Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 pct. 5 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscalbugetare, excepţie ridicată de Virgil Ioan Ogrean în Dosarul nr. 909/107/2018 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.184D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de înştiinţare fiind legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită menţinerea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 14 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 909/107/2018, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 5 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Virgil Ioan Ogrean într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că sunt discriminaţi, pe de o parte, pensionarii militari aflaţi în aceeaşi situaţie şi, pe de altă parte, pensionarii militari faţă de titularii altor pensii de serviciu. Astfel, art. 30 din Legea nr. 223/2015 îi discriminează pe pensionarii care au vechime cumulată de peste 45 de ani, realizată de cei mai mulţi în condiţii speciale sau alte condiţii, faţă de cei cu o vechime mai mică, deoarece pierd sporul care depăşeşte 85%. De asemenea, cu cât pensionarii au o vechime mai mare, cu atât sunt mai dezavantajaţi, respectiv discriminaţi, în condiţiile în care sporul acordat celor care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget, prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015, intră şi el în limita de 85%. 6. Mai departe, se arată că cei care sunt deja pensionaţi sunt discriminaţi faţă de cadrele militare în activitate, care, în următorii 5 ani, pot opta pentru sistemul public de calcul, în care îşi valorifică integral atât sporul pentru condiţii de muncă, cât şi sporul pentru pensia suplimentară. 7. În plus, art. 30 din Legea nr. 223/2015 îi discriminează pe pensionarii militari faţă de beneficiarii celorlalte pensii ocupaţionale, care, potrivit legislaţiei ce le instituie, au o limită de 100%. Prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 îi discriminează pe pensionarii militari, ale căror pensii au un cuantum de 65% din baza de calcul, în vreme ce ceilalţi beneficiari de pensii de serviciu au pensii în cuantum de 80% din baza de calcul, în condiţiile în care militarii sunt supuşi unor restricţii, interdicţii, sacrificii şi rigori care nu se regăsesc în cazul celorlalte categorii de persoane care beneficiază de pensii de serviciu. 8. Tribunalul Alba - Secţia I civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul deţine prerogativa exclusivă a stabilirii cuantumului pensiilor de serviciu, acestea putând avea o limită minimă şi maximă. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 40 pct. 5 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, prin care au fost modificate art. 29 şi 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Cu toate acestea, având în vedere art. 62 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 24/2000, potrivit căruia „Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“, rezultă că obiectul prezentei excepţii îl reprezintă dispoziţiile art. 29 şi 30 din Legea nr. 223/2015. În plus, Curtea observă că, deşi instanţa de judecată nu a sesizat-o şi cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 din Legea nr. 223/2015, autorul se referă şi la conţinutul acestora, apreciindu-l ca fiind discriminatoriu. În consecinţă, prevederile legale care fac obiectul prezentei excepţii au următorul cuprins: - Art. 29: "(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel: a) militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28; b) pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28.(2) De pensie de serviciu beneficiază şi militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în condiţiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipseşte din această vechime.(3) Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 şi 26 se determină proporţional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art. 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2)." – Art. 30: „Pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.“; – Art. 122: „Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, precum şi urmaşii acestora, care la data deschiderii dreptului de pensie, de către casa de pensii sectorială competentă, îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege, cât şi cele prevăzute la data de 1 ianuarie 2016 de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, pot opta în termen de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru modul de calcul prevăzut de Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare la data de 1 ianuarie 2016.“ 13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul apreciază că sunt discriminaţi, pe de o parte, pensionarii militari aflaţi în aceeaşi situaţie şi, pe de altă parte, pensionarii militari faţă de titularii altor pensii de serviciu. Astfel, art. 30 din Legea nr. 223/2015 îi discriminează pe pensionarii care au vechime cumulată de peste 45 de ani, realizată de cei mai mulţi în condiţii speciale sau alte condiţii, faţă de cei cu o vechime mai mică, deoarece pierd sporul care depăşeşte 85%. De asemenea, cu cât pensionarii au o vechime mai mare, cu atât sunt mai dezavantajaţi, respectiv discriminaţi, în condiţiile în care sporul acordat celor care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget, prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015, intră şi el în limita de 85%. 