfel, toate aceste posibile repercusiuni îşi găsesc sorgintea în omisiunea legiuitorului de a stabili un termen în interiorul căreia instanţa poate introduce în cauză o nouă persoană vătămată. Totodată, în această situaţie persoana vătămată este lipsită de dreptul de a participa în procedura de cameră preliminară. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 257 din 26 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 22 iunie 2017.
    7. De asemenea, apreciază că dispoziţiile art. 371 din Codul de procedură penală urmăresc stabilirea unui cadru procesual clar, transparent şi previzibil, anterior începerii cercetării judecătoreşti. Astfel, legiuitorul a interzis instanţei judecătoreşti posibilitatea extinderii procesului penal cu privire la alte fapte ori alţi inculpaţi, în aceste ipoteze, singura variantă de a investiga/ ancheta alte fapte ori alte persoane fiind aceea de a sesiza organul de urmărire penală.
    8. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Dispoziţiile criticate conferă instanţei posibilitatea să dispună citarea şi a altor subiecţi procesuali atunci când prezenţa acestora este necesară soluţionării cauzei [de exemplu, serviciul de probaţiune, persoana în îngrijirea căreia se află minorul, conform art. 508 alin. (1) din Codul de procedură penală]. Aceşti subiecţi procesuali sunt cei prevăzuţi la art. 34 din Codul de procedură penală, astfel că citarea la judecată a persoanei vătămate care, ulterior, îşi poate exprima opţiunea de a se constitui sau nu parte civilă se realizează în conformitate cu dispoziţiile art. 353 alin. (1) din Codul de procedură penală, persoana vătămată fiind acea persoană care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală prin fapta penală dedusă judecăţii, spre deosebire de categoria subiecţilor procesuali prevăzuţi la art. 34 din acelaşi act normativ, care justifică participarea în cauză prin prisma atribuţiilor care le sunt recunoscute de legiuitor în cursul procesului penal (martor, expert etc.). În final, instanţa a arătat că citarea persoanei vătămate la judecată devine obligatorie, în condiţiile prevăzute la art. 353 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală, indiferent dacă aceasta a participat sau nu în faza de urmărire penală.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 353 alin. (1) teza a treia din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut: „Instanţa poate dispune citarea altor subiecţi procesuali atunci când prezenţa acestora este necesară pentru soluţionarea cauzei.“
    13. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi art. 24 referitor la dreptul la apărare.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că o critică identică cu cea din prezenta cauză a fost analizată prin Decizia nr. 730 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 11 martie 2020.
    15. Cu acel prilej, Curtea a constatat că formularea unor astfel de motive nu echivalează cu o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci sunt ridicate prin intermediul invocării unei excepţii de neconstituţionalitate probleme ce ţin de modul de interpretare şi aplicare a legii.
    16. Or, Curtea a reţinut că în jurisprudenţa sa a statuat constant că nu este competentă să se pronunţe cu privire la aspectele ce ţin de aplicarea legii, acestea intrând în competenţa instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Atât interpretarea conţinutului normelor de procedură penală, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situaţiile de fapt deduse judecăţii, cât şi aplicarea acestora sunt de competenţa organelor judiciare.
    17. Curtea a reţinut că a acţiona diferit, în sensul verificării aspectelor ce ţin de aplicarea legii, ar însemna o ingerinţă în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege (a se vedea Decizia nr. 779 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 24 mai 2018, paragraful 22, şi Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 21).
    18. Or, având în vedere că cele solicitate în prezenta cauză sunt identice cu criticile reţinute prin Decizia nr. 730 din 5 noiembrie 2019, precitată, Curtea constată că trebuie reţinută aceeaşi soluţie, respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă.
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 353 alin. (1) teza a treia din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Cosmin Nicolae Negru în Dosarul nr. 41.563/299/2016* al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia penală.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 26 mai 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Daniela Ramona Mariţiu


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016