Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 96 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 96 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 704 din 29 iulie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Antoanella-Beatrice Chirteş-Alexandru şi Răzvan Ciprian Chirteş-Alexandru în Dosarul nr. 21.396/212/2018 al Tribunalului Constanţa - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 170D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, întrucât dispoziţiile de lege criticate vizează dreptul creditorului de a contesta notificarea formulată de către debitor, prin care acesta doreşte să îi transmită în proprietate bunul cu care a garantat, şi sunt norme de procedură care instituie un control al instanţei judecătoreşti asupra procedurii dării în plată.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 16 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 21.396/212/2018, Tribunalul Constanţa - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. Excepţia a fost ridicată de Antoanella-Beatrice Chirteş-Alexandru şi Răzvan Ciprian Chirteş-Alexandru în calea de atac a apelului formulat într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate în temeiul Legii nr. 77/2016 de către creditor.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dreptul acordat de legiuitor creditorului de a contesta şi de a cere instanţei de judecată anularea notificării şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, în condiţiile în care notificarea vizează dreptul proprietarului unui imobil de a transmite dreptul său de proprietate, fie chiar şi forţat către creditor, încalcă dispoziţiile art. 44 din Constituţie. Legea nr. 77/2016 permite debitorului împovărat să apeleze la prevederile sale şi să ceară transmiterea dreptului de proprietate către creditor în mod direct, pentru a nu duce la o pauperizare totală a debitorului, care este lipsit de principalul său bun şi care este, de regulă, executat silit în continuare până la acoperirea creanţei.
    6. Se mai susţine, plecând de la situaţia de fapt din dosarul în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate, că legea nu face o distincţie clară între darea în plată faţă de creditorul iniţial (care a contractat şi un contract de ipotecă asumându-şi implicit şi preluarea bunului) şi darea în plată în raport cu un creditor cesionar al creanţei urmărite.
    7. În final, se apreciază că posibilitatea creditorului cesionar de a contesta condiţiile de valabilitate ale notificării reprezintă o ingerinţă în dreptul de proprietate al debitorului, drept ocrotit de art. 44 din Constituţie.
    8. Tribunalul Constanţa - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale contestate nu contravin art. 44 din Constituţie, în măsură în care, chiar dacă aplicarea Legii nr. 77/2016 are ca efect un transfer de proprietate, acest lucru nu semnifică faptul că legea în sine reglementează regimul general al proprietăţii, sintagmă ce vizează cadrul general al proprietăţii în România. De asemenea, verificând dispoziţiile supuse controlului de constituţionalitate, în ansamblul normelor ce reglementează desfăşurarea procesului civil şi prin raportare la drepturile şi libertăţile fundamentale garantate atât la nivel constituţional, dar şi convenţional, instanţa apreciază că acestea respectă cerinţa conformităţii atât cu Constituţia, cât şi cu Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, potrivit cărora: „În termen de 10 zile de la data comunicării notificării emise în conformitate cu dispoziţiile art. 5, creditorul poate contesta îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de prezenta lege.“
    13. Autorii excepţiei consideră că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 44 din Constituţie privind dreptul de proprietate privată.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, fiind sesizată de creditori, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, a constatat că sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile“ din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este neconstituţională, iar prevederile din art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, 7 şi 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii.
    15. În această situaţie, trebuie verificată prioritar îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, prevăzute de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor (...) privind neconstituţionalitatea (...) unei dispoziţii dintr-o lege (...) care are legătură cu soluţionarea cauzei (...)“, precum şi cele ale art. 29 alin. (3) din aceeaşi lege, potrivit cărora „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“.
    16. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, Curtea reţine că prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, precitată, decizie interpretativă, nu a constatat neconstituţionalitatea pură şi simplă a prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, ci a stabilit, în calitatea sa de garant al supremaţiei Constituţiei, condiţiile în care dispoziţiile legale antereferite se subsumează exigenţelor Constituţiei. Or, în cazul deciziilor interpretative, în măsura în care aspectele de neconstituţionalitate deduse din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate nu vizează înţelesul normei juridice care a fost exclus din sfera cadrului constituţional, Curtea reţine că, în analiza acestora, nu este incident art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea Decizia nr. 1.470 din 10 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 18 decembrie 2009, Decizia nr. 146 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 22 martie 2010, sau Decizia nr. 843 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 16 februarie 2016, paragraful 25, şi Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, paragraful 48).
