Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 92 din 21 februarie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 şi art. 26 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 92 din 21 februarie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 şi art. 26 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 434 din 31 mai 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 şi art. 26 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicată de Asociaţia de Locatari nr. 761 din Galaţi în Dosarul nr. 13.219/233/2013 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.041D/2017.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Mihaela Smadu a depus la dosar o cerere prin care solicită citarea la o nouă adresă, având în vedere faptul că nu a putut intra în posesia actelor comunicate de Curtea Constituţională. De asemenea solicită transmiterea tuturor actelor comunicate de părţile din dosar. Magistratul-asistent precizează că părţii Mihaela Smadu nu i s-a comunicat niciun act, în afară de citaţia emisă de Curtea Constituţională.
    3. Având cuvântul asupra acestei cereri, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a acesteia, ca neîntemeiată, deoarece partea are cunoştinţă despre termenul de judecată şi nu este vorba despre alte acte comunicate de Curte.
    4. Curtea respinge cererea de acordare a unui nou termen de judecată, deoarece partea avea cunoştinţă despre procesul aflat pe rolul Curţii Constituţionale şi despre termenul de judecată.
    5. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune, în principal, concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece aceasta nu este o veritabilă critică de neconstituţionalitate, interpretarea unui text de lege fiind în competenţa instanţei, iar, în subsidiar, concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    6. Prin Încheierea din 8 februarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 13.219/233/2013, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 şi art. 26 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de apelanta Asociaţia de Locatari nr. 761 din Galaţi în cadrul unei cauze având ca obiect soluţionarea apelului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 12.799 din 5 decembrie 2014 a Judecătoriei Galaţi, prin care s-a respins acţiunea având ca obiect „anulare act“.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că textele de lege criticate sunt vădit neconstituţionale „în măsura în care nu îndeplinesc normele, condiţiile de claritate, precizie, predictibilitate şi previzibilitate prevăzute de Constituţie şi de lege“, „în măsura în care permit să fie interpretate şi aplicate în mod arbitrar, părtinitor şi chiar abuziv“, „în măsura în care permit crearea, inducerea sau existenţa unei situaţii de conflict temporal între legi“ şi „în măsura în care permit crearea, inducerea unei stări contradictorii, divergente, conflictuale în care asociaţia are în acelaşi timp două conduceri paralele: o conducere atestată de hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile care au putere de lucru judecat cu privire la calitatea de preşedinte, ca reprezentant legal al asociaţiei, şi o conducere atestată de o pretinsă hotărâre a adunării generale prin care se solicită, se încearcă, se tinde să se modifice actul constitutiv, statutul şi/sau componenţa legală a conducerii asociaţiei, hotărâre a adunării generale care încă nu a fost validată de instanţă prin hotărâre, conform art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000“. Mai susţine că art. 26 din Legea nr. 230/2007 este neconstituţional „în măsura în care induce, creează un conflict temporal cu dispoziţiile art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000“. În final se susţine că dispoziţiile de lege criticate limitează dreptul la un proces echitabil.
    8. Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la previzibilitatea legii. Din conţinutul textelor criticate rezultă indubitabil dreptul oricărui proprietar/coproprietar dintr-un imobil cu destinaţie de locuinţă de a ataca în justiţie hotărârea adunării generale a asociaţiei, dacă aceasta „este de natură să producă daune intereselor proprietarilor“, iar termenul de contestare a hotărârii adunării generale a proprietarilor curge la fel atât pentru proprietarii care nu sunt membri ai asociaţiei, cât şi pentru membrii acesteia, şi anume de la data adoptării hotărârii. În final, instanţa precizează că, referitor la sintagma „de la data adoptării“, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 670 din 18 mai 2011, constatând neconstituţionalitatea acesteia.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece, deşi autorul excepţiei de neconstituţionalitate invocă anumite prevederi din Constituţie ca fiind încălcate, prin conţinutul său critica de neconstituţionalitate nu este motivată sub aspectul pretinsului raport de contrarietate dintre textele de lege criticate şi normele constituţionale invocate, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, conform cărora sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate. Autorul excepţiei se limitează doar la a preciza dispoziţiile constituţionale şi a menţiona că acestea sunt încălcate, fără a aduce veritabile critici de neconstituţionalitate. De altfel, aprecierile autorului excepţiei privesc norme de interpretare şi aplicare a legii, atribut al instanţelor judecătoreşti.
    11. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Pentru început, apreciază, în esenţă, că textele de lege criticate nu sunt lipsite de claritate, ci, dimpotrivă, acestea îndeplinesc cerinţele instituite de Constituţie în acest sens. Totuşi, privite dintr-o perspectivă de ansamblu, motivele de neconstituţionalitate invocate de autor ţin, mai degrabă, de modul de interpretare şi aplicare a normelor legale criticate asupra procesului dedus judecăţii. Or, asemenea aspecte sunt de competenţa exclusivă a instanţei de judecată, singura competentă să decidă cu privire la sensul, înţelesul şi modul de aplicare a legii în cauze deduse judecăţii. Într-o atare conjunctură, Curtea Constituţională nu se poate substitui instanţei în interpretarea prevederilor legale incidente în cadrul unui proces, în condiţiile în care, în virtutea rolului său activ, instanţa de judecată tocmai acest lucru trebuie să îl realizeze, în funcţie de probele propuse, încuviinţate şi administrate în cadrul procesului.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 21 şi art. 26 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care, la data sesizării Curţii Constituţionale, aveau următorul conţinut:
    - Art. 21:
    "(1) La adunarea generală de constituire a asociaţiei de proprietari, proprietarii vor alege dintre cei prezenţi un comitet executiv, format din preşedintele asociaţiei de proprietari şi un cenzor sau o comisie de cenzori, şi vor hotărî numărul membrilor acestora şi durata mandatelor lor. Dacă dintre membrii asociaţiei de proprietari nu se poate alege un cenzor sau comisia de cenzori, atunci adunarea generală a proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari va mandata comitetul executiv pentru angajarea unui cenzor din afara asociaţiei de proprietari, persoană fizică ori juridică de specialitate, pe bază de contract sau convenţie de prestări de servicii.
(2) Cenzorul sau membrii comisiei de cenzori trebuie să aibă cel puţin studii medii şi pot depune, dacă adunarea generală a asociaţiei de proprietari hotărăşte astfel, într-un cont bancar al asociaţiei de proprietari, o garanţie suficientă şi îndestulătoare, pe baza unui contract de garanţie încheiat în acest sens. Cuantumul garanţiei nu poate fi mai mic decât media anuală a totalului cheltuielilor lunare ale asociaţiei.
(3) Preşedintele asociaţiei de proprietari este fie candidatul care va obţine cel mai mare număr de voturi la alegerea membrilor comitetului executiv, fie oricare alt membru al comitetului executiv ales prin voinţa sa şi a majorităţii proprietarilor din cadrul adunării generale. Preşedintele, în situaţii deosebite, poate numi temporar dintre membrii comitetului executiv un vicepreşedinte căruia îi poate delega atribuţiile sale.;"

    – Art. 26: „Dacă o hotărâre a adunării generale este contrară legii, statutului sau acordului de asociere a asociaţiei de proprietari ori este de natură să producă daune intereselor proprietarilor, aceştia pot ataca în justiţie respectiva hotărâre, în termen de 45 de zile de la adoptarea acesteia. Acţionarea în justiţie nu întrerupe executarea hotărârii decât în cazul în care instanţa dispune suspendarea acesteia.“

    15. Curtea observă că, ulterior sesizării sale, prin art. 110 din Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 30 iulie 2018 şi intrată în vigoare la 60 de zile de la data publicării, Legea nr. 230/2007 a fost abrogată. Însă, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Astfel, deşi nu mai sunt în vigoare, dispoziţiile criticate îşi produc în continuare efectele juridice, deoarece obiectul principal al cauzei în cadrul căreia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate îl reprezintă anularea unui act emis în temeiul Legii nr. 230/2007.
    16. Cu privire la obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea mai reţine că, prin Decizia nr. 670 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 16 iunie 2011, a statuat că sintagma „de la adoptarea acesteia“, cuprinsă în art. 26 din Legea nr. 230/2007, este neconstituţională, referitor la momentul de la care se poate ataca în justiţie respectiva hotărâre. Însă, în prezenta cauză, prevederile art. 26 din Legea nr. 230/2007 sunt criticate din altă perspectivă, autorul excepţiei neinvocând neconstituţionalitatea sintagmei „de la adoptarea acesteia“, cuprinsă în aceste norme.
    17. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 privind statul român, art. 11 referitoare la tratatele internaţionale şi dreptul intern, art. 15 privind principiul neretroactivităţii legii, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 24 privind dreptul la apărare şi art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1,art. 6,art. 13,art. 14 şi art. 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, deşi autoarea acesteia invocă în mod formal dispoziţiile constituţionale ale art. 1,art. 11,art. 15,art. 16 alin. (1) şi (2), art. 20,art. 24 şi art. 148 şi dispoziţiile art. 1,art. 6,art. 13,art. 14 şi art. 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în realitate, aceasta nu motivează pretinsa contrarietate a dispoziţiilor criticate cu prevederile constituţionale invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate şi, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei în ceea ce priveşte formularea unor motive de neconstituţionalitate. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie.
    19. Cu privire la motivarea unei excepţii de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituţională a statuat că orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă şi intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, şi anume: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. În condiţiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepţiei nu este o condiţie sine qua non a existenţei acesteia. De aceea, Curtea a constatat că în situaţia în care textul de referinţă invocat este suficient de precis şi clar, astfel încât instanţa constituţională să poată reţine în mod rezonabil existenţa unei minime critici de neconstituţionalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepţia de neconstituţionalitate şi să considere, deci, că autorul acesteia a respectat şi a cuprins în excepţia ridicată cele trei elemente menţionate.
    20. Aplicând aceste considerente de principiu la speţă, Curtea constată că, în prezenta cauză, indicarea textelor constituţionale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autoare. Aşadar, dat fiind caracterul general al textelor constituţionale invocate, precum şi lipsa explicitării pretinsei relaţii de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate faţă de acestea, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituţionalitate, astfel încât nu este o veritabilă excepţie de neconstituţionalitate.
    21. Pe de altă parte, Curtea reţine că toate susţinerile autoarei excepţiei reprezintă, în realitate, aspecte ce vizează interpretarea şi aplicarea textelor de lege criticate de către instanţa care soluţionează litigiul în cadrul căruia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate, nefiind veritabile critici de neconstituţionalitate.
    22. Având în vedere acestea, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 şi art. 26 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 şi art. 26 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicată de Asociaţia de Locatari nr. 761 din Galaţi în Dosarul nr. 13.219/233/2013 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 februarie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana Marilena Chiorean


    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice