Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 89 din 17 martie 2025 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 109 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 89 din 17 martie 2025 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 109 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 465 din 20 mai 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 2.472/1/2024


┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Georgeta│- pentru preşedintele  │
│Ponea         │Secţiei I civile       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana    │- preşedintele Secţiei │
│Surdu         │a II-a civile          │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana   │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Lavinia       │- judecător la Secţia I│
│Curelea       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Simona Lala   │- judecător la Secţia I│
│Cristescu     │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mariana       │- judecător la Secţia I│
│Hortolomei    │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Irina         │- judecător la Secţia I│
│Alexandra     │civilă                 │
│Boldea        │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Diana Florea  │- judecător la Secţia I│
│Burgazli      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mărioara      │- judecător la Secţia a│
│Isailă        │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mirela        │- judecător la Secţia a│
│Poliţeanu     │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Virginia      │- judecător la Secţia a│
│Florentina    │II-a civilă            │
│Duminecă      │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ianina        │- judecător la Secţia a│
│Blandiana     │II-a civilă            │
│Grădinaru     │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Diana Manole  │- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Maria  │- judecător la Secţia  │
│Ilie          │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Maria Hrudei  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Andreea       │- judecător la Secţia  │
│Marchidan     │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Alina Pohrib  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ramona Maria  │- judecător la Secţia  │
│Gliga         │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.472/1/2024, a fost constituit conform dispoziţiilorart. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena Adriana Stamatescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă în Dosarul nr. 3.380/86/2023.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părţilor, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; părţile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept.
    6. De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanţele naţionale hotărâri judecătoreşti şi opinii teoretice exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la această problemă de drept.
    7. În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    8. Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a dispus, prin Încheierea din 24 octombrie 2024, în Dosarul nr. 3.380/86/2023, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 109 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 208/2015), judecătorii desemnaţi în calitate de membri în biroul electoral de circumscripţie beneficiază de dispoziţiile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006)."

    9. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 4 noiembrie 2024, cu nr. 2.472/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 17 martie 2025.

    II. Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile
    10. Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare
    "ART. 109
    (...) (2) Pe perioada cât funcţionează birourile şi oficiile electorale, membrii acestora, statisticienii, personalul tehnic auxiliar şi operatorii de calculator se consideră detaşaţi şi primesc o indemnizaţie stabilită prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente. Preşedinţii birourilor electorale, locţiitorii acestora şi membrii primesc indemnizaţia de la data încheierii proceselor-verbale de învestire."

    11. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare
    "ART. 13
    (1) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detaşării, de următoarele drepturi: a) diurnă în cuantum de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară, dar nu mai puţin decât cuantumul prevăzut pentru personalul din unităţile bugetare; (...)"

