Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 90 din 25 februarie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 90 din 25 februarie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 90 din 25 februarie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 584 din 3 iulie 2020

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Benke Károly │- │
│ │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.371D/2017.
    2. La apelul nominal se prezintă, pentru Avocatul Poporului, doamna Linda Zenovia Timofan, cu delegaţie depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Avocatului Poporului, care învederează faptul că dispoziţiile criticate au fost abrogate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, însă soluţia legislativă contestată a fost preluată de noua reglementare. În esenţă, se arată că aceasta consacră un privilegiu pentru o parte dintre funcţionarii publici în funcţie de data obţinerii diplomei de studii, care trebuie să fie ulterioară datei numirii. Imposibilitatea valorificării acesteia la data numirii în funcţie atrage decăderea din dreptul de a promova în clasă pe întreaga perioadă de exercitare a funcţiei publice. Astfel, pentru ocuparea unei funcţii publice într-o clasă superioară, funcţionarul public trebuie să participe la un concurs în condiţii egale cu persoane care nu sunt funcţionari publici, spre deosebire de situaţia în care această diplomă ar fi fost obţinută după încadrarea în funcţia publică, caz în care funcţionarul public ar fi susţinut un examen. Se concluzionează că sunt încălcate prevederile art. 16 din Constituţie. Totodată, se arată că reglementările internaţionale în domeniu sunt mai favorabile faţă de cele din dreptul intern, astfel că urmează a-şi găsi aplicarea în cauză, conform art. 11 şi 20 din Constituţie.
    4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, se arată că nu se creează discriminări cu privire la modalitatea de acces la funcţiile publice, acesta realizându-se prin concurs sau examen, după caz. O asemenea modalitate de acces constituie o cerinţă constituţională ce nu poate fi nesocotită.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Adresa nr. 12.813 din 17 august 2017, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 9.108 din 21 august 2017, în temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din Constituţie şi al art. 32 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului a sesizat direct Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat, consacrând dreptul funcţionarilor publici de a participa, în urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior, la examenul organizat pentru ocuparea unei funcţii publice într-o clasă superioară celei în care sunt încadraţi, se dovedeşte un privilegiu acordat pentru o parte dintre funcţionarii publici, în funcţie de data obţinerii diplomei, care trebuie să fie ulterioară numirii în funcţia publică. Prin urmare, pentru cei care nu au valorificat diploma la numirea în funcţia publică, în sensul de a fi numiţi pe o funcţie corespunzătoare studiilor absolvite, diploma va fi considerată ca inexistentă pe întreaga perioadă cât persoana în cauză are calitatea de funcţionar public. Astfel, persoanele aflate în această situaţie care vor să promoveze în clasă nu pot beneficia de acest text de lege, ci sunt obligate să participe la un nou concurs în condiţii similare cu persoane care nu sunt funcţionari publici. Se apreciază că, deşi legea prevede un drept al funcţionarilor publici, nevalorificarea unei diplome de studii la data numirii în funcţie atrage decăderea din dreptul de a promova în clasă, pe întreaga perioadă de exercitare a funcţiei publice. Astfel, încă din momentul numirii în funcţia publică, persoana este decăzută din dreptul de promovare în clasă şi de valorificare a studiilor absolvite, drept de care, de altfel, nu a beneficiat niciun moment. Aceste persoane sunt obligate să participe la concurs, în condiţii egale cu persoanele care nu sunt funcţionari publici, invalidându-se astfel chiar drepturile de care ar trebui să beneficieze, în calitate de funcţionari publici.
    7. Se arată că textul de lege criticat, stabilind un beneficiu exclusiv pentru cei care au obţinut o diplomă de studii ulterior numirii într-o funcţie publică şi excluderea celor care au dobândit-o anterior numirii, instituie un tratament juridic diferit care echivalează cu o veritabilă discriminare, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă. Astfel, se instituie o discriminare, fără ca aceasta să aibă un scop legitim, şi apare ca fiind nejustificată opţiunea legiuitorului de a oferi un drept numai unora. Faptul că unele persoane au acceptat funcţii inferioare studiilor nu trebuie să echivaleze cu decăderea din dreptul de a accede la un privilegiu legal, acordat categoriei din care face parte. De aceea, dreptul de a promova în clasă trebuie să fie acordat în egală măsură tuturor funcţionarilor publici care pot valorifica diploma de studii, indiferent de momentul obţinerii acesteia.
