Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 128 din 10 martie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 94 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 128 din 10 martie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 94 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 530 din 19 iunie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Atilla │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, excepţie ridicată de Luminiţa Pachel Adam în Dosarul nr. 4.714/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.770D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Autoritatea Electorală Permanentă a transmis la dosar note scrise, prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că prevederile legale criticate dau expresie opţiunii legiuitorului în materie electorală, în acord cu art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    5. Prin Sentinţa civilă nr. 1.227 din 16 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.714/2/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. Excepţia a fost ridicată de Luminiţa Pachel Adam într-o cauză având ca obiect anularea procesului-verbal privind repartizarea mandatelor de senator şi deputat, emis de Biroul Electoral Central.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece regula redistribuirii mandatelor, potrivit căreia se alocă voturi obţinute într-o circumscripţie electorală în altă circumscripţie electorală, contravine principiului de reprezentativitate. În ceea ce priveşte reprezentativitatea, legiuitorul a încercat să o reglementeze prin art. 84 din Legea 208/2015, potrivit căruia „alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliu sau reşedinţa, conform prezentei legi“. Se arată că pragul de 5% este o condiţie obligatorie pentru a obţine mandate parlamentare. În contextul actualei legi, atribuirea mandatelor în judeţe ce n-au atins pragul electoral reprezintă, de asemenea, o încălcare a legii.
    7. Se mai susţine că prin redistribuirea mandatelor a fost încălcat principiul fundamental potrivit căruia votul pentru alegerea Camerelor este „universal, egal, direct, secret şi liber exprimat“. Cetăţenii care şi-au exprimat voturile pentru un partid ce nu a întrunit pragul electoral de 5% nu şi-au exprimat opţiunea ca voturile lor să fie redistribuite altor partide politice, pe criterii ce nu le sunt cunoscute. Deşi în atribuirea mandatelor se specifică faptul că au fost calculate conform metodei d’Hondt, nicăieri în cuprinsul legii nu se face trimitere la respectiva modalitate de calcul, încălcându-se astfel prevederile art. 94 alin. (8) din Legea nr. 208/2015. Repartizarea mandatelor printr-un soft despre care nu se vorbeşte în lege denotă că mandatele obţinute prin redistribuire sunt în afara legii electorale. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt invocate aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind exigenţele de claritate, previzibilitate şi precizie ale legii (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 647 din 5 octombrie 2006, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012 şi Decizia nr. 494 din 10 mai 2012).
    8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal se limitează la justificarea admisibilităţii sesizării Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate. Reţine că, faţă de dispoziţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, exprimarea opiniei instanţei asupra excepţiei este obligatorie doar în măsura în care excepţia de neconstituţionalitate ar fi fost invocată din oficiu, pentru motivarea încheierii de învestire a Curţii Constituţionale. În celelalte cazuri, anume atunci când titularul excepţiei este una dintre părţile litigante, instanţa de judecată are facultatea de a prezenta o opinie.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, notele scrise depuse la dosar de partea Autoritatea Electorală Permanentă, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, prevederile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015. Din examinarea criticilor de neconstituţionalitate, Curtea observă că acestea vizează, în realitate, regulile legale privind atribuirea şi repartizarea mandatelor de deputat şi de senator, prevăzute de art. 94 din Legea nr. 208/2015. În aceste condiţii, Curtea urmează să reţină ca obiect al excepţiei aceste prevederi de lege, care au următorul conţinut:
    "(1) După primirea dosarelor prevăzute la art. 93, biroul electoral de circumscripţie încheie, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, câte un proces-verbal cuprinzând totalizarea voturilor valabil exprimate pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală şi candidat independent, pe care îl înaintează în termen de 24 de ore la Biroul Electoral Central.
(2) După primirea proceselor-verbale încheiate de către birourile electorale ale circumscripţiilor, potrivit alin. (1), Biroul Electoral Central stabileşte partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor. Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară, calculat după cum urmează:
    a) 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali;
    b) în cazul alianţelor politice şi alianţelor electorale, la pragul de 5% prevăzut la lit. a) se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară şi, pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi.
(3) Pragul electoral este egal cu numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din înmulţirea punctelor procentuale stabilite conform alin. (2) lit. a).
(4) După primirea de la Biroul Electoral Central a constatării cu privire la partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care întrunesc şi care nu întrunesc pragul electoral, biroul electoral de circumscripţie procedează la atribuirea mandatelor de deputat, respectiv de senator. La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripţie au dreptul să asiste candidaţii şi persoanele acreditate.
(5) Atribuirea de mandate se face avându-se în vedere numai partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au întrunit pragul electoral prevăzut la alin. (2), în mod distinct pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, precum şi candidaţii independenţi care au obţinut un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral al circumscripţiei în care au candidat.
