Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 92 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, 12, 21 şi ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi ale art. 8, 9 şi 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 92 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, 12, 21 şi ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi ale art. 8, 9 şi 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 728 din 5 august 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina          │-                 │
│Bărbăţeanu         │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi (2), ale art. 21 şi ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, excepţie ridicată de Dan Băzăvan în Dosarul nr. 39.074/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 895D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.562D/2020, nr. 2.092D/2020 şi nr. 3.823D/2021, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7, 12, 21 şi ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 şi ale art. 8, 9 şi 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, excepţie ridicată de acelaşi autor, în dosarele nr. 1.371/3/2020 şi nr. 2.019/3/2020 ale aceleiaşi instanţe, respectiv în Dosarul nr. 25.490/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate din dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea acestora. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura propusă. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.562D/2020, nr. 2.092D/2020 şi nr. 3.823D/2021 la Dosarul nr. 895D/2020, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, din perspectiva dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, arătând că textele de lege criticate au o redactare clară, inclusiv sub aspectul termenului în care trebuie comunicate informaţiile de interes public. În ceea ce priveşte critica prin raportare la art. 16 din Constituţie apreciază că este inadmisibilă, întrucât autorul excepţiei realizează o comparaţie între diferite categorii de informaţii, dintre care unele au caracter public, iar altele nu.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    7. Prin sentinţele civile nr. 1.981 din 16 iunie 2020, nr. 4.174 din 21 septembrie 2020 şi nr. 3.835 din 7 septembrie 2020, pronunţate în dosarele nr. 39.074/3/2019, nr. 1.371/3/2020 şi, respectiv, nr. 2.019/3/2020, precum şi prin Decizia civilă nr. 2.354 din 9 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 25.490/3/2019, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, respectiv Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7, 12, 21 şi ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi ale art. 8, 9 şi 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor.
    8. Excepţia a fost ridicată de Dan Băzăvan în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor de obligare a pârâţilor Compania Naţională „Poşta Română“, Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila“, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi, respectiv, Ministerul Apărării Naţionale la comunicarea unor informaţii considerate de autorul excepţiei de interes public.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile art. 7 din Legea nr. 544/2001 conduc la ineficienţă, de vreme ce nu se precizează dacă cele 30 de zile la care fac referire sunt lucrătoare sau calendaristice, criticându-se, totodată, lipsa de claritate a legii. De asemenea, se arată că sintagma „urgenţa solicitării“ instituie o discriminare faţă de alte categorii de informaţii publice care sunt comunicate. Totodată, prevederile legale criticate sunt confuze, întrucât exprimă o condiţie, pe de o parte, „după caz“, iar, pe de altă parte, „în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării“. Ca atare, aceste cereri sunt urgente şi se impune soluţionarea cu celeritate, iar autoritatea/instituţia publică se presupune că are deja aceste documente, mai ales că ele figurează în lista cuprinzând documentele de interes public, nefiind necesară o amânare în ceea ce priveşte comunicarea răspunsului, mai ales că există şi suficiente mijloace pentru a le arhiva electronic, păstrarea acestora făcându-se fără dificultate şi, de asemenea, comunicarea ar trebui să nu fie „complexă“. Informaţiile deja produse şi aflate în lista de informaţii de interes public nu pot duce la dificultăţi de comunicare. Dificultatea poate apărea dacă autoritatea nu deţine acele informaţii sau dacă nu doreşte să le comunice întrucât sunt compromiţătoare pentru aceasta.
    10. În ceea ce priveşte art. 12 din Legea nr. 544/2001 se arată că, indiferent de informaţie, autorităţile publice sunt obligate să le pună la dispoziţia celui interesat, fără niciun fel de condiţionare. Sub acest aspect, autorul excepţiei arată că s-a ajuns la clasificarea drepturilor de natură salarială ale angajaţilor Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naţionale şi Serviciului Român de Informaţii, aceste autorităţi publice preferând să clasifice prin hotărâri ale Guvernului şi ordine de ministru modalitatea de calcul al soldelor.
    11. Referitor la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002, potrivit cărora autorităţile şi instituţiile publice sesizate au obligaţia să comunice petiţionarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiţiei, răspunsul, indiferent dacă soluţia este favorabilă sau nefavorabilă, se arată că acest termen de este disproporţionat, susţinându-se că ar trebui să fie de maximum 10 zile.
    12. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate nu aduc atingere dispoziţiilor din Constituţie invocate. Termenele reglementate sunt rezonabile, iar existenţa unei marje de apreciere cu privire la dificultatea şi complexitatea lucrărilor nu încalcă principii constituţionale, aceste aspecte putând constitui obiectul cercetării de către instanţa judecătorească, care va verifica dacă exercitarea atribuţiilor s-a realizat cu exces de putere.
    13. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.
    14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    15. Guvernul a transmis punctul său de vedere în Dosarul nr. 2.092D/2020, prin care a apreciat că prevederile art. 7, 12, 21 şi ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 sunt constituţionale.
    16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7, 12, 21 şi ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, precum şi cele ale art. 8, 9 şi 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 30 aprilie 2002, având următorul conţinut:
    - art. 7 din Legea nr. 544/2001:
    "(1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.
(2) Refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunică în termen de 5 zile de la primirea petiţiilor.
(3) Solicitarea şi obţinerea informaţiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite condiţiile tehnice necesare, şi în format electronic."