    8. Se mai susţine că dreptul de a participa la examenul de promovare în clasă este limitat pe criteriul datei obţinerii diplomei faţă de data momentului numirii în funcţia publică. Or, interzicerea generală a discriminării impune, pe de o parte, ca funcţionarilor publici în activitate să li se acorde posibilitatea efectivă de a-şi exercita toate drepturile instituite prin lege în favoarea lor, iar, pe de altă parte, ca niciunuia dintre ei să nu îi fie îngrădit ori negat exerciţiul acestor drepturi în considerarea apartenenţei la una dintre categoriile sugerate de criteriile de nediscriminare menţionate expres sau implicit de art. 27 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 sau de art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 12 adiţional la Convenţie.
    9. Se arată că accesul la funcţia publică în clasa superioară este ocrotit de art. 2 şi art. 25 lit. c) din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, precum şi de art. 21 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, fiind necesar ca acesta să fie asigurat în aceleaşi condiţii şi fără restricţii rezonabile. Astfel, excluderea celor care au dobândit diploma de studii anterior numirii în funcţie apare ca o restricţie nerezonabilă cu privire la accesul într-o funcţie publică superioară în clasă, ceea ce contravine reglementărilor internaţionale antereferite.
    10. Prin prisma celor expuse, se apreciază că reglementările internaţionale sunt mai favorabile decât cele naţionale raportat la ipoteza normativă analizată, întrucât oferă o protecţie mai ridicată cetăţenilor vizaţi de normele de drept intern, ceea ce face necesar ca în interpretarea normei legale criticate să se aplice cu prioritate reglementările internaţionale.
    11. În fine, se subliniază că în procesul de interpretare şi aplicare a legii s-a produs o îndepărtare a reglementărilor legale criticate de la scopul lor legitim, ceea ce atrage neconstituţionalitatea acestora.
    12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) şi art. 33 din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    13. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine că, prin consacrarea aceleiaşi modalităţi de acces efectiv la funcţiile publice, respectiv prin examen/concurs, legiuitorul a dat expresie principiului egalităţii în drepturi a persoanelor, deoarece deţinerea calităţii de funcţionar public nu poate constitui temei pentru ocuparea fără concurs a altei funcţii publice, corespunzătoare deci nivelului studiilor absolvite. Accesul la funcţia publică trebuie să se facă prin examen sau concurs, şi nu prin alte modalităţi, deoarece s-ar ocoli chiar această cerinţă constituţională, ajungându-se la situaţii discriminatorii sub aspectul accesului la funcţia publică. Se invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.039 din 9 iulie 2009, prin care s-a statuat că statul are obligaţia de a reglementa condiţii obiective şi nediscriminatorii de natură a garanta accesul la un loc de muncă şi se apreciază că aceste aspecte sunt valabile şi în cauza de faţă.
    14. Se subliniază că, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că dreptul de acces la funcţiile publice este unul complex, fiind compus din cel puţin trei elemente esenţiale, şi anume accesul la/ocuparea efectivă a funcţiilor publice prin concurs, exercitarea atributelor de funcţie publică şi încetarea raporturilor de serviciu. Aceste elemente sunt intrinsec legate de cariera funcţionarului public şi sunt inerente oricărei funcţii publice. Cu privire la naşterea raporturilor de serviciu, se arată că aceasta trebuie să fie reglementată în mod unitar, spre a se evita discriminările ce pot să apară prin existenţa unor proceduri diferenţiate de acces la funcţia publică. De aceea, derogările de la procedura generală trebuie să fie justificate în mod obiectiv, raţional, temeinic şi rezonabil.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului autorului excepţiei de neconstituţionalitate şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10, 29, 32 şi 33 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 68 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, care, la data sesizării Curţii Constituţionale, aveau următorul cuprins: „(1) În urma dobândirii unei diplome de studii de nivel superior, funcţionarii publici de execuţie au dreptul de a participa la examenul organizat pentru ocuparea unei funcţii publice într-o clasă superioară celei în care sunt încadraţi, dacă studiile absolvite sunt în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea sau dacă autoritatea ori instituţia publică apreciază că studiile absolvite sunt utile pentru desfăşurarea activităţii“.