(6) Repartizarea şi atribuirea mandatelor de deputat şi de senator se fac în două etape: la nivelul fiecărei circumscripţii electorale şi la nivel naţional:
    a) la nivelul circumscripţiei electorale, biroul electoral stabileşte, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, coeficientul electoral at circumscripţiei, prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ce întrunesc condiţia prevăzută la alin. (2) şi pentru candidaţii independenţi la numărul de deputaţi, respectiv de senatori, ce urmează să fie aleşi în acea circumscripţie; coeficientul electoral este numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din această împărţire;
    b) fiecărei liste i se repartizează atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral al circumscripţiei electorale se include în voturile valabil exprimate pentru acea listă;
    c) atribuirea mandatelor se face de biroul electoral de circumscripţie, în ordinea înscrierii candidaţilor pe listă;
    d) pentru candidaţii independenţi se atribuie fiecăruia câte un mandat, dacă a obţinut un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral pentru deputaţi sau pentru senatori, după caz; candidaţii independenţi participă la repartizarea mandatelor numai în prima etapă, cea de la nivelul circumscripţiei; un candidat independent nu poate primi decât un singur mandat;
    e) voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obţinute de listele de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ce întrunesc condiţia prevăzută la alin. (2), precum şi mandatele ce nu au putut fi atribuite de biroul electoral de circumscripţie se comunică de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat.
(7) Biroul Electoral Central însumează, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, voturile neutilizate şi pe cele inferioare coeficientului electoral de circumscripţie din toate circumscripţiile electorale, pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care întruneşte condiţia prevăzută la alin. (2); numărul voturilor astfel obţinute de fiecare partid politic, alianţă politică şi alianţă electorală se împarte la 1, 2, 3, 4 etc., făcându-se atâtea operaţii de împărţire câte mandate nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripţiilor electorale; valoarea zecimală a câtului obţinut din aceste împărţiri se va trunchia după a 15-a zecimală, fără rotunjire; câturile rezultate din împărţire, indiferent de lista din care provin, se clasifică în ordine descrescătoare, până la concurenţa numărului de mandate neatribuite; cel mai mic dintre aceste câturi constituie coeficientul electoral naţional, pentru senatori şi, separat, pentru deputaţi; fiecărui partid politic, fiecărei alianţe politice sau alianţe electorale i se repartizează atâtea mandate de deputaţi sau, după caz, de senatori, de câte ori coeficientul electoral naţional se cuprinde în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală respectivă, rezultat din însumarea naţională a voturilor neutilizate şi a celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie.
(8) Desfăşurarea mandatelor repartizate pe circumscripţii electorale se face de Biroul Electoral Central, după cum urmează:
    a) pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, cărora le-au revenit mandate potrivit alin. (7), se împarte numărul voturilor neutilizate şi ai celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie, din fiecare circumscripţie electorală, la numărul total al voturilor valabil exprimate pentru acel partid politic, acea alianţă politică sau alianţă electorală avut în vedere la repartizarea mandatelor naţionale; rezultatul astfel obţinut pentru fiecare circumscripţie se înmulţeşte cu numărul de mandate cuvenite partidului, alianţei politice, alianţei electorale sau organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale; datele obţinute se ordonează descrescător la nivelul ţării şi, separat, descrescător în cadrul fiecărei circumscripţii; în circumscripţiile în care două sau mai multe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în urma calculelor făcute, nu pot fi departajate în vederea determinării repartitorului circumscripţiei respective, departajarea pentru ordonarea descrescătoare se va face având în vedere întâi numărul voturilor rămase neutilizate în respectiva circumscripţie, apoi numărul de voturi valabil exprimate în cadrul circumscripţiei, apoi numărul voturilor valabil exprimate la nivel naţional, iar, în final, dacă niciunul din criteriile anterioare nu duce la departajare, prin tragere la sorţi, organizată de Biroul Electoral Central; pentru fiecare circumscripţie se iau în calcul primele partide politice, alianţe politice, alianţe electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în limita mandatelor ce au rămas de repartizat în circumscripţia respectivă; ultimul număr din această operaţiune reprezintă repartitorul acelei circumscripţii; în continuare, se procedează la repartizarea mandatelor pe circumscripţii în ordinea partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, precum şi a circumscripţiilor din lista ordonată pe ţară, astfel: primul număr din lista ordonată la nivel naţional se împarte la repartitorul circumscripţiei de la care provine, rezultând numărul de mandate ce îi revin în circumscripţia respectivă; în continuare se procedează identic cu numerele următoare din lista ordonată la nivel naţional; în situaţia în care s-a epuizat numărul de mandate cuvenite unui partid politic, unei alianţe politice, unei alianţe electorale sau unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ori dintr-o circumscripţie electorală, operaţiunea se continuă fără acestea; dacă numărul din lista ordonată la nivel naţional este mai mic decât repartitorul de circumscripţie, se acordă un mandat;
    b) în cazul în care nu este posibilă acordarea mandatelor în ordinea ce rezultă din aplicarea prevederilor lit. a), Biroul Electoral Central are în vedere circumscripţia electorală în care partidul politic, alianţa politică, alianţa electorală sau organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale are cel mai mare număr de candidaţi sau un candidat, cărora nu li s-au atribuit mandate, iar dacă şi astfel au rămas mandate neindividualizate pe circumscripţii, circumscripţia electorală în care partidul politic, alianţa politică, alianţa electorală sau organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscripţie;
    c) dacă după aplicarea prevederilor lit. a) şi b) au mai rămas mandate nedesfăşurate pe circumscripţii, Biroul Electoral Central le stabileşte pe baza acordului partidelor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale cărora li se cuvin aceste mandate, potrivit alin. (4), iar în lipsa unui acord, prin tragere la sorţi, în termen de 24 de ore de la încheierea operaţiunilor anterioare.