    – art. 12 din Legea nr. 544/2001:
    "(1) Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 1 şi, respectiv, la art. 11^1, următoarele informaţii:
    a) informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii;
    b) informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii;
    c) informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum şi principiului concurenţei loiale, potrivit legii;
    d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
    e) informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare;
    f) informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces;
    g) informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor.
(2) Răspunderea pentru aplicarea măsurilor de protejare a informaţiilor aparţinând categoriilor prevăzute la alin. (1) revine persoanelor şi autorităţilor publice care deţin astfel de informaţii, precum şi instituţiilor publice abilitate prin lege să asigure securitatea informaţiilor."

    – art. 21 din Legea nr. 544/2001:
    "(1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorităţi ori instituţii publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere şi atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat.
(2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamaţie la conducătorul autorităţii sau al instituţiei publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţă de către persoana lezată.
(3) Dacă după cercetarea administrativă reclamaţia se dovedeşte întemeiată, răspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamaţiei şi va conţine atât informaţiile de interes public solicitate iniţial, cât şi menţionarea sancţiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat."

    – art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001: „(1) În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.“;
    – art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002:
    "(1) Autorităţile şi instituţiile publice sesizate au obligaţia să comunice petiţionarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiţiei, răspunsul, indiferent dacă soluţia este favorabilă sau nefavorabilă.
(2) Pentru soluţionarea petiţiilor transmise, potrivit art. 6^1, de la alte autorităţi sau instituţii publice, termenul de 30 de zile curge de la data înregistrării petiţiei la autoritatea sau instituţia publică competentă."

    – art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002: „În situaţia în care aspectele sesizate prin petiţie necesită o informare şi o cercetare mai amănunţită, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice poate prelungi termenul prevăzut la art. 8 cu cel mult 15 zile, iar în domeniul energiei şi gazelor naturale, termenul poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile, cu notificarea prealabilă a petentului.“;
    – art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002:
    "Constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici sau, după caz, potrivit legislaţiei muncii următoarele fapte:
    a) nerespectarea termenelor de soluţionare a petiţiilor, prevăzute în prezenta ordonanţă;
    b) intervenţiile sau stăruinţele pentru rezolvarea unor petiţii în afara cadrului legal;
    c) primirea direct de la petiţionar a unei petiţii, în vederea rezolvării, fără să fie înregistrată şi fără să fie repartizată de şeful compartimentului de specialitate."