    III. Expunerea succintă a procesului
    12. Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - Secţia I civilă la data de 11 octombrie 2023, cu nr. 3.380/86/2023, reclamanţii A şi B, în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Sălaj, au solicitat obligarea pârâtului la plata contravalorii diurnei de detaşare de 2% pe zi din indemnizaţia de încadrare lunară brută, cuvenită în cadrul activităţii desfăşurate ca membri ai Biroului Electoral de Circumscripţie al Judeţului Sălaj, pentru perioada 25 septembrie 2020-13 decembrie 2020 pentru reclamantul A şi pentru perioada 25 septembrie 2020-5 decembrie 2020 pentru reclamanta B, actualizată cu indicele inflaţiei, la care se adaugă şi dobânda legală penalizatoare, calculată de la data scadenţei obligaţiei de plată a drepturilor băneşti şi până la data plăţii efective, fără cheltuieli de judecată.
    13. Reclamanţii au formulat precizări la acţiune, prin care au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtul Tribunalul Sălaj la plata contravalorii diurnei de detaşare de 2% pe zi din indemnizaţia de încadrare lunară brută, cuvenită în cadrul activităţii desfăşurate ca membru al Biroului Electoral de Circumscripţie al Judeţului Sălaj, pentru perioada 25 septembrie 2020-23 noiembrie 2020 şi 1-4 decembrie 2020, actualizată cu indicele inflaţiei, la care se adaugă şi dobânda legală penalizatoare, calculată începând de la data scadenţei obligaţiei de plată a drepturilor băneşti solicitate şi până la data plăţii efective.
    14. Pârâtul Tribunalul Sălaj a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.
    15. Prin Sentinţa civilă nr. 338 din 2 aprilie 2024, executorie, Tribunalul Suceava - Secţia I civilă a admis cererea şi a obligat pârâtul să achite reclamantului A diurna în cuantum de 2% pe zi din indemnizaţia de încadrare brută lunară, actualizată cu indicele de inflaţie, precum şi dobânda legală ce va fi calculată începând cu data de 13 decembrie 2020 şi până la data plăţii efective, diurnă aferentă detaşării ca membru al Biroului Electoral de Circumscripţie al Judeţului Sălaj pe perioada 25 septembrie 2020-13 decembrie 2020. De asemenea, pârâtul a fost obligat să achite reclamantei B diurna în cuantum de 2% pe zi din indemnizaţia de încadrare brută lunară, actualizată cu indicele de inflaţie, precum şi dobânda legală ce va fi calculată începând cu data de 5 decembrie 2020 şi până la data plăţii efective, diurnă aferentă detaşării ca membru al Biroului Electoral de Circumscripţie al Judeţului Sălaj pe perioada 25 septembrie 2020-5 decembrie 2020.
    16. Cu privire la problema de drept dedusă judecăţii, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că folosirea sintagmei „se consideră detaşaţi“ din cuprinsul art. 109 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 determină aplicabilitatea dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006.
    17. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâtul Tribunalul Sălaj, solicitând admiterea apelului şi schimbarea în tot a hotărârii, în sensul respingerii cererii ca neîntemeiată.
    18. În esenţă, se susţine că sintagma „se consideră detaşaţi“ este în mod clar diferită de sintagma „sunt detaşaţi“ şi semnifică faptul că pe durata alegerilor şi îndeplinirii acestor atribuţii membrii birourilor electorale nu mai pot fi angrenaţi în sarcinile de serviciu uzuale date de către angajator, scopul desemnării lor în aceste organisme fiind să vegheze la buna desfăşurare a alegerilor şi să asigure respectarea legii electorale.
    19. În perioada exercitării atribuţiilor privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor, personalul care asigură funcţionarea birourilor electorale îşi păstrează şi îşi exercită în continuare funcţia pe care o deţin în mod permanent în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice şi, prin urmare, acestea din urmă au obligaţia de a plăti drepturile de natură salarială aferente activităţii desfăşurate de personalul desemnat în cadrul birourilor electorale.
    20. Activitatea temporară din cadrul birourilor electorale este o activitate suplimentară faţă de cea specifică funcţiei de bază (permanente) pe care o ocupă membrii birourilor electorale în cadrul diverselor instituţii şi autorităţi publice, aşa încât personalul birourilor electorale nu este în mod efectiv detaşat în cadrul acestor birouri, pentru că o veritabilă detaşare presupune schimbarea temporară a locului muncii şi a angajatorului pentru care se prestează munca şi care va efectua plata salariului, aşa cum rezultă din art. 45-47 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul muncii).
    21. În realitate, membrii birourilor electorale se consideră detaşaţi pe perioada cât funcţionează birourile şi oficiile electorale, fiind vorba deci de o asimilare care are semnificaţia că acestor membri li se conferă anumite drepturi băneşti pentru personalul detaşat, însă doar cele aferente activităţii desfăşurate în cadrul birourilor electorale.
    22. Fiind o formă atipică de modificare a raporturilor de muncă, detaşarea la care se referă art. 109 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 nu le conferă reclamanţilor decât beneficiile menţionate în mod expres de prevederile legale ce reglementează acest tip de activitate.
    23. Reclamanţii-intimaţi nu pot pretinde beneficiile acordate în caz de delegare de normele art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, deoarece aceştia nu au fost delegaţi în condiţiile reglementate prin statutul profesional.
    24. Mai mult, spre deosebire de detaşarea prevăzută de Codul muncii, respectiv de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 303/2004), pe perioada participării la procesul electoral magistraţii primesc atât drepturile salariale cuvenite pentru funcţia ocupată în cadrul instanţei (chiar şi dacă pe perioada desfăşurării alegerilor nu participă la şedinţele de judecată), cât şi o indemnizaţie specifică activităţii de preşedinte/locţiitor în biroul electoral. Pentru atribuţiile exercitate în cadrul biroului electoral au fost remuneraţi, conform legislaţiei aplicabile alegerilor respective, cu câte 250 lei/zi [art. 3 alin. (1) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 755/2020 privind stabilirea cheltuielilor necesare pregătirii, organizării şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020, cu modificările şi completările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 755/2020)].
    25. La termenul din 26 septembrie 2024, instanţa de trimitere a pus în discuţie sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cu dezlegarea problemei de drept menţionate la pct. 8 din prezenta decizie.
    26. Prin Încheierea din 24 octombrie 2024, s-au dispus sesizarea instanţei supreme, precum şi suspendarea cauzei.

