Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 149 din 12 martie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 149 din 12 martie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1164 din 2 decembrie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, excepţie ridicată de Cătălin Sevastre în Dosarul nr. 15.792/233/2018 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 856D/2019.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc a depus note scrise, prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece prin textele criticate se instituie anumite garanţii cu privire la integritatea celor care activează în domeniul jocurilor de noroc. Totodată, se arată că în această materie legiuitorul are o largă marjă de apreciere.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 1 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 15.792/233/2018, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, excepţie ridicată de Cătălin Sevastre într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii prevăzute de dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, regimul juridic al incompatibilităţilor şi al conflictului de interese pentru personalul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc care deţine calitatea de funcţionar public este cel prevăzut de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare. Însă prin prevederile criticate se instituie pentru personalul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc interdicţii şi obligaţii suplimentare. Astfel, deşi nu are un statut diferit de cel al funcţionarului public, prin modificările şi completările aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, în dinamica legislativă, pentru personalul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc s-a instituit interdicţia generală de a participa la jocurile de noroc organizate de persoane juridice private, nefiind explicitată în normele de aplicare aferente ordonanţei de urgenţă în ce constă aceasta. Or, extinderea acestei interdicţii şi pentru timpul liber, în afara orelor de lucru, restrânge dreptul la viaţă privată, mai ales că nu este compensată printr-un spor salarial. Se creează, totodată, o discriminare în raport cu alte organe de control din domeniul jocurilor de noroc, spre exemplu, cele din cadrul poliţiei sau al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care nu au astfel de interdicţii, şi chiar faţă de personalul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc care participă la jocuri de noroc organizate de persoane juridice cu capital de stat, astfel cum este Compania Naţională Loteria Română. În contextul criticilor formulate, se face o comparaţie şi cu alte categorii de personal asupra cărora operează anumite restrângeri numai pe timpul desfăşurării activităţii în orele de program.
    7. Judecătoria Galaţi - Secţia civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că, pe de o parte, legiuitorul are posibilitatea să impună limitarea unor drepturi pentru anumite categorii profesionale, iar, pe de altă parte, nu se poate reţine faptul că dreptul de a participa la jocurile de noroc face parte din drepturile fundamentale.
    8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, notele scrise depuse, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 21 alin. (6) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „(6) [...] Personalul O.N.J.N. [s.n. Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc] nu poate participa la jocuri de noroc operate în România de persoane juridice private.“
    12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 26 referitor la viaţa privată şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 3 aprilie 2013, personalul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc este format din demnitari, funcţionari publici şi personal contractual, potrivit prevederilor legale în vigoare.
    14. De asemenea, prevederile art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 stabilesc faptul că regimul juridic al incompatibilităţilor şi al conflictului de interese pentru personalul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc care deţine calitatea de funcţionar public este cel prevăzut de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, şi de Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003.
    15. La nivel naţional, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 reprezintă cadrul legislativ în materie, care a fost adaptat şi perfecţionat prin diferite modificări şi completări pentru a răspunde cerinţelor pieţei specifice şi a fi compatibil cu principiile fundamentale ale libertăţii de a presta servicii, reglementate de art. 56 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, dar care să servească şi intereselor consacrate prin monopolul de stat în domeniul jocurilor de noroc.
    16. Astfel, măsurile instituite pe parcursul dinamicii legislative în materie prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014, şi prin Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 9 iunie 2015, constau în faptul că s-au impus unele interdicţii în ceea ce priveşte participarea anumitor persoane fizice sau juridice la jocurile de noroc, în virtutea calităţii pe care o au faţă de operatorii economici organizatori ai unor asemenea activităţi. Astfel, pe de o parte, partenerii, acţionarii semnificativi, membrii echipei manageriale şi ai corpului de control al organizatorului licenţiat de jocuri de noroc, proprietarul sau chiriaşul unui local în care se desfăşoară jocuri de noroc, angajaţii operatorului de jocuri de noroc nu pot participa la jocul de noroc organizat de persoana juridică cu care se află în relaţie de interdependenţă şi, pe de altă parte, personalul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc nu poate participa la jocuri de noroc operate în România de persoane juridice private.
