Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c^1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Societatea Dy’Angello International - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 45.323/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.440D/2019. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa din 10 noiembrie 2020, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, având în vedere cererea de amânare pentru depunerea de concluzii scrise formulată de autorul excepţiei, a amânat pronunţarea, în temeiul dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, coroborate cu ale art. 222 alin. (2) din Codul de procedură civilă, pentru data de 17 noiembrie 2020. La acea dată, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea, în temeiul art. 57 din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea la data de 15 decembrie 2020, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 3. Prin Încheierea din 15 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 45.323/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c^1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia a fost ridicată de Societatea Dy’Angello International - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect o acţiune în constatare. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece nu se asigură în egală măsură protecţia unui interes particular prin intermediul instanţelor de contencios administrativ în litigiile dintre un particular şi administraţia publică, care, tradiţional, erau de competenţa instanţelor de contencios administrativ. Se susţine că legea este lipsită de claritate şi încalcă accesul la justiţie, creează premisa pentru inegalitate în faţa legii, reglementarea este injustă, lipsită de proporţionalitate şi reprezintă o restrângere a dreptului de a se adresa instanţelor de contencios administrativ, în ipoteza în care ar exista un interes public privat. 5. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul caracterului neîntemeiat al excepţiei de neconstituţionalitate, reţinând că în doctrina administrativă se face distincţie între domeniul public al statului, situaţie în care raporturile juridice sunt specifice dreptului public, şi domeniul privat al statului, când autoritatea acţionează ca orice subiect de drept civil în raporturi juridice de drept comun. Arată că dispoziţiile legale sunt clare, instanţele de drept civil fiind desemnate să soluţioneze astfel de cauze, prin asigurarea protecţiei specifice, şi nu se încalcă dreptul de acces la instanţă, ci, dimpotrivă, se asigură accesul la forul competent. Instanţa judecătorească mai reţine că în această materie legiuitorul are o marjă mare de apreciere, în sensul art. 126 alin. (1) şi (2) din Constituţie, potrivit căruia justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, iar competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Reţine că partajarea competenţei între instanţele de drept comun şi cele de contencios administrativ se regăseşte în legislaţia specifică perioadei interbelice (a se vedea sistemul instituit prin Legea nr. 144/1925 pentru Curtea de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 282 din 20 decembrie 1925). 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 2 alin. (1) lit. c^1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: „În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: (...); c^1) sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte categorii de contracte administrative;“. 10. În opinia autoarei excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 privind statul român, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 49 privind protecţia copiilor şi a tinerilor şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 2 alin. (1) lit. c^1) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost completată prin art. I pct. 2 din Legea nr. 212/2018 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi a altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 30 iulie 2018, instituie asimilarea cu actele administrative a contractelor încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice şi stabilesc că prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte categorii de contracte administrative. În accepţiunea Legii nr. 554/2004 [art. 2 alin. (1) lit. c)], actul administrativ este „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice.“ 12. În acest context, cât priveşte critica de neconstituţionalitate potrivit căreia art. 2 alin. (1) lit. c^1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 contravine dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, Curtea constată că prevederile de lege criticate, asimilând contractele administrative unor acte administrative, nu îngrădesc sub niciun aspect dreptul părţilor interesate de a se adresa instanţelor judecătoreşti pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime. Curtea Constituţională, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, a statuat că „legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, ca şi modalităţile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiţie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalităţile instituite de lege“. 13. De asemenea, potrivit prevederilor art. 52 din Constituţie, condiţiile şi limitele exercitării dreptului recunoscut persoanei vătămate de o autoritate publică se stabilesc prin lege organică, iar art. 73 alin. (3) lit. k) din Constituţie prevede ca lege organică Legea contenciosului administrativ. 14. În acelaşi timp, Curtea reţine că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi a procedurii de judecată este atributul exclusiv al legiuitorului, în timp ce art. 126 alin. (6) din Constituţie garantează controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ. 15. Astfel, Curtea constată că, în aplicarea acestor prevederi constituţionale, legiuitorul, prin prevederile de lege criticate, stabileşte categoriile de acte administrative asimilate supuse controlului judecătoresc pe calea contenciosului administrativ, asigurând, în acest cadru legal, garanţiile necesare care condiţionează dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. În consecinţă, nu poate fi reţinută încălcarea dispoziţiilor art. 21 din Constituţie. 16. În acelaşi timp, Curtea subliniază că efectuarea operaţiunii de calificare a unui anumit contract ca fiind un act administrativ aparţine în exclusivitate instanţelor judecătoreşti chemate să soluţioneze un litigiu (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 477 din 12 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 15 iunie 2011, şi Decizia nr. 193 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 2 mai 2012). 17. Totodată, Curtea reţine că dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente în cauză, întrucât acestea sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, restrângere care, astfel cum s-a arătat anterior, nu s-a constatat. 18. Curtea constată, de asemenea, că prevederile de lege criticate, prin obiectul lor de reglementare, nu interferează cu dispoziţiile constituţionale privind statul român, dreptul de proprietate privată şi protecţia copiilor şi a tinerilor, motiv pentru care invocarea dispoziţiilor art. 1, art. 44 şi art. 49 din Legea fundamentală nu are relevanţă în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Dy’Angello International - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 45.323/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 2 alin. (1) lit. c^1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 15 decembrie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