    17. Însă atunci când criticile de neconstituţionalitate a unei norme juridice privesc un înţeles sau înţelesuri ale acesteia care se bucură, în continuare, de prezumţia de constituţionalitate şi care nu au fost excluse din cadrul constituţional prin decizia interpretativă, este evident că instanţa constituţională este competentă să analizeze fondul excepţiei de neconstituţionalitate. Prin urmare, constatând că motivarea excepţiei de neconstituţionalitate pune în discuţie şi prezumţia de constituţionalitate a unui înţeles al dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 care nu a fost afectat în niciun fel prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea va analiza, pe fond, excepţia de neconstituţionalitate a acestora.
    18. Astfel, Curtea observă că dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 77/2016 reglementează norme de procedură aflate la dispoziţia creditorului în situaţiile în care acesta consideră că notificarea formulată de debitor nu îndeplineşte condiţiile prevăzute în cuprinsul legii, mai exact instituie dreptul de contestare al creditorului, precum şi termenul de contestare.
    19. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 raportată la art. 44 din Constituţie, potrivit căreia dreptul acordat de legiuitor creditorului, de a contesta şi a cere instanţei judecătoreşti anularea notificării şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, încalcă dreptul de proprietate privată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Curtea reţine că Legea nr. 77/2016 reglementează posibilitatea invocării impreviziunii de către debitorul obligaţiei de plată în legătură cu existenţa unui contract de credit bancar. Prin posibilitatea invocării impreviziunii, legea a conferit debitorului un mijloc de a-şi apăra dreptul patrimonial în condiţiile intervenirii unui risc supraadăugat în executarea contractului. În acelaşi timp, pentru a asigura un echilibru în evaluarea impreviziunii, legiuitorul a reglementat posibilitatea creditorului de a contesta intervenirea impreviziunii invocate de debitor. Ca atare, ambele părţi ale contractului de credit bancar au posibilitatea de a invoca, respectiv de a contesta starea de impreviziune, ca o garanţie asociată dreptului lor de proprietate privată. Astfel, în cazul în care nu există un consens între cele două părţi ale contractului de credit bancar în aprecierea impreviziunii, creditorul obligaţiei de plată are posibilitatea de a se adresa instanţei judecătoreşti. De altfel, acesta este şi sensul Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016. De asemenea, Curtea reţine că art. 44 din Constituţie garantează şi ocroteşte în mod egal dreptul de proprietate privată, ceea ce înseamnă că ambele părţi contractante trebuie să dispună de mijloace eficiente şi echivalente în apărarea dreptului lor de proprietate. O abordare unilaterală nu face altceva decât să conducă la un dezechilibru structural privind protecţia pe care statul trebuie să o acorde drepturilor de proprietate privată ale celor două părţi ale contractului de credit bancar.
    20. Prin urmare, dreptul creditorului de a contesta îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de Legea nr. 77/2016 nu contravine normei constituţionale referitoare la dreptul de proprietate privată consacrat de art. 44 din Constituţie.
    21. În final, cât priveşte susţinerea potrivit căreia legea nu face o distincţie clară între darea în plată faţă de creditorul iniţial şi darea în plată faţă de un creditor cesionar al creanţei urmărite, aceasta nu poate fi reţinută, având în vedere că, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, acest act normativ se aplică raporturilor juridice dintre consumatori şi instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare sau cesionarii creanţelor deţinute asupra consumatorilor. De altfel, prin Decizia nr. 66 din 24 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 27 mai 2022, paragraful 14, Curtea a reţinut că cesiunea de creanţă este o operaţiune juridică care se încheie exclusiv între creditorul iniţial şi o altă persoană, căreia îi cedează creanţa pe care o are împotriva debitorului. Obligaţia debitorului rămâne nealterată de actul intervenit între cedent şi cesionar. El este ţinut să îşi execute obligaţia, indiferent de persoana creditorului (desigur, cu excepţia situaţiei în care obligaţia a fost asumată intuitu personae, tocmai în considerarea calităţilor creditorului iniţial, determinante pentru încheierea acelui contract).
    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.-d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Antoanella-Beatrice Chirteş-Alexandru şi Răzvan Ciprian Chirteş-Alexandru în Dosarul nr. 21.396/212/2018 al Tribunalului Constanţa - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 februarie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Bianca Drăghici


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 96 din 27 februarie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016