    17. Faţă de această împrejurare, raportat la critica de neconstituţionalitate privind pretinsa discriminare în raport cu alte categorii de funcţionari publici, Curtea observă că, prin jurisprudenţa sa, a statuat că situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003). În acelaşi sens este jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în ceea ce priveşte criteriile de apreciere a respectării art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prevederi care interzic discriminarea. Astfel, prin Hotărârea din 4 noiembrie 2008, pronunţată în Cauza Carson şi alţii contra Regatului Unit, instanţa europeană a reţinut că articolul 14 oferă protecţie împotriva oricăror discriminări în exerciţiul drepturilor şi libertăţilor garantate de Convenţie, dar orice diferenţă de tratament nu semnifică, în mod automat, încălcarea sa. Pentru ca o asemenea încălcare să se producă, trebuie stabilit că persoane aflate în situaţii analoage sau comparabile beneficiază de un tratament preferenţial şi că distincţia nu îşi găseşte nicio justificare obiectivă şi rezonabilă. O distincţie de tratament privitoare la un drept prevăzut de Convenţie nu trebuie numai să urmărească un scop legitim, trebuie în acelaşi timp să existe un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit.
    18. Or, Curtea observă că, potrivit art. 5^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, personalul cu atribuţii de control din cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc este învestit cu exerciţiul autorităţii publice şi efectuează control operativ şi inopinat sau tematic, pe bază de ordin de serviciu şi legitimaţie de control, şi are dreptul să constate şi să sancţioneze abaterile de la dispoziţiile legale în domeniul jocurilor de noroc.
    19. Având în vedere aceste repere, Curtea reţine că instituirea unui tratament juridic distinct pentru anumite categorii de personal, astfel cum este personalul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc care deţine calitatea de funcţionar public, urmăreşte un scop legitim, având în vedere specificitatea activităţii desfăşurate de această categorie de personal, precum şi obligaţia statului de a impune standarde etice şi profesionale, în special celor chemaţi să îndeplinească activităţi ori servicii de interes public şi, astfel cum se va arăta în continuare, există un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit.
    20. Astfel, în continuare, având în vedere critica potrivit căreia prevederile criticate restrâng posibilitatea participării la jocuri de noroc operate în România de persoane juridice private pentru personalul activ al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, ceea ce s-ar transpune în încălcarea dreptului la viaţa privată, Curtea observă că restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi analizată în raport cu prevederile constituţionale care consacră drepturi sau libertăţi fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în capitolul II - Drepturile şi libertăţile fundamentale din titlul II - Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale din Constituţie. Or, din analiza Legii fundamentale nu reiese în mod direct faptul că participarea unor persoane la jocuri de noroc operate în România de persoane juridice private este un drept fundamental. Însă, Curtea constată că această interdicţie instituită pentru personalul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc de a participa la jocuri de noroc operate în România de persoane juridice private, prevăzută de dispoziţiile supuse controlului de constituţionalitate, reprezintă o intervenţie legislativă diferită, prin comparaţie cu alte categorii de personal ce exercită funcţii publice şi care, de asemenea, au anumite limite în ceea ce priveşte activităţile ce le pot desfăşura în viaţa privată. Raportat la cauza de faţă, Curtea observă că activităţile interzise prin normele criticate, respectiv interdicţia participării personalului Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc la jocuri de noroc operate în România de persoane juridice private, în comparaţie cu alte persoane ce exercită funcţii publice, pot fi considerate obiceiuri din viaţa cotidiană, ce se subsumează vieţii private (cu privire la obiceiurile din viaţa cotidiană, a se vedea Decizia nr. 440 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 4 septembrie 2014).
    21. Prin urmare, Curtea reţine că justificarea acestei măsuri trebuie analizată şi prin prisma unei cerinţe generale, care se referă, în mod esenţial, la principiul proporţionalităţii. Astfel, intervenţia legiuitorului prin normele criticate trebuie analizată prin efectuarea testului de proporţionalitate, dacă aceasta îşi găseşte justificarea sub rigoarea exigenţelor constituţionale, test ce are în vedere dacă ingerinţa este prevăzută de lege, dacă există scop legitim şi dacă măsura este adecvată, necesară într-o societate democratică şi dacă păstrează justul echilibru între interesele colective şi cele individuale (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 293 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 7 noiembrie 2018).
    22. Curtea constată că scopul măsurilor legislative cuprinse în prevederile criticate este unul legitim. Astfel, Curtea reţine că statul de drept, consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituţie, presupune capacitatea statului de a asigura cetăţenilor servicii publice de calitate şi de a crea mijloacele pentru a spori încrederea acestora în instituţiile şi autorităţile publice (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 582 din 20 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 21 septembrie 2016). Aceasta presupune obligaţia statului de a impune standarde etice şi profesionale, în special celor chemaţi să îndeplinească activităţi ori servicii de interes public şi, cu atât mai mult, celor care înfăptuiesc acte de autoritate publică, adică pentru acei agenţi publici sau privaţi care sunt învestiţi şi au abilitarea de a invoca autoritatea statului în îndeplinirea anumitor acte sau sarcini. Statul este dator să creeze toate premisele - iar cadrul legislativ este una dintre ele - pentru exercitarea funcţiilor sale de către profesionişti care îndeplinesc criterii profesionale şi de probitate morală, în deplină imparţialitate (a se vedea Decizia nr. 104 din 6 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 29 mai 2018, paragraful 65).