    19. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) - (5) privind caracterul de stat de drept, democratic şi social, principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi principiul legalităţii, art. 4 - Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 31 - Dreptul la informaţie, art. 41 - Munca şi protecţia socială a muncii, art. 51 - Dreptul de petiţionare, art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 57 - Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor, art. 73 - Categorii de legi, art. 124 - Înfăptuirea justiţiei şi art. 126 - Instanţele judecătoreşti.
    20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că a mai analizat constituţionalitatea prevederilor art. 7, 12, 21 şi ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 prin prisma unor critici similare, formulate de acelaşi autor, pronunţându-se asupra acestora prin Decizia nr. 279 din 28 mai 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 25 septembrie 2024.
    21. Cu acel prilej, Curtea a observat că dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 544/2001 stabilesc în sarcina autorităţilor publice obligaţia de a răspunde în scris solicitărilor cetăţenilor pentru obţinerea unor informaţii de interes public, în termenele reglementate de lege, respectiv: a) 10 zile pentru comunicarea informaţiei de interes public solicitate, dacă aceasta a fost identificată în acest termen; b) 10 zile pentru anunţarea solicitantului că termenul prevăzut la lit. a) nu a fost suficient pentru identificarea informaţiei solicitate; c) 30 de zile pentru comunicarea informaţiei de interes public identificate peste termenul prevăzut la lit. a); d) 5 zile pentru transmiterea refuzului de comunicare a informaţiei solicitate şi a motivării refuzului.
    22. În conformitate cu jurisprudenţa sa, concretizată în Decizia nr. 719 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 11 martie 2022, paragrafele 17 şi 18, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 544/2001 stabilesc suficient de clar, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării, termenele în care trebuie soluţionate cererile cu privire la orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice ori instituţii publice, indiferent de suportul sau de forma ori de modul de exprimare a informaţiei. Prin urmare, reprezentând o garanţie legală a realizării dreptului constituţional la informaţie, dispoziţiile legale menţionate întrunesc exigenţele de claritate şi previzibilitate a legii, având în vedere că normele juridice nu există în mod izolat, ci ele pot şi trebuie interpretate şi raportate la întreg ansamblul normativ din care fac parte, respectiv la Legea nr. 544/2001, care în art. 1 stabileşte că accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, definite astfel prin lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia României şi cu documentele internaţionale ratificate de Parlamentul României.
    23. Cu privire la susţinerea potrivit căreia din cuprinsul textului de lege criticat nu se identifică modalitatea în care se calculează termenul de comunicare a informaţiilor de interes public, prin Decizia nr. 719 din 2 noiembrie 2021, precitată, paragraful 19, Curtea a constatat netemeinicia acesteia. Astfel, potrivit art. 16 alin. (2) şi (3) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 123/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 8 martie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, termenele pentru comunicarea în scris a unui răspuns solicitanţilor de informaţii de interes public se calculează de la data înregistrării solicitării şi nu intră în calculul acestora ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte. Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.
    24. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 din Legea nr. 544/2001, prin raportare la art. 1 alin. (3)-(5), art. 4, 11, 16, 21, 31, 57, art. 124 alin. (2) şi art. 126 din Constituţie, şi ale art. 21 şi 22 din aceeaşi lege, prin raportare la art. 4, 11, 16, 21, 31, 57, 73, art. 124 alin. (2) şi art. 126 din Legea fundamentală, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 279 din 28 mai 2024, mai sus citată, paragrafele 19-21, că autorul excepţiei de neconstituţionalitate - acelaşi ca şi în cauza de faţă şi care a motivat în mod identic excepţia de neconstituţionalitate ridicată - s-a limitat la trimiterea la dispoziţiile constituţionale invocate, fără să arate, în mod concret, în ce constă contrarietatea astfel reclamată. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate şi, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei în ceea ce priveşte formularea unor motive de neconstituţionalitate. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie. Prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituţională a statuat că orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă şi intrinsecă, ce va cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. În condiţiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, aceasta rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepţiei nu este o condiţie sine qua non a existenţei acesteia. De aceea, Curtea a constatat că, în situaţia în care textul de referinţă invocat este suficient de precis şi clar, astfel încât instanţa constituţională să poată reţine, în mod rezonabil, existenţa unei minime critici de neconstituţionalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepţia de neconstituţionalitate şi să considere, deci, că autorul acesteia a respectat şi a cuprins în excepţia ridicată cele 3 elemente menţionate.
    25. Nici în prezenta cauză, indicarea temeiurilor constituţionale neînsoţită de o argumentare a pretinsei neconstituţionalităţi nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autorul excepţiei. În acelaşi sens a statuat Curtea şi prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi“.
    26. Ca atare, şi în cauza de faţă, similar situaţiei analizate prin Decizia nr. 279 din 28 mai 2024, precitată, ca urmare a caracterului general al textelor constituţionale invocate, precum şi a lipsei explicitării pretinsei relaţii de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate faţă de acestea, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituţionalitate, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12, 21 şi ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 urmând să fie respinsă ca inadmisibilă.
    27. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8, 9 şi 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002, Curtea apreciază că este, de asemenea, inadmisibilă, neîndeplinind condiţia legăturii cu soluţionarea cauzei în cursul căreia a fost ridicată, condiţie prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Aceasta, deoarece autorul excepţiei şi-a întemeiat acţiunile introductive de instanţă pe prevederile Legii nr. 544/2001, iar nu pe cele ale Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002, astfel că acestea din urmă nu sunt incidente în cauza de faţă. De altfel, concluzia rezultă în mod evident şi din prevederile art. 10 din Legea nr. 544/2001, potrivit cărora „nu este supusă prevederilor art. 7-9 [din legea menţionată] activitatea autorităţilor şi instituţiilor publice de răspunsuri la petiţii şi de audienţe, desfăşurată potrivit specificului competenţelor acestora, dacă aceasta priveşte alte aprobări, autorizări, prestări de servicii şi orice alte solicitări în afara informaţiilor de interes public“. Aşadar, atât timp cât se solicită exclusiv informaţii de interes public, singurul act normativ aplicabil este Legea nr. 544/2001.
    28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    I. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12, 21 şi ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, precum şi a prevederilor art. 8, 9 şi 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, excepţie ridicată de Dan Băzăvan în dosarele nr. 39.074/3/2019, nr. 1.371/3/2020 şi nr. 2.019/3/2020 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi în Dosarul nr. 25.490/3/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
    II. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 februarie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 92 din 27 februarie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"