Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 93 din 17 martie 2025 referitoare la emiterea buletinului de calcul în baza căruia se calculează cuantumul pensiei militare de stat prevăzute de Legea nr. 223/2015

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 93 din 17 martie 2025 referitoare la emiterea buletinului de calcul în baza căruia se calculează cuantumul pensiei militare de stat prevăzute de Legea nr. 223/2015

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 483 din 23 mai 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 2.485/1/2024


┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Georgeta│- pentru preşedintele  │
│Ponea         │Secţiei I civile       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana    │- preşedintele Secţiei │
│Surd          │a II-a civile          │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana   │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Beatrice Ioana│- judecător la Secţia I│
│Nestor        │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mirela Vişan  │- judecător la Secţia I│
│              │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristina      │- judecător la Secţia I│
│Truţescu      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Irina         │- judecător la Secţia I│
│Alexandra     │civilă                 │
│Boldea        │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Liviu│- judecător la Secţia I│
│Zidaru        │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Roxana Popa   │- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Rodica Zaharia│- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Valentina     │- judecător la Secţia a│
│Vrabie        │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Diana Manole  │- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Simona Maria  │- judecător la Secţia a│
│Zarafiu       │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Luiza Maria   │- judecător la Secţia  │
│Păun          │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Doina Vişan   │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Mihaela│- judecător la Secţia  │
│Voinescu      │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Ionel Florea  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mădălina-Elena│- judecător la Secţia  │
│Vladu-Crevon  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.485/1/2024, a fost constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Georgiana Toader, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 4.579/111/2023.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părţilor, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, şi că au fost depuse la dosar concluzii scrise de către Sindicatul Independent al Lucrătorilor din Penitenciare Oradea 2012.
    6. În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    7. Tribunalul Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a dispus, prin Încheierea din 9 octombrie 2024, în Dosarul nr. 4.579/111/2023, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă la emiterea buletinului de calcul în baza căruia se calculează cuantumul pensiei militare de stat prevăzute de Legea nr. 223/2015 se poate elimina plafonarea instituită de legiuitor prin art. VII pct. 2 şi pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în vigoare de la data de 7.08.2017, articol prin care au fost modificate prevederile art. 3, art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat."

    II. Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile
    8. Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
    "ART. 3
    În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: (...) m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare. (...)
    ART. 59
    (1) Cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată la 31 decembrie a anului anterior se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la această dată şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. (...)
    ART. 60
    (1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.
    (2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăşi suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflaţiei, în condiţiile >art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.
    (3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăşi suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflaţiei, în condiţiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenţia ratei medii anuale a inflaţiei, în aceleaşi condiţii, din operaţiunile de indexare anterioare.
    (4) Dispoziţiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător."

    9. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu:
    "ART. VII
    Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
    1. La articolul 3, după litera k) se introduc două noi litere, literele l) şi m), cu următorul cuprins:

    "l) solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuţia individuală la bugetul de stat, contribuţia individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare;
m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare."
    2. Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins:

    "ART. 59
    Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată."
    3. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins:

    "ART. 60
    La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei."
"