    IV. Motivele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării
    27. Instanţa de trimitere a constatat admisibilitatea sesizării, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, motivat de faptul că sesizarea are loc în cadrul unui litigiu aflat pe rolul Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă, instanţă competentă să soluţioneze cauza în apel; obiectul cauzei îl constituie stabilirea şi plata drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, respectiv ale unui judecător aflat în raporturi de serviciu cu Tribunalul Sălaj; de lămurirea modului de interpretare a prevederilor art. 109 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 depinde soluţionarea cauzei în legătură cu care s-a formulat sesizarea.
    28. Astfel, obiectul acţiunii îl constituie obligarea pârâtului la achitarea către reclamanţi a diurnei de detaşare de 2% pe zi, pentru perioada în care aceştia au fost desemnaţi membri ai Biroului Electoral de Circumscripţie al Judeţului Sălaj, pretenţii întemeiate pe dispoziţiile art. 109 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 coroborate cu dispoziţiile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006.
    29. Instanţa de fond s-a pronunţat asupra chestiunii de drept, în sensul că folosirea sintagmei „se consideră detaşaţi“ din cuprinsul art. 109 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 determină aplicabilitatea dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006.
    30. Prin apelul formulat, apelantul-pârât critică interpretarea pe care prima instanţă a dat-o dispoziţiilor art. 109 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, susţinând că interpretarea sintagmei „se consideră detaşaţi“ din cuprinsul textului legal în discuţie nu conferă vocaţie la obţinerea drepturilor prevăzute de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, ci pe cele prevăzute expres pentru activitatea desfăşurată în cadrul biroului electoral judeţean de legislaţia specifică.
    31. Aşadar, de modul de soluţionare a chestiunii de drept menţionate anterior depinde soluţia asupra căii de atac formulate de apelantul-pârât, astfel că este îndeplinită condiţia privind relaţia de dependenţă între chestiunea de drept şi modalitatea de soluţionare a fondului cauzei.
    32. Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar asupra acesteia instanţa supremă nu a statuat până la momentul sesizării.
    33. În acest sens se are în vedere că instanţa supremă a fost sesizată cu pronunţarea unei hotărâri prealabile prin care să se dezlege modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, respectiv dacă acestea sunt aplicabile şi în cazul detaşării judecătorilor la birourile electorale, detaşare realizată conform Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fiind înregistrat Dosarul nr. 1.406/1/2015.
    34. Prin Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015 (Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015), Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea, fără a oferi vreo statuare asupra problemei de drept arătate.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    35. Părţile nu şi-au exprimat punctul de vedere cu privire la problema de drept în discuţie.

    VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea unor chestiuni de drept
    36. Completul de judecată învestit cu soluţionarea apelului în Dosarul nr. 3.380/86/2023 a reţinut că, prin prisma dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, dispoziţiile art. 109 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 sunt susceptibile de două interpretări.
    37. Astfel, într-o primă interpretare, folosirea sintagmei „se consideră detaşaţi“ din cuprinsul art. 109 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 are semnificaţia unei detaşări ope legis a judecătorilor în cadrul birourilor electorale judeţene, care le conferă vocaţia de a obţine drepturile prevăzute de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006.
    38. Într-o altă interpretare, folosirea acestei sintagme nu are semnificaţia noţiunii de detaşare utilizate în cuprinsul Legii nr. 303/2004, ci presupune faptul că judecătorii desfăşoară doar activităţile proprii procesului electoral, având vocaţia de a beneficia doