Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 93 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 241 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în redactarea anterioară completării acestora prin Ordonanţa Guvernului nr. 37/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi stabilirea unor alte măsuri în domeniul sănătăţii

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 93 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 241 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în redactarea anterioară completării acestora prin Ordonanţa Guvernului nr. 37/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi stabilirea unor alte măsuri în domeniul sănătăţii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1025 din 5 noiembrie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache  │- preşedinte          │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela        │- judecător           │
│Ciochină       │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian       │- judecător           │
│Deliorga       │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător           │
│Licu           │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana  │- judecător           │
│Scântei        │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan  │- judecător           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina    │- judecător           │
│Stanciu        │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina   │- judecător           │
│Tănăsescu      │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila   │- judecător           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia  │-                     │
│Costinescu     │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 241 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, excepţie ridicată, din oficiu, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 4.656/117/2019/a1. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.697D/2022.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei formulate, arătând că norma criticată reprezintă opţiunea legiuitorului, reglementată într-un domeniu în care statul are o largă marjă de apreciere.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 29 septembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 4.656/117/2019/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 241 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursurilor formulate împotriva unei sentinţe a Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal reţine că, în cadrul acţiunii, reclamanta a solicitat, între altele, obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii la îndeplinirea tuturor demersurilor şi emiterea tuturor actelor administrative necesare pentru înfiinţarea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice ce nu sunt incluse în rezumatul caracteristicilor produsului şi examinarea de către această comisie a cererii reclamantei de decontare a medicamentului Respreeza pentru indicaţia „paniculită“ prin deficit de alfa 1 antitripsină, forma heterozigotă, variantă rară, cerere care a fost admisă de instanţa de fond - Curtea de Apel Cluj. În cadrul recursului său, Ministerul Sănătăţii a criticat această soluţie, invocând prevederile art. 241 din Legea nr. 95/2006 şi susţinând că, în raport cu acest articol, nu ar fi posibilă constituirea unei comisii care să se pronunţe cu privire la decontarea unui medicament pentru o afecţiune care nu este inclusă în rezumatul caracteristicilor produsului.
    6. Instanţa de recurs - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - observă că acest articol de lege limitează posibilitatea prescrierii de medicamente, impunând ca acestea să fie prescrise potrivit rezumatului caracteristicilor produsului şi protocoalelor medicale. Această interpretare nu este contrazisă de nicio altă prevedere legală, legislaţia naţională nereglementând niciun mecanism prin care un bolnav să poată beneficia de tratament gratuit cu un medicament care nu are înscrisă în rezumatul caracteristicilor produsului indicaţia terapeutică pentru afecţiunea de care suferă respectiva persoană. Modificările ulterioare ale art. 241, chiar dacă, ratione temporis, nu sunt incidente în speţa dedusă judecăţii, nu fac altceva decât să confirme voinţa legiuitorului de a limita posibilitatea prescrierii şi decontării medicamentelor numai pentru indicaţiile terapeutice autorizate şi incluse în rezumatul caracteristicilor produsului.
    7. Or, în condiţiile în care reclamanta suferă de paniculită, o formă rară de manifestare a deficitului de alfa-1 antitripsină, fiind supusă la mai mult de 150 de intervenţii chirurgicale, iar simptomele produse de boală sunt ţinute sub control cu ajutorul unui medicament prescris de medicul curant, dar care nu are înscrisă în rezumatul caracteristicilor produsului afecţiunea de care suferă reclamanta şi care, fiind foarte costisitor, nu poate fi asigurat cu efortul financiar al acesteia, se pune în discuţie problema dacă dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, garantat de art. 22 din Constituţie, şi dreptul la ocrotirea sănătăţii, garantat de art. 34 din Constituţie, implică obligaţia pozitivă a statului de a reglementa în astfel de situaţii, în care sănătatea şi viaţa unei persoane sunt ameninţate în mod grav, mecanisme prin care să fie analizată posibilitatea administrării, în mod gratuit, a unui tratament cu un medicament care nu are înscrisă în rezumatul caracteristicilor produsului afecţiunea de care suferă asiguratul. Întrucât instanţa de fond a apreciat că o astfel de obligaţie pozitivă a statului există, în temeiul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având în vedere principiul subsidiarităţii, apreciază că, înainte de a se face trimitere la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, trebuie să se verifice dacă o astfel de obligaţie pozitivă a statului nu decurge chiar din legislaţia naţională, mai precis din prevederile art. 22 alin. (1) şi ale art. 34 din Constituţia României.