15. Cu referire la această critică, Curtea reţine că, prin natura ei, plafonarea de 85% a cuantumului pensiilor prevăzută de art. 30 din Legea nr. 223/2015, ca orice plafonare, presupune, în mod necesar, aplicarea aceluiaşi tratament juridic unor situaţii care nu pot fi absolut identice. Simplul fapt că vechimea pensionarilor este diferită, de la caz la caz, nu îi plasează pe aceştia în situaţii diferite de care legiuitorul trebuie să ţină seama în mod necesar. Plafonarea pensiei la un anumit cuantum nu poate avea semnificaţia unei discriminări interzise de art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece nu este rolul acestui text constituţional să impună legiuitorului să trateze fiecare situaţie în parte ca pe un caz particular, unic. 16. De altfel, ideea de plafonare a fost mereu admisă de Curtea Constituţională, nefiind discriminatorie. Astfel, în Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, paragraful 105, Curtea, evocând cele statuate prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, a reţinut că plafonarea cuantumului pensiei de serviciu la 100% din baza de calcul se înscrie între prerogativele legiuitorului şi nu are caracter discriminatoriu. Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reţinut că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăşi venitul, reglementare conformă cu art. 47 alin. (2) din Constituţie, precum şi că extinderea incidenţei acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. Ţinând cont de această jurisprudenţă, Curtea a reţinut că aceste considerente se aplică mutatis mutandis şi în cazul dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015 (a se vedea paragrafele 54 şi 55 ale Deciziei nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020). 17. Autorul prezentei excepţii mai arată că cei care sunt deja pensionaţi sunt discriminaţi faţă de cadrele militare în activitate care, în următorii 5 ani, pot opta pentru sistemul public de calcul, în care îşi valorifică integral atât sporul pentru condiţii de muncă, cât şi sporul pentru pensia suplimentară. 18. Cu referire la constituţionalitatea art. 122 din Legea nr. 223/2015, prin Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, paragrafele 121-123, Curtea a statuat că, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, prin care s-au reintrodus pensiile de serviciu, militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special se aşteptau că reglementarea aplicabilă deschiderii dreptului lor la pensie va fi Legea nr. 263/2010. Legiuitorul a urmărit, prin adoptarea art. 122, să protejeze o asemenea aşteptare, astfel că a oferit ca remediu dreptul de a opta între modul de calcul prevăzut de reglementarea pe care o anticipau că le va fi aplicabilă, respectiv Legea nr. 263/2010, şi modul de calcul prevăzut de noua reglementare, respectiv Legea nr. 223/2015. Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care, la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, erau deja pensionaţi nu aveau nicio aşteptare cu privire la reglementarea aplicabilă deschiderii dreptului la pensie. În mod evident, deci, ei nu se află în aceeaşi situaţie cu militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, aveau aşteptarea că Legea nr. 263/2010 urma să reglementeze deschiderea dreptului la pensie. Legiuitorul nu era obligat să ofere un tratament similar celor două categorii de persoane, deoarece doar categoria celor care urmau să se pensioneze avea, eventual, o aşteptare cu privire la care s-ar fi putut ridica problema protejării ei de către stat, în vreme ce categoria pretins discriminată nu avea o astfel de aşteptare. Prin urmare, a conchis Curtea, întrucât categoria de persoane pretins discriminată, respectiv militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care, la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, erau deja pensionaţi, nu se află în aceeaşi situaţie cu categoria de persoane faţă de care se pretinde că ar subzista discriminarea, nu se poate reţine critica de neconstituţionalitate întemeiată pe dispoziţiile art. 16 din Constituţie. 19. În sfârşit, cu referire la critica autorului prezentei excepţii de neconstituţionalitate potrivit căreia beneficiarii pensiilor instituite de Legea nr. 223/2015 sunt discriminaţi faţă de titularii altor pensii de serviciu, sunt relevante cele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, precitată, paragraful 106, şi în Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, paragraful 43. Astfel, diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii speciale nu se află în situaţii identice, fiind supuşi, de altfel, unor acte normative diferite. Legiuitorul este liber ca, având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie mai favorabil, să instituie condiţii diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificaţia încălcării prevederilor art. 16 din Constituţie (paragraful 56 din Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019). 20. Ţinând seama de considerentele anterioare, de jurisprudenţa evocată a Curţii, precum şi de faptul că nu au intervenit motive pentru reconsiderarea acesteia, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Virgil Ioan Ogrean în Dosarul nr. 909/107/2018 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 29, ale art. 30 şi ale art. 122 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Alba - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 decembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
