Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Ionel Crăciun în Dosarul nr. 78/91/2019/a1 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.966D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că prevederile de lege criticate atribuie prefectului rolul de a lua act de încetarea mandatului de consilier local, printr-un act administrativ cu caracter declarativ, iar nu constitutiv de drepturi. De asemenea, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, de exemplu, Decizia nr. 684 din 2 noiembrie 2017. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Decizia civilă nr. 494 din 15 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 78/91/2019/a1, Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia a fost ridicată de Ionel Crăciun într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ (ordin de încetare a mandatului de consilier local). 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 sunt neconstituţionale, deoarece acest text reglementează competenţa prefectului de a constata încetarea de drept a mandatului, la sesizarea partidului politic al cărui consilier a fost exclus, deşi art. 9 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 393/2004 reglementează pentru aceeaşi ipoteză competenţa consiliului local/judeţean de a constata încetarea de drept a mandatului de consilier. Reglementarea prin două texte de lege contradictorii a aceleiaşi situaţii juridice creează incertitudine şi neclaritate în aplicarea legii, fiind vorba de un text [art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004] care nu îndeplineşte cerinţele esenţiale constituţionale pe care trebuie să le îndeplinească orice lege, de a fi clară, precisă şi predictibilă, conform art. 1 alin. (5) din Constituţie. 6. Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Legea nr. 393/2004 a fost abrogată potrivit art. 597 alin. (2) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Însă, întrucât în cauza dedusă judecăţii instanţei judecătoreşti produc efecte juridice prevederile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea reţine ca obiect al excepţiei aceste prevederi de lege, având următorul cuprins: „În cazul prevăzut la art. 9 alin. (2) lit. h^1), în termen de 30 de zile de la data sesizării partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărei listă consilierul local sau consilierul judeţean a fost ales, prefectul constată, prin ordin, încetarea mandatului consilierului local sau judeţean înainte de expirarea duratei normale a acestuia şi declară vacant locul consilierului local sau judeţean.“ 11. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în esenţă, autorul acesteia argumentează pretinsa contrarietate dintre dispoziţiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 şi prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală prin evidenţierea unui posibil conflict între dispoziţiile art. 12 alin. (3) şi ale art. 9 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 393/2004, cu privire la autoritatea administraţiei publice care are competenţa de a constata încetarea mandatului consilierului local/judeţean înainte de expirarea duratei normale a acestuia, în situaţia pierderii calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales. Or, asemenea aspecte nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate, ci se circumscriu unor probleme de interpretare a legii. 13. În sensul jurisprudenţei Curţii Constituţionale (cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 19 din 21 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 18 martie 2003), este atribuţia instanţelor de judecată să interpreteze şi să determine dispoziţiile legale aplicabile în raport cu starea de fapt stabilită, iar în acord cu prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra înţelesului său contrar Constituţiei. 14. Curtea observă că problema interpretării prevederilor art. 9 alin. (3) şi (4) şi ale art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004, pentru a stabili dacă există o competenţă exclusivă a instituţiei prefectului pentru constatarea încetării mandatului consilierului local/judeţean înainte de expirarea duratei normale a acestuia, în situaţia pierderii calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales, în condiţiile dispoziţiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004, sau dacă, dimpotrivă, există o competenţă alternativă a prefectului şi a consiliului local/judeţean, în condiţiile reglementate de art. 9 alin. (3) şi (4) din acelaşi act normativ, a fost examinată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu prilejul pronunţării unei hotărâri prealabile prin care s-a dat o rezolvare de principiu cu privire la această chestiune de drept. Astfel, prin Decizia nr. 45 din 12 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 17 iulie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că: „Dispoziţiile art. 9 alin. (3) şi (4) şi art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că în situaţia pierderii de către consilierul local sau judeţean a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales, prefectului îi este recunoscută competenţa exclusivă de a constata, prin ordin, încetarea mandatului alesului local, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, la sesizarea partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales consilierul în cauză.“ 15. Prin urmare, întrucât în realitate, criticile aduse dispoziţiilor legale ce formează obiectul excepţiei vizează exclusiv aspecte referitoare la interpretarea legii, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, urmând a fi respinsă, ca atare. 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Ionel Crăciun în Dosarul nr. 78/91/2019/a1 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 14 ianuarie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