(9) Mandatele desfăşurate pe listele de candidaţi, potrivit alin. (8), se atribuie candidaţilor de biroul electoral de circumscripţie, în ordinea înscrierii acestora pe listă.
(10) Biroul electoral de circumscripţie eliberează certificatul doveditor al alegerii senatorilor şi deputaţilor cărora li s-au atribuit mandate, în termen de 24 de ore de la încheierea fiecărei operaţiuni de atribuire.
(11) În cazul în care organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale optează pentru depunerea aceleiaşi liste de candidaţi în toate circumscripţiile electorale, mandatul de deputat revine, în ordinea înscrierii, candidatului aflat pe lista organizaţiei minorităţii naţionale respective.
(12) Mandatul prevăzut la alin. (11) este atribuit la nivel naţional de către Biroul Electoral Central pentru fiecare minoritate naţională în parte, conform art. 56, organizaţiei minorităţii respective care a câştigat cele mai multe voturi valabil exprimate la nivel naţional.
(13) Candidaţii înscrişi în liste care nu au fost aleşi sunt declaraţi supleanţi ai listelor respective. În caz de vacanţă a mandatelor de senatori sau de deputaţi aleşi pe liste de candidaţi, supleanţii ocupă locurile devenite vacante, în ordinea în care sunt înscrişi în liste, dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din partea cărora au candidat supleanţii confirmă în scris, sub semnătura conducerii partidelor politice sau a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, că supleanţii fac parte din partidul politic respectiv ori din organizaţia cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.“"

    13. În opinia autoarei excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului şi art. 62 alin. (1) privind alegerea Camerelor.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, astfel cum rezultă din actul de sesizare, aceasta a fost ridicată într-o cauză în contencios administrativ având ca obiect „anularea unui act administrativ-proces-verbal nr. 21/RF/BEC/SCD/2016 din 15.12.2016“. Astfel, prin cererea de chemare în judecată formulată, în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, la data de 20 iunie 2017 (ulterior încheierii procesului electoral pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului din anul 2016), autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a solicitat: 1) anularea Procesului-verbal nr. 21 RF/BEC/SCD/2016, emis la data de 15 decembrie 2016 de Biroul Electoral Central; 2) reluarea procedurii de repartizare la nivel naţional a mandatelor de senator şi deputat, atribuite conform Legii nr. 208/2015; 3) punerea la dispoziţie a algoritmului de calcul şi repartizare a mandatelor, algoritm care să respecte prevederile art. 94 alin. (8) din Legea nr. 208/2015.
    15. Curtea observă că, prin Sentinţa civilă nr. 1.227 din 16 martie 2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a dispus respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă, reţinând, în esenţă, că Procesul-verbal nr. 21/RF/BEC/SCD/2016 din 15 decembrie 2016 privind repartizarea la nivel naţional a mandatelor de senator şi deputat, emis de Biroul Electoral Central constituit pentru alegerile parlamentare din anul 2016, nu constituie un act administrativ susceptibil de a fi atacat în contencios administrativ.
    16. În raport cu acestea, Curtea precizează, în acord cu jurisprudenţa sa, că, dacă o excepţie de neconstituţionalitate este ridicată într-o acţiune ab initio inadmisibilă, aceasta este, de asemenea, inadmisibilă în condiţiile în care nu sunt contestate chiar dispoziţiile legale care determină o atare soluţie în privinţa cauzei în care a fost ridicată excepţia. Aceasta, deoarece, indiferent de soluţia pronunţată de Curtea Constituţională referitoare la excepţia de neconstituţionalitate ridicată într-o cauză ab initio inadmisibilă, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 171 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011, Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, Decizia nr. 94 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 16 aprilie 2014, sau Decizia nr. 320 din 9 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 13 iulie 2017, paragraful 26, Decizia nr. 386 din 4 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din data de 28 octombrie 2019, paragraful 14).
    17. Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia“. Or, „legătura cu soluţionarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 303 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 8 iulie 2014, paragraful 24).
    18. În lumina acestor considerente, Curtea reţine că, în cauza de faţă, prevederile art. 94 din Legea nr. 208/2015, care formează obiect al excepţiei, nu sunt cele care au determinat soluţia de inadmisibilitate în privinţa cauzei în care a fost ridicată excepţia, instanţa judecătorească pronunţând această soluţie pe considerentul că procesul-verbal emis de Biroul Electoral Central, contestat în cauză, nu reprezintă un act administrativ, susceptibil a fi atacat în contencios administrativ, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
    19. În consecinţă, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 din Legea nr. 208/2015 este, conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, inadmisibilă, urmând să o respingă ca atare.
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 94 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, excepţie ridicată de Luminiţa Pachel Adam în Dosarul nr. 4.714/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 10 martie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016