    8. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 241 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, în redactarea anterioară completării acestora prin Ordonanţa Guvernului nr. 37/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi stabilirea unor alte măsuri în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 31 august 2022. Textul de lege criticat are următorul cuprins:
    "(1) Asiguraţii beneficiază de medicamente cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală pentru medicamentele cuprinse în lista de medicamente prevăzută la art. 242.
(2) În situaţia în care prescripţia medicală se emite ca urmare a unei scrisori medicale, fără modificarea de către medicul prescriptor a schemei terapeutice prevăzute în scrisoarea medicală, responsabilitatea schemei terapeutice revine medicului care a emis scrisoarea medicală.
(3) Modalităţile de prescriere şi eliberare a medicamentelor se prevăd în contractul-cadru şi în normele sale de aplicare, precum şi în hotărârea Guvernului privind aprobarea programelor naţionale de sănătate şi în normele tehnice de realizare ale acesteia.
(4) Prescrierea medicamentelor se face cu respectarea protocoalelor terapeutice, elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS, iar, pentru medicamentele care nu au protocol terapeutic, prescrierea se face cu respectarea indicaţiilor, dozelor şi contraindicaţiilor din rezumatul caracteristicilor produsului în limita competenţei medicului prescriptor.
(5) Nerespectarea protocoalelor terapeutice de către medicii prescriptori se sancţionează în conformitate cu hotărârile Guvernului de aprobare a Contractului-cadru şi a programelor naţionale de sănătate, iar contravaloarea medicamentelor astfel prescrise nu se recuperează, dacă asiguratul îndeplineşte condiţiile de eligibilitate prevăzute în protocoalele terapeutice aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS, de a beneficia de astfel de medicamente la data emiterii prescripţiei."

    12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 22 referitor la dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică şi în art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătăţii.
    13. Analizând criticile formulate, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 795 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) elaborează Nomenclatorul medicamentelor de uz uman cuprinzând medicamentele autorizate de punere pe piaţă în România, precizând pentru fiecare medicament clasificarea pentru eliberare: medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală, respectiv medicamente care se eliberează fără prescripţie medicală. De asemenea, potrivit art. 795 alin. (1), ANMDMR are obligaţia de a întocmi şi de a actualiza anual o listă a medicamentelor care se eliberează cu prescripţie medicală pe teritoriul României, specificând, dacă este cazul, subcategoria clasificării medicamentelor, în temeiul art. 792 alin. (2) din Legea nr. 95/2006: medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală care se reţine în farmacie (nu se reînnoieşte) sau care nu se reţine în farmacie (se poate reînnoi), medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală specială sau medicamente care se eliberează cu prescripţie medicală restrictivă, rezervate pentru utilizarea în anumite domenii specializate. La stabilirea subcategoriilor se iau în considerare o serie de factori, precum, de exemplu: (i) medicamentul conţine, într-o cantitate care nu este exceptată, o substanţă clasificată ca stupefiant sau psihotrop, (ii) medicamentul poate, dacă este utilizat incorect, să prezinte un risc de abuz medicamentos, să conducă la dependenţă ori să fie utilizat în scopuri ilegale, (iii) medicamentul, datorită caracteristicilor sale farmaceutice sau noutăţii sale ori intereselor pentru sănătatea publică, poate fi utilizat numai în spital. Legea stabileşte în mod expres [art. 793 alin. (1)] ipotezele în care medicamentele se eliberează cu prescripţie medicală, respectiv dacă (i) prezintă un pericol direct ori indirect, chiar în cazul utilizării corecte, (ii) sunt folosite fără supraveghere medicală, dacă sunt utilizate frecvent şi în mare măsură incorect şi ca atare pot prezenta un pericol direct ori indirect pentru sănătatea umană, (iii) conţin substanţe ori preparate ale acestora ale căror activitate şi/sau reacţii adverse necesită investigaţii aprofundate sau (iv) sunt prescrise în mod normal de medic pentru a fi administrate parenteral.