    III. Expunerea succintă a procesului
    10. Prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii au solicitat refacerea punctului 7 din cuprinsul fişei de pensie, care constituie în fapt baza de calcul folosită în conformitate cu art. 28 din Legea nr. 223/2015 pentru stabilirea pensiei militare de stat. Aşadar, reclamanţii, prin cererea de chemare în judecată, au solicitat ca la stabilirea pensiilor militare de stat să li se aplice prevederile Legii nr. 223/2015 în forma anterioară şi nemodificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017.
    11. În motivare au arătat, în esenţă, că prin punctul 7, care a avut la bază emiterea buletinelor de calcul al deciziilor de pensie, a fost plafonat cuantumul drepturilor de pensie, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, însă în conformitate cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 650 din 15 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1262 din 28 decembrie 2022, cuantumul pensiei nu poate fi micşorat printr-un act juridic inferior legii aşa cum este cazul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, care nu a fost aprobată prin lege.
    12. Au mai susţinut reclamanţii că prin punctul 7, care a avut la bază emiterea buletinelor de calcul al deciziilor de pensie, au fost reţinute în mod ilegal sume de bani, prin aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017.
    13. În drept, au invocat dispoziţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, ale Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, ale Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 şi ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.
    14. Pârâtul Penitenciarul Oradea, prin întâmpinare, a solicitat, pe fondul cauzei, respingerea cererii de chemare în judecată, susţinând, în esenţă, că legiuitorul este liber să modifice condiţiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia încălcării dreptului la pensie, iar, dacă doreşte ca noile dispoziţii mai favorabile să fie aplicate şi persoanelor pensionate anterior, acest fapt trebuie prevăzut în mod expres de lege.
    15. În susţinere, arată că Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat a fost adoptată de Parlament cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţie, respectiv ca lege organică. De asemenea, prevederile art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituţie, potrivit cărora: „Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)“, stabilesc, în mod neechivoc, că Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în materii care fac obiectul legilor organice. Prin urmare, plafonarea cuantumului pensiei de serviciu se înscrie între prerogativele legiuitorului şi nu are caracter discriminatoriu.
    16. Mai arată că principiul potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăşi venitul este o reglementare care este în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie. Extinderea incidenţei acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară nu poate fi privită nici aceasta ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.
    17. În ceea ce priveşte Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 650/2022 arată că aceasta nu este aplicabilă litigiului, iar reclamanţii nu pot solicita aplicarea acesteia, întrucât aceasta nu poate constitui temei legal pentru o acţiune în justiţie, în caz contrar consecinţa fiind extinderea efectelor deciziei Curţii pentru trecut. Or, deciziilor Curţii Constituţionale le sunt aplicabile regulile de opozabilitate erga omnes şi caracterul obligatoriu de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, aşa cum acestea au fost interpretate prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României.
    18. Referitor la discriminarea invocată de reclamanţi susţine că legiuitorul poate stabili conţinutul dreptului de pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment. Aşadar, învederează că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 criticate prin cererea de chemare în judecată au fost aplicate tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementată în ipoteza normei juridice, fără a se institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare.

    IV. Motivele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării
    19. Instanţa de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă.
    20. S-a mai reţinut că soluţionarea cauzei depinde de dezlegarea acestei probleme de drept, având în vedere şi faptul că reclamanţii îşi susţin pretenţiile prin raportare la considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 650/2022, dar şi că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 nu a fost aprobată prin lege, iar acest act normativ nu ar fi aplicabil la calcularea bazei de calcul al pensiei militare.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    21. În cauză, pârâtul Penitenciarul Oradea a arătat că se impune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea unor chestiuni de drept
    22. Instanţa de trimitere nu a exprimat un punct de vedere cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentei cauze, apreciind doar că este oportună sesizarea instanţei supreme.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie
    23. Din răspunsurile transmise de instanţele naţionale la solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a rezultat o opinie cvasiunanimă în sensul că, la emiterea buletinului de calcul în baza căruia se stabileşte cuantumul pensiei militare de stat prevăzute de Legea nr. 223/2015, plafonarea introdusă prin art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 nu poate fi eliminată, deoarece aceasta constituie o normă cu caracter imperativ. Potrivit principiului legalităţii, consfinţit de art. 1 alin. (5) din Constituţia României, calculul pensiilor militare trebuie să respecte legislaţia în vigoare la momentul stabilirii dreptului de pensie.
    24. În sprijinul acestei opinii au fost transmise atât hotărâri judecătoreşti, cât şi puncte de vedere teoretice exprimate de judecători.
    25. S-a arătat că modificările aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 prevăd plafonarea pensiei brute la nivelul soldelor/salariilor nete corespunzătoare, aceste prevederi fiind obligatorii pentru instituţiile care emit buletinele de calcul. Emiterea buletinului de calcul reprezintă o operaţiune administrativă ce trebuie să respecte strict cadrul normativ aplicabil, fără posibilitatea înlăturării prevederilor legale.
    26. Având în vedere scopul reglementării, respectiv limitarea cheltuielilor bugetare şi asigurarea sustenabilităţii sistemului de pensii militare, orice încercare de a elimina plafonarea ar contraveni voinţei legiuitorului şi principiului separaţiei puterilor în stat. Prin urmare, plafonarea instituită prin art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 trebuie aplicată obligatoriu la emiterea buletinului de calcul al pensiei militare de stat, fără posibilitatea de derogare.
    27. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizărilor.

    VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în mecanismele de unificare a practicii
    28. Prin Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1295 din 28 decembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în interpretarea art. 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, pensia militară de stat netă, calculată conform dispoziţiilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, după deducerea impozitului pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare, este plafonată la cuantumul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, deja actualizate, conform dispoziţiilor art. 28 alin. (1), la data deschiderii dreptului de pensie.
    29. Prin Decizia nr. 40 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 23 septembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: Dacă prin raportare la dispoziţiile art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în forma aflată în vigoare la data de 30 iunie 2017, după actualizarea drepturilor de pensie, conform dispoziţiilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în forma aflată în vigoare la data de 30 iunie 2017, realizată în baza dispoziţiilor Legii nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu completările ulterioare, la stabilirea drepturilor finale de pensie trebuie acordată şi suma aferentă majorării în cuantum de 5%, reglementată de dispoziţiile art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare.
    30. Prin Decizia nr. 3 din 30 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 22 martie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că prevederile art. IX alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu se aplică inclusiv pensiilor de serviciu ale consilierilor de conturi din cadrul Curţii de Conturi.
    31. Prin Decizia nr. 16 din 27 ianuarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 17 februarie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibile, sesizările conexate în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept: „Posibilitatea, după adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, a actualizării pensiilor militare de stat prin aplicarea procentului de 25% acordat ca majorare a soldei de funcţie a cadrelor militare în activitate pentru anul 2018, respectiv a indexării cuantumurilor pensiilor militare de stat cu 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat în anul 2018“ şi „Dacă pensiile militare de stat pot fi actualizate, în baza dispoziţiilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv, în caz afirmativ, data de la care acest drept poate fi acordat raportat la dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017.“

    IX. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    32. Prin deciziile nr. 300 din 25 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 8 septembrie 2023, şi nr. 849 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 13 martie 2020, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiate, excepţiile de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 şi ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    33. Prin Decizia nr. 650 din 15 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1262 din 28 decembrie 2022, Curtea Constituţională a admis excepţia invocată în cauză, reţinând în considerente faptul că printr-un act juridic inferior legii nu poate fi micşorat cuantumul pensiei.

    X. Raportul asupra chestiunii de drept
    34. Judecătorii-raportori au constatat că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate a sesizării, prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în sensul că lipseşte cerinţa existenţei unei chestiuni de drept reale, dificile, fiind evident sensul clar, lipsit de echivoc al dispoziţiilor legale supuse interpretării.

    XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:
    35. Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. Domeniul de reglementare a acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, este conturat prin dispoziţiile art. 1, ordonanţa de urgenţă aplicându-se în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, precum şi în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/ recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze.
    36. Prin această materie s-a instituit o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care, prin art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 se prevăd următoarele: „Dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.
    37. Rezultă că aceste prevederi se aplică cu prioritate în raport cu dispoziţiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa însă, în mod corespunzător, cu prevederile dreptului comun, Codul de procedură civilă, astfel cum se şi statuează expres prin art. 4, conform căruia „Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, (...) precum şi cu celelalte reglementări aplicabile în materie“.
    38. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii de admisibilitate a sesizării:
    (i) existenţa unei cauze în curs de judecată, în primă instanţă sau în calea de atac;
    (ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze, astfel cum au fost evocate în precedent;
    (iii) existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei;
    (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    39. Verificând condiţiile de admisibilitate în ceea ce priveşte sesizarea Tribunalului Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept în discuţie se constată următoarele:
    40. Prima condiţie este îndeplinită, deoarece cauza în cadrul căreia a fost formulată sesizarea se află în curs de judecată, în primă instanţă, la Tribunalul Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
    41. Cauzele sunt incluse în domeniul de aplicabilitate al Legii nr. 223/2015, astfel încât aparţine obiectului de reglementare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, prin raportare la teza privind „litigii referitoare la stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie şi a altor prestaţii de asigurări sociale“ ale personalului plătit din fonduri publice.
    42. În ceea ce priveşte condiţia de admisibilitate care vizează identificarea unei veritabile probleme de drept care ar putea forma obiectul sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile se observă că legiuitorul instituie o dublă condiţionare, respectiv, pe de o parte, să existe o chestiune de drept veritabilă şi reală, iar, pe de altă parte, să fie stabilită legătura necesară între dezlegarea chestiunii de drept identificate şi soluţionarea cauzei pe fond.
    43. În ceea ce priveşte condiţia caracterului veritabil şi serios al problemei de drept, aceasta presupune existenţa unei norme susceptibile de interpretări diferite, sens în care se impune declanşarea mecanismului de unificare a practicii judiciare în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii.
    44. Înalta Curte constată că, în speţă, chestiunea sesizată are legătură cu soluţionarea cauzei, întrucât vizează însuşi obiectul concret al pretenţiilor deduse judecăţii.
    45. Admisibilitatea învestirii instanţei supreme cu pronunţarea unei hotărâri prealabile în temeiul dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 trebuie însă raportată cu necesitate la condiţia existenţei unei chestiuni reale, veritabile de drept, care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanţei supreme asupra oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acţiunii deduse judecăţii instanţei de trimitere, întrucât, într-o interpretare contrară, rolul instanţelor de trimitere s-ar rezuma la o simplă activitate de trimitere şi apoi de preluare în hotărârile pronunţate a dezlegărilor date în mecanismul hotărârii prealabile.
    46. Sintagma „chestiune de drept“ nu poate fi sinonimă cauzei acţiunii, având un caracter autonom, iar condiţiile ce trebuie verificate pentru constatarea existenţei sale sunt cele conturate în jurisprudenţa dezvoltată în aplicarea dispoziţiilor art. 519-520.
    47. Expunerea de motive din cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 care evocă nevoia clarificării - încă dintr-o fază incipientă (cea a judecării cauzelor în fond) - dar şi norma de trimitere din cuprinsul art. 4 al aceluiaşi act, potrivit căreia dispoziţiile acesteia se completează cu prevederile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îndreptăţesc concluzia că interpretarea literală şi izolată a dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în sensul că nu s-ar impune condiţia existenţei unei reale chestiuni de drept asupra căreia urmează a se pronunţa instanţa supremă, nu este conformă literei şi spiritului actului normativ.
    48. Pentru identitate de raţiune cu argumentaţia dezvoltată în mod constant în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la mecanismul prevăzut de dispoziţiile art. 519-520 din Codul de procedură civilă, în ceea ce priveşte caracterul veritabil al chestiunii de drept supuse interpretării, şi în cazul mecanismului instituit în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 se impune ca problema de drept supusă dezlegării să fie din categoria celor care ridică serioase dificultăţi de interpretare a unor dispoziţii legale imperfecte, lacunare sau contradictorii sau a celor care prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor deduse judecăţii.
    49. În raport cu cele expuse anterior, se constată că sesizarea formulată nu întruneşte condiţia de admisibilitate subsumată cerinţei ca aceasta să privească o „chestiune de drept“ care să fie reală, a cărei dificultate să decurgă din complexitatea, neclaritatea sau dualitatea unui text de lege, nu arată circumstanţele sau dificultăţile întâmpinate sau considerentele care ar putea fundamenta o interpretare divergentă a normelor legale menţionate sau care ar oferi potenţialul de dificultate impus de prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 prin raportare la dispoziţiile art. 519-520 din Codul de procedură civilă.
    50. În esenţă, sesizarea instanţei de trimitere relevă situaţia personalului plătit din fonduri publice care solicită stabilirea pensiilor militare de stat prin aplicarea prevederilor Legii nr. 223/2015 în forma anterioară şi nemodificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017.
    51. Ipoteza legală a art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, prin care au fost modificate prevederile art. 3, 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile de militare de stat, întruneşte condiţia de a constitui o normă clară, nesusceptibilă de interpretări diferite, de natură să nu permită calificarea întrebărilor instanţei de trimitere ca fiind unele privitoare la o „chestiune de drept“ reală, aptă să declanşeze mecanismul de intervenţie a instanţei supreme în asigurarea unei jurisprudenţe uniforme, fiind descrisă cu suficientă claritate atât ipoteza de aplicare a normei ce prevede dreptul disputat, cât şi excepţiile de la aceasta.
    52. În situaţia acestei sesizări nu se identifică o problemă de interpretare a normelor de drept, fiind suficientă aplicarea acestora în sensul clar şi evident al dispoziţiilor legale care transpare din simpla lor edictare.
    53. În ceea ce priveşte riscul dezvoltării unei jurisprudenţe neunitare, analiza chestiunii de drept se va face prin raportare la jurisprudenţa ataşată, ţinând cont de similitudinea de obiect a cauzelor.
    54. Se constată că hotărârile judecătoreşti comunicate de către tribunale şi curţile de apel au tranşat în mod unanim chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită, în sensul că la emiterea buletinului de calcul în baza căruia se stabileşte cuantumul pensiei militare de stat prevăzute de Legea nr. 223/2015 nu se poate elimina plafonarea instituită de legiuitor prin art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017.
    55. În consecinţă, nu se identifică existenţa unor divergenţe de practică judiciară care să conducă la concluzia că se impunea examinarea sesizării de către instanţa supremă pe calea mecanismului prevăzut de dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 raportate la art. 519-520 din Codul de procedură civilă.
    56. Totodată, inadmisibilitatea sesizării poate fi dedusă inclusiv din Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 16/2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 17 februarie 2025, în considerentele căreia se reţin următoarele:
    "61. Astfel, în esenţă, chestiunea de drept obiect al prezentei sesizări vizează îndreptăţirea beneficiarilor pensiilor militare, pentru perioada ulterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, la actualizarea şi indexarea pensiilor ai căror titulari sunt prin raportare la dispoziţiile legale în vigoare anterior adoptării acestei ordonanţe de urgenţă şi care au fost modificate prin acest act normativ.
62. Se constată că în cauzele de faţă titularii sesizărilor fac trimitere la interpretarea unor dispoziţii legale care nu comportă o reală şi serioasă dificultate, de natură a fi dedusă dezlegării în cadrul procedurii hotărârii prealabile, fiind necesară realizarea unui simplu raţionament judiciar, prin analiza sistematică şi teleologică a textelor legale apreciate ca fiind relevante în cauză, a căror interpretare formează obiectul sesizărilor, precum şi a principiilor care guvernează aplicarea legii în timp."

    57. În considerarea argumentelor expuse, constatând că nu este îndeplinită cerinţa de admisibilitate vizând existenţa unei veritabile probleme de drept, susceptibilă să dea naştere unor interpretări diferite, de a căror lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzelor în curs de judecată, având un grad de dificultate care să justifice pronunţarea unei hotărâri prealabile în condiţiile art. 519-520 din Codul de procedură civilă şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, prin care Înalta Curte să dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată, în temeiul art. 521 din Codul de procedură civilă, se impune respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării.

    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 4.579/111/2023, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă la emiterea buletinului de calcul în baza căruia se calculează cuantumul pensiei militare de stat prevăzute de Legea nr. 223/2015 se poate elimina plafonarea instituită de legiuitor prin art. VII pct. 2 şi pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/4.08.2017, în vigoare de la data de 7.08.2017, articol prin care au fost modificate prevederile art. 3, art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat"

    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 martie 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Georgiana Toader

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 93 din 17 martie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 93 din 17 martie 2025 referitoare la emiterea buletinului de calcul în baza căruia se calculează cuantumul pensiei militare de stat prevăzute de Legea nr. 223/2015

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 93 din 17 martie 2025 referitoare la emiterea buletinului de calcul în baza căruia se calculează cuantumul pensiei militare de stat prevăzute de Legea nr. 223/2015