    23. Faţă de această împrejurare, Curtea constată că măsura instituită prin normele criticate, în virtutea cărora personalul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc nu poate participa la jocuri de noroc operate în România de persoane juridice private, este una adecvată îndeplinirii scopului statului de a asigura cetăţenilor servicii publice de calitate şi de a crea mijloacele pentru a spori încrederea acestora în instituţiile şi autorităţile publice. Totodată, este şi necesară pentru scopul propus, respectiv pentru a ridica standarde etice în exercitarea funcţiilor sale de către profesionişti care îndeplinesc criterii profesionale şi de probitate morală, în deplină imparţialitate şi pentru a crea o rigoare în cea ce priveşte exercitarea acestor funcţii publice şi a îndepărta orice posibile suspiciuni care ar putea plana asupra personalului în discuţie, ca urmare a frecventării unor asemenea jocuri, având în vedere faptul că, astfel cum s-a arătat mai sus, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, personalul cu atribuţii de control din cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, efectuează control operativ şi inopinat sau tematic, pe bază de ordin de serviciu şi legitimaţie de control, şi are dreptul să constate şi să sancţioneze abaterile de la dispoziţiile legale în domeniul jocurilor de noroc.
    24. Curtea observă că, prin Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2014, paragraful 99 şi 101, instanţa de contencios constituţional a reţinut că libertatea, ca principiu fundamental al statului de drept, este temelia tuturor principiilor morale şi presupune elaborarea unor asemenea norme de drept care să garanteze tuturor persoanelor să se manifeste potrivit propriilor opţiuni în relaţiile cu ceilalţi membri ai colectivităţii. O atare concepţie decurge din latura activă a liberei dezvoltări a personalităţii umane, fiind expresia libertăţii de acţiune a persoanei fizice. Totuşi, libertatea de acţiune a acesteia în privinţa vieţii sale intime, familiale şi private nu poate fi şi nu este absolută, ea trebuie să se integreze şi să respecte valorile societăţii, ale colectivităţii; de aceea, persoana fizică nu poate folosi abuziv şi antisocial dreptul său de a dispune de ea însăşi, ceea ce justifică stabilirea anumitor limite în privinţa acestui drept. De principiu, dreptul de a dispune de sine însuşi cuprinde două elemente inerente, respectiv un element activ vizând dreptul persoanei de a se manifesta, prin acţiunile sale, în mod liber, precum şi un element pasiv referitor la dreptul persoanei de a fi ocrotită de ingerinţele altor subiecte de drept. Libertatea de acţiune a unei persoane este în mod necesar limitată de dreptul celorlalte persoane de a li se respecta drepturile şi libertăţile fundamentale sau valorile morale. De aceea, Constituţia trebuie să acorde acelaşi nivel de protecţie ambelor aspecte ale dreptului persoanei de a dispune de sine însăşi şi să consacre un just echilibru între acestea.
    25. Prin urmare, faţă de cele mai sus prezentate, în ceea ce priveşte proporţionalitatea măsurii în raport cu scopul urmărit, Curtea reţine că măsurile instituite prin prevederile criticate configurează un just raport de proporţionalitate între interesele particulare şi cele generale.
    26. Aşadar, dispoziţiile art. 21 alin. (6) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, prin care se instituie obligaţia pentru personalul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc de a nu participa la jocuri de noroc operate în România de persoane juridice private, se circumscriu rolului activ al statului şi marjei de apreciere a legiuitorului, acesta fiind unica autoritate decizională în crearea cadrului legal corespunzător protejării unor valori sociale prevăzute la nivel constituţional, fiind în măsură ca, raportat la specificul şi particularităţile fiecărei funcţii publice, să adapteze cadrul legal astfel încât să fie respectat statul de drept şi interesele particulare să nu vină în coliziune cu interesul general.
    27. Faţă de cele prezentate, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, în raport cu dispoziţiile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 26 referitor la viaţa privată şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
    28. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cătălin Sevastre în Dosarul nr. 15.792/233/2018 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 21 alin. (6) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 12 martie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016