    14. Cu privire la decontarea, cu sau fără contribuţie personală, a medicamentelor eliberate cu prescripţie medicală, dispoziţiile art. 241 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 prevăd că persoanele asigurate beneficiază de medicamentele cuprinse în lista de medicamente elaborată de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cu consultarea Colegiului Farmaciştilor din România, şi aprobată prin hotărâre a Guvernului, intitulată Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate. Includerea, extinderea indicaţiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din lista menţionată se realizează, potrivit art. 243 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, pe baza unor criterii de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentaţiei care trebuie depusă de solicitanţi şi a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, la propunerea ANMDMR. De asemenea, potrivit art. 243 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, metodologia de evaluare privind includerea, extinderea indicaţiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din listă, precum şi căile de atac se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, la propunerea ANMDMR.
    15. Aşadar, coroborând dispoziţiile legale, rezultă că pot fi decontate doar acele medicamente cuprinse în Nomenclatorul medicamentelor de uz uman, aflate pe Lista medicamentelor care se eliberează cu prescripţie medicală pe teritoriul României, întocmită şi actualizată anual de ANMDMR, şi pe Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, aprobată prin hotărâre a Guvernului, elaborată pe baza unei metodologii de evaluare aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii, la propunerea ANMDMR. Legea mai prevede [art. 243 alin. (3) din Legea nr. 95/2006] posibilitatea decontării medicamentelor pentru care în urma evaluării efectuate de ANMDMR sunt emise decizii de includere condiţionată în lista de medicamente prevăzută la art. 242, pe baza contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat, negociate şi încheiate în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 26 septembrie 2011, aprobată prin Legea nr. 184/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 3 iulie 2015.
    16. Ulterior invocării excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate au fost completate în sensul reglementării exprese a posibilităţii decontării din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate a contravalorii medicamentelor „numai pentru indicaţiile terapeutice autorizate şi incluse în rezumatul caracteristicilor produsului, pentru care acestea (…) au fost cuprinse în lista de medicamente prevăzută la art. 242“ [art. 241 alin. (1^1)], „chiar şi în situaţia în care medicamentele au fost cuprinse în lista de medicamente prevăzută la art. 242 anterior metodologiei prevăzute la art. 243 alin. (2)“ [art. 241 alin. (1^2)]. Noua reglementare nu aduce nimic novator, ci reia într-o redactare mai clară ceea ce deja prevedeau dispoziţiile art. 241 alin. (4) cu privire la prescrierea medicamentelor, şi anume că aceasta „se face cu respectarea indicaţiilor, dozelor şi contraindicaţiilor din rezumatul caracteristicilor produsului în limita competenţei medicului prescriptor“. Se precizează astfel expressis verbis limitele în care se suportă contravaloarea medicamentelor din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, respectiv „numai pentru indicaţiile terapeutice autorizate şi incluse în rezumatul caracteristicilor produsului“ aflat în lista aprobată prin hotărâre a Guvernului, ipoteză normativă care rezultă din redactarea mai generală a prevederilor art. 241 alin. (1).
    17. Din analiza dispoziţiilor legale rezultă că rolul determinant în elaborarea reglementărilor, politicilor şi strategiilor naţionale în domeniul medicamentului, dispozitivelor medicale şi evaluării tehnologiilor medicale îl are ANMDMR, instituţie publică cu personalitate juridică, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, aflat în subordinea Ministerului Sănătăţii, care îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 134/2019 privind reorganizarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, precum şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 17 iulie 2019. Potrivit art. 4 alin. (1) şi (3) din această lege, în realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, ANMDMR colaborează cu Ministerul Sănătăţii, instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, organizaţii profesionale, precum şi cu alte organizaţii interne şi internaţionale din domeniul sanitar. În domeniul medicamentului, ANMDMR are, în conformitate cu prevederile legale, printre atribuţiile principale: monitorizarea pieţei medicamentului în vederea respectării şi aplicării legislaţiei specifice, autorizarea şi controlul studiilor clinice cu medicamentele de uz uman, efectuarea de studii privind utilizarea medicamentelor de uz uman, de analize de laborator privind calitatea medicamentelor de uz uman în procesul de autorizare, supravegherea calităţii, eficacităţii şi siguranţei medicamentelor de uz uman autorizate prin procedura centralizată, prin experţi proprii sau externi, întreprinderea demersurilor legale în vederea asigurării în permanenţă de către deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă/reprezentantul deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi distribuitorul angro a unei game adecvate de medicamente care să răspundă necesităţilor pacienţilor. Pe baza studiilor şi a evaluărilor realizate de ANMDMR, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cu consultarea Colegiului Farmaciştilor din România, elaborează lista medicamentelor (cu indicaţiile terapeutice autorizate, incluse în rezumatul caracteristicilor produsului) de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, listă aprobată prin hotărâre a Guvernului.