    18. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în faţa legii, astfel cum acestea se interpretează şi se aplică, în temeiul art. 11 şi art. 20 alin. (1) din Constituţie, şi prin prisma art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 21 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art. 25 lit. c) din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 68 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 au fost abrogate prin art. 597 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Soluţia legislativă criticată este cuprinsă în art. 481 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, care prevede că „Pentru a participa la examenul de promovare în clasă, funcţionarul public trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să dobândească, ulterior intrării în corpul funcţionarilor publici, o diplomă de studii de nivel superior, în specialitatea în care îşi desfăşoară activitatea sau într-un domeniu considerat util pentru desfăşurarea activităţii de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice“.
    20. Prin Decizia nr. 64 din 9 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 27 februarie 2017, paragrafele 44 şi 45, Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 „nu poate fi interpretată în acelaşi fel ca în cazul Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, întrucât soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului se face în cadrul unui control abstract de constituţionalitate“ (a se vedea şi Decizia nr. 1.167 din 15 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 16 noiembrie 2011, receptată şi menţinută prin Decizia nr. 549 din 15 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 718 din 24 septembrie 2015, paragraful 16), ceea ce înseamnă că Avocatul Poporului ridică o excepţie de neconstituţionalitate distinct de orice procedură judiciară, aşadar, în lipsa vreunui litigiu, el neavând de apărat vreun drept subiectiv [a se vedea, cu privire la caracterul abstract al controlului exercitat în condiţiile art. 146 lit. d) teza a doua din Constituţie, Decizia nr. 163 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 4 aprilie 2013, iar cu privire la condiţionările şi implicaţiile unui control abstract de constituţionalitate mutatis mutandis Decizia nr. 260 din 8 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 11 mai 2015, paragraful 33]. Mai mult, Curtea a statuat că, în cadrul acestui control abstract de constituţionalitate, nu se poate determina dacă actul normativ abrogat produce în continuare efecte juridice asupra unor raporturi juridice concrete, evaluare care se poate face doar atunci când este vorba de o excepţie ridicată în faţa unei instanţe judecătoreşti sau de arbitraj comercial [a se vedea Decizia nr. 1.167 din 15 septembrie 2011 sau Decizia nr. 549 din 15 iulie 2015, paragraful 16], ceea ce demonstrează inaplicabilitatea Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011. Prin urmare, în această din urmă ipoteză. Curtea a condiţionat exercitarea controlului de constituţionalitate, în temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din Constituţie, de existenţa în fondul activ al legislaţiei a actului de reglementare primară criticat de Avocatul Poporului, aşadar, implicit, a soluţiei legislative cuprinse în acesta; numai în măsura în care soluţia legislativă a fost menţinută, la data pronunţării Curţii, în actul normativ criticat, acesta poate fi analizat pe fond în condiţiile textului constituţional antereferit [a se vedea, în acest sens, mutatis mutandis Decizia nr. 549 din 15 iulie 2015, paragrafele 16-22].
    21. Curtea a mai statuat că, la momentul judecării excepţiei de neconstituţionalitate, cerinţa constituţională esenţială este aceea ca actul normativ conţinând soluţia legislativă criticată să fie în vigoare, respectiv să facă parte din fondul activ al legislaţiei [Decizia nr. 64 din 9 februarie 2017, paragraful 46].
    22. Or, în cauza de faţă, Curtea constată că textul criticat a fost abrogat, aşadar, nu mai este în vigoare şi nu face parte din dreptul pozitiv, chiar dacă soluţia sa legislativă a fost preluată într-o nouă reglementare. Prin urmare, având în vedere şi faptul că abrogarea textului criticat a survenit după sesizarea Curţii Constituţionale, excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă.
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), al art. 29 şi al art. 32-33 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Avocatului Poporului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 25 februarie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Benke Károly


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016