Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 91 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 91 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 763 din 14 august 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina          │-                 │
│Bărbăţeanu         │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Gheorghe Cojanu în Dosarul nr. 897/118/2018 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 633D/2020.
    2. La apelul nominal răspunde personal autorul excepţiei, lipsind cealaltă parte. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, sens în care arată, în esenţă, că textul de lege criticat instituie o discriminare şi un tratament juridic inechitabil între judecătorii şi procurorii care au vechime în magistratură de 25 de ani, incluzând şi vechimea în profesiile asimilate, pe de o parte, şi judecătorii şi procurorii care au exercitat această funcţie timp de 25 de ani, doar aceştia din urmă având dreptul să beneficieze de pensie de serviciu. Precizează că aceasta este interpretarea neconstituţională dată şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 26 din 21 septembrie 2015.
    4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că nu se instituie un tratament discriminatoriu, contrar art. 16 din Constituţie, câtă vreme situaţiile la care se face referire în critica de neconstituţionalitate sunt diferite prin însăşi ipoteza lor. Astfel, precizează că este vorba despre două categorii diferite de persoane, respectiv despre judecători şi procurori care au o vechime neîntreruptă numai în funcţia de judecător sau procuror, pe de o parte, şi judecători şi procurori care au şi vechimi asimilate, pe de altă parte. Or, existenţa unor situaţii diferite justifică aplicarea unui tratament juridic diferit, în acest sens fiind şi jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, din care menţionează, exemplificativ, deciziile nr. 119 din 15 februarie 2007 şi nr. 501 din 30 iunie 2015.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Decizia civilă nr. 94/CA din 27 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 897/118/2018, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Gheorghe Cojanu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de obligare a Tribunalului Constanţa la eliberarea unei adeverinţe din care să rezulte că îndeplineşte condiţiile pentru acordarea pensiei de serviciu, ca fost judecător.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că se încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece prin textul de lege criticat s-a creat o vădită discriminare în ceea ce priveşte tratamentul magistraţilor care au 25 de ani vechime în magistratură, iar la data formulării cererii de pensie îndeplinesc funcţia de judecător sau procuror şi cei care au 25 de ani vechime în magistratură, dar la data menţionată nu mai îndeplinesc aceste funcţii, apreciind că la situaţii egale şi tratamentul trebuie să fie egal.
    7. Dacă la art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 303/2004 se prevede posibilitatea acordării pensiei de serviciu pentru acele persoane care au vechime în funcţia de judecător sau procuror de minimum 25 de ani, precum şi posibilitatea de a se pensiona şi anterior limitei de vârstă de 60 de ani dacă au 25 de ani vechime în funcţie, la art. 82 alin. (3) din aceeaşi lege se prevede că pot solicita pensia de serviciu prevăzută la art. 82 alin. (1) la împlinirea vârstei de 60 de ani şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, însă nu se mai foloseşte sintagma „vechime în funcţie“.
    8. Autorul excepţiei arată că problema, în ceea ce îl priveşte, o reprezintă dispoziţiile art. 83 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, potrivit cărora, în situaţia în care, la data formulării cererii de pensionare, persoana nu exercită profesia de judecător sau procuror, atunci trebuie să aibă o vechime de 25 de ani numai în funcţia de judecător. Apreciază că la situaţii egale - 25 de ani vechime în magistratură - s-a creat un tratament diferit, în sensul că, pentru a beneficia de pensia de serviciu, contează funcţia deţinută la data formulării cererii, ceea ce constituie o gravă discriminare, contrară dispoziţiilor constituţionale invocate.
    9. Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că, aşa cum sa constatat deja în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, textul de lege criticat nu instituie vreo discriminare între persoanele din categoriile în discuţie, de vreme ce acestea se află în situaţii diferite, care necesită aplicarea unui regim juridic diferit. De asemenea, nici în raport cu prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie nu se pot reţine vicii de neconstituţionalitate, textul criticat nevizând desfăşurarea unui proces pe rolul instanţelor de judecată ori exercitarea în vreo modalitate a accesului la justiţie.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care, la data ridicării excepţiei, aveau următorul cuprins: „(5) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile.“ Art. 82 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 303/2004, la care fac trimitere prevederile criticate, aveau, la data ridicării excepţiei, următoarea redactare:
    - Art. 82 alin. (1) şi (3):
    "(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
    (...)
(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în magistratură."


    14. Legea nr. 303/2004 a fost abrogată prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, dar textele de lege criticate pot forma obiect al controlului de constituţionalitate, fiind aplicabile în cauza aflată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, având în vedere cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare.
    15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că textul de lege criticat a mai format obiectul controlului de constituţionalitate, Curtea constatând conformitatea acestuia cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie. Astfel, Curtea a statuat, cu privire la pensia de serviciu a magistraţilor, că aceasta a fost instituită în vederea stimulării stabilităţii în serviciu şi a formării unei cariere în magistratură (Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, paragraful 16).
    17. De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că legiuitorul a reglementat la art. 82 din Legea nr. 303/2004 condiţiile în care judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi pot beneficia de pensia de serviciu. La acordarea acestui beneficiu, legiuitorul a avut în vedere importanţa pentru societate a activităţii desfăşurate de aceste categorii socio-profesionale, activitate caracterizată printr-un înalt grad de complexitate şi răspundere, precum şi de incompatibilităţi şi interdicţii specifice. Condiţia de a exercita profesia de magistrat o perioadă determinată este legitimată de necesitatea reglementării unei perioade de timp relevante şi suficiente în vederea atingerii scopului legitim urmărit de legiuitor. Prin determinarea acestei perioade, legiuitorul a intenţionat, pe de o parte, să recompenseze stabilitatea persoanelor în munca desfăşurată în acest domeniu, dar şi, pe de altă parte, să încurajeze şi să obţină, în cadrul sistemului judiciar, stabilitatea personalului angajat, pentru ca, în final, actul de justiţie să se realizeze în condiţii cât mai bune. Sub acest aspect, pensia de serviciu reprezintă un beneficiu, o recompensă acordată persoanelor care şi-au dedicat integral sau cea mai mare parte din viaţa lor profesională justiţiei (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 433 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 10 decembrie 2013, sau Decizia nr. 253 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 27 iulie 2020, paragraful 15).
    18. În acord cu jurisprudenţa sa anterioară, Curtea a observat, de asemenea, prin Decizia nr. 199 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 17 august 2022, paragraful 17, că prevederile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 menţionează condiţia de vârstă (la împlinirea vârstei de 60 de ani) şi funcţiile considerate utile pentru calculul pensiei de serviciu, respectiv: judecător, procuror, magistrat-asistent, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecător ori procuror financiar, consilier de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. În contextul normativ al art. 82 din Legea nr. 303/2004, alin. (5) al art. 82 din lege are o individualitate proprie, constituind sediul materiei pentru acordarea pensiei de serviciu persoanelor care la momentul solicitării acestui drept nu mai sunt în funcţie [a se vedea paragraful nr. 133 din Decizia nr. 10 din 11 martie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 10 iunie 2019, în vederea pronunţării unei hotărârii prealabile cu privire la acordarea pensiei de serviciu în baza dispoziţiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004].
    19. Analizând critica raportată la dispoziţiile art. 16 din Constituţie, potrivit căreia se stabileşte un tratament juridic privilegiat pentru persoanele care se pensionează din funcţia de judecător sau procuror, în timp ce pentru persoanele care au deţinut o asemenea funcţie, dar la data pensionării au o altă ocupaţie, se prevede un tratament discriminatoriu, Curtea a reţinut că persoanele care se pensionează din funcţia de judecător sau de procuror, rămânând în această funcţie până la îndeplinirea tuturor condiţiilor de pensionare, şi cele care, deşi au trecut într-o altă activitate, au în funcţia de judecător sau de procuror o vechime de 20 de ani sau chiar de 25 de ani se află, în mod evident, într-o situaţie diferită faţă de persoanele care la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare sunt încadrate în alte funcţii, iar în funcţia de judecător sau de procuror nu au realizat o vechime de cel puţin 25 sau 20 de ani. Conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, concordantă cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, situaţia obiectiv diferită în care se află anumite categorii de persoane justifică sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferenţiat, fără ca aceasta să reprezinte privilegii ori discriminări (a se vedea în acest sens Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006).
    20. Curtea a mai reţinut, în esenţă, că reglementarea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească persoanele beneficiare ale dreptului la pensie de serviciu constituie o opţiune a legiuitorului, încadrată în marja proprie de apreciere (Decizia nr. 199 din 7 aprilie 2022, precitată, paragraful 19).
    21. Totodată, Curtea a precizat că, în considerarea situaţiei specifice deosebite a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferenţiate, atât prin condiţii şi criterii de acordare derogatorii, cât şi printr-un mod de calcul şi cuantum diferite ale pensiilor (a se vedea Decizia nr. 253 din 4 iunie 2020, precitată, paragraful 16).
    22. Curtea a mai subliniat că, pentru a nu lăsa loc arbitrarului, calificarea unei situaţii ca fiind diferită de o alta aparent identică trebuie să respecte criteriul obiectivităţii, iar tratamentul juridic diferit trebuie, la rândul său, să îndeplinească criteriul rezonabilităţii. Caracterul rezonabil al diferenţei de tratament juridic, impus de art. 16 alin. (1) din Constituţie, constă în respectarea principiului proporţionalităţii. Acest principiu presupune, din partea legiuitorului, menţinerea în cadrul marjei sale de apreciere a justului echilibru între mijloacele folosite şi scopul vizat, respectiv asigurarea stabilităţii, specializării şi profesionalismului celor încadraţi în sistemul judiciar. Or, de vreme ce legiuitorul a stabilit, uzând de marja sa de apreciere, o perioadă minimă necesară pentru obţinerea beneficiului constând în pensia de serviciu şi anumite profesii expres determinate pe care persoana să le fi exercitat, rezultă că este rezonabil ca situaţiile care nu corespund acestui standard să nu beneficieze de acelaşi regim juridic, deoarece nu se pot încadra în norma juridică de referinţă (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 480 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 27 noiembrie 2019, paragraful 24).
    23. Având în vedere aceste considerente reţinute în jurisprudenţa sa în materie, Curtea a constatat că, în raport cu criticile formulate, prevederile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 nu contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, invocate în motivarea excepţiei (în acelaşi sens a se vedea şi Decizia nr. 156 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 21 august 2024).
    24. În ceea ce priveşte invocarea, în motivarea excepţiei, a Deciziei nr. 26 din 21 septembrie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 29 octombrie 2015, Curtea apreciază că nu este utilă în analiza constituţionalităţii prevederilor de lege supuse controlului, întrucât soluţia pronunţată de instanţa supremă nu are legătură cu problematica prezentei excepţii de neconstituţionalitate, ci statuează cu privire la majorarea prevăzută de dispoziţiile art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, de 1% pentru fiecare an care depăşeşte vechimea minimă de 25 de ani, în sensul că aceasta se aplică în condiţiile în care pentru calculul vechimii de 25 de ani, precum şi pentru calculul vechimii ce depăşeşte această limită se au în vedere şi perioadele desfăşurate de către beneficiarii pensiei de serviciu în activităţile şi funcţiile conexe celor de judecător şi procuror, expres prevăzute de art. 82 alin. (1) şi (2) din lege, respectiv magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi, precum şi în exercitarea profesiei de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Cojanu în Dosarul nr. 897/118/2018 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 februarie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 91 din 27 februarie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016