Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 95 din 27 februarie 2025  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (2) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 95 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (2) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 704 din 29 iulie 2025

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (2) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Gheorghe Preotu în Dosarul nr. 2.888/258/2016 al Judecătoriei Miercurea Ciuc şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 45D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât, raportat la art. 16 din Constituţie, se compară categorii diferite, solicitându-se aplicarea unui tratament egal. De asemenea, critica de neconstituţionalitate raportată la art. 21 din Constituţie este inadmisibilă, deoarece accesul liber la justiţie presupune accesul la o instanţă, or, autorul excepţiei este nemulţumit că cererile se soluţionează de către un judecător, aşa încât norma constituţională invocată nu are legătură cu soluţionarea cauzei.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 6 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.888/258/2016, Judecătoria Miercurea Ciuc a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (2) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Preotu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni având ca obiect constatarea dării în plată, formulată în temeiul Legii nr. 77/2016.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine, în esenţă, că este neconstituţional ca o categorie profesională, exceptată perpetuu de la recalcularea sau aplicarea altor legi în privinţa drepturilor de pensie acordate pe o lege similară (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 873 din 25 iunie 2010), în comparaţie cu categoria profesională a militarilor (a căror pensie a fost recalculată şi diminuată), să procedeze la analiza condiţiilor impreviziunii tocmai din această perspectivă, să analizeze aspecte care ţin de riscul supraadăugat al contractului de credit, să constate că nu reprezintă un risc aceste tăieri şi diminuări de venituri periodice şi să aibă dreptul legal să judece cauze pentru alte categorii profesionale care sunt exceptate de la recalcularea sau aplicarea altor legi în privinţa drepturilor de pensie, în privinţa analizării din perspectiva teoriei impreviziunii.
    6. De asemenea, autorul excepţiei apreciază că are un interes legitim în invocarea acesteia, deoarece prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, i-au fost diminuate veniturile, or, categoria profesională a magistraţilor, exceptată de la aplicarea acestei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, este chemată să analizeze dacă aceste diminuări de venituri reprezintă un risc supraadăugat contractului de credit.
    7. În final, se mai susţine că nu judecătoria sau alte instanţe de judecată ar trebui să judece cauzele prevăzute de Legea nr. 77/2016, ci o altă entitate juridică, imparţială şi echitabilă în aplicarea acestei legi, din perspectiva excepţiilor de la recalcularea sau aplicarea altor legi în privinţa drepturilor de pensie, acordate în baza unei legi similare acestei categorii profesionale.
    8. Judecătoria Miercurea Ciuc apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât legiuitorul este cel care stabileşte competenţa instanţelor judecătoreşti în ceea ce priveşte soluţionarea diferitelor tipuri de cauze, conform art. 126 alin. (1) şi (2) din Constituţie, iar accesul liber la justiţie prevăzut de art. 21 din Constituţie nu este îngrădit prin legiferarea competenţei în soluţionarea prezentei cauze către judecătorii, conform art. 7 alin. (2) din Legea nr. 77/2016. În temeiul art. 61 din Constituţie, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare îndrituită să reglementeze organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, potrivit cărora: „Cererea se judecă în procedură de urgenţă, cu citarea părţilor, de judecătoria în circumscripţia căreia domiciliază consumatorul.“
    13. Autorul excepţiei consideră că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 47 referitor la nivelul de trai, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi art. 146 lit. d) privind atribuţiile Curţii Constituţionale.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 77/2016 reprezintă norme de procedură aflate la dispoziţia creditorului în situaţiile în care acesta consideră că notificarea formulată de debitor, potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea nr. 77/2016. Dispoziţiile alin. (2) al art. 7 din Legea nr. 77/2016, criticate prin prezenta excepţie de neconstituţionalitate, prevăd că soluţionarea contestaţiei este de competenţa judecătoriei în circumscripţia căreia domiciliază consumatorul, judecata făcându-se de urgenţă, cu citarea părţilor.
    15. Curtea observă însă că, în argumentarea pretinsei neconstituţionalităţi a art. 7 alin. (2) din Legea nr. 77/2016, autorul acesteia doar afirmă că se încalcă dispoziţiile art. 16, 21, 24, 47, 52 şi art. 146 lit. d) din Constituţie şi realizează unele comparaţii între magistraţi şi militari sub aspectul statutului profesional al acestora, fără să arate în ce anume ar consta neconcordanţa reglementării legale criticate cu textele Legii fundamentale invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate, întrucât instanţa de contencios constituţional nu se poate substitui autorilor excepţiei în ceea ce priveşte identificarea şi formularea unor motive de neconstituţionalitate.
    16. Prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituţională a statuat că orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă şi intrinsecă ce va cuprinde 3 elemente, şi anume: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. În condiţiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente.
    17. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că simpla indicare a temeiurilor constituţionale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autorul excepţiei (Decizia nr. 426 din 21 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 7 septembrie 2018, paragraful 23). În acelaşi sens s-a statuat şi prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care Curtea a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional sar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi.“
    18. Prin urmare, în lipsa explicitării pretinsei relaţii de contrarietate a prevederilor de lege criticate faţă de textele din Constituţie enumerate, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituţionalitate, astfel încât excepţia formulată într-o atare manieră este inadmisibilă.
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.-d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (2) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, excepţie ridicată de Gheorghe Preotu în Dosarul nr. 2.888/258/2016 al Judecătoriei Miercurea Ciuc.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Miercurea Ciuc şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 februarie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Bianca Drăghici

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016