    18. În acest context, Curtea reţine că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate consideră neconstituţionale prevederile legale întrucât exclud posibilitatea decontării unui medicament prescris de medicul curant pentru o afecţiune care nu este inclusă în rezumatul caracteristicilor produsului, împrejurare ce, în opinia sa, este de natură să contravină dispoziţiilor art. 22 alin. (1) şi ale art. 34 din Constituţie. Mai mult, susţine autoarea, această concluzie rezultă şi din interpretarea sistematică a legislaţiei naţionale care nu reglementează niciun mecanism prin care persoana asigurată să poată beneficia de tratament gratuit cu un medicament care nu are înscrisă în rezumatul caracteristicilor produsului indicaţia terapeutică pentru afecţiunea de care suferă.
    19. Examinând critica de neconstituţionalitate, Curtea constată că legiuitorul a instituit un regim juridic clar şi riguros referitor la decontarea din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, cu sau fără contribuţie personală, a medicamentelor eliberate cu prescripţie medicală, atât în ceea ce priveşte aspectele de fond: includerea, extinderea indicaţiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din lista menţionată, pe baza indicaţiilor terapeutice autorizate şi incluse în rezumatul caracteristicilor produsului, cât şi în ceea ce priveşte aspectele de procedură: metodologia de evaluare privind includerea, extinderea indicaţiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din listă, precum şi căile de atac, cu reglementarea autorităţilor competente.
    20. Or, luând în considerare susţinerile autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că s-ar ajunge în situaţia ca, ori de câte ori un medic curant ar aprecia eficienţa unui medicament în remedierea unei afecţiuni a pacientului său, în funcţie de rezultatele concrete în cazul medical particular, să îi prescrie acest medicament, chiar dacă este în afara indicaţiilor terapeutice aprobate conform reglementărilor legale în vigoare, mai precis afecţiunea de care suferă pacientul nu este inclusă printre indicaţiile terapeutice, astfel cum acestea rezultă din rezumatul caracteristicilor medicamentului. Consecinţa ar fi că, pe această cale, prin prescrierea unui medicament în afara indicaţiilor terapeutice, s-ar eluda lista medicamentelor asigurate în cadrul programelor naţionale de sănătate, aprobată prin hotărâre a Guvernului, dând posibilitatea decontării oricărui medicament, ceea ce, în mod evident, este inadmisibil. Nimic nu împiedică însă ca medicul curant, pornind de la rezultatele concrete obţinute în cazul particular pe care îl tratează, să întocmească o documentaţie care să stea la baza solicitării includerii sau extinderii indicaţiilor terapeutice a respectivului medicament în lista menţionată în art. 243 alin. (1) din Legea nr. 95/2006. Urmând procedura legală, organele abilitate de lege vor stabili în ce măsură este necesară şi oportună modificarea listei medicamentelor decontate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pe baza criteriilor de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentaţiei depuse şi a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare.
    21. Aşa fiind, Curtea constată că, prin reglementarea posibilităţii persoanelor asigurate de a beneficia de medicamente cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală doar pentru medicamentele cuprinse în lista de medicamente prevăzută la art. 242 din Legea nr. 95/2006, legiuitorul s-a plasat în marja sa de apreciere cu privire la domeniul vizat, respectând obligaţiile constituţionale prevăzute de art. 34 alin. (2) şi (3) referitoare la adoptarea măsurilor necesare asigurării sănătăţii publice şi la organizarea sistemului de asigurări sociale pentru boală.
    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 4.656/117/2019/a1 şi constată că dispoziţiile art. 241 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în redactarea anterioară completării acestora prin Ordonanţa Guvernului nr. 37/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi stabilirea unor alte măsuri în domeniul sănătăţii, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 februarie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    pentru magistrat-asistent-şef,
                    Mihaela Senia Costinescu

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

                    Prim-magistrat-asistent,
                    Benke Károly

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 93 din 27 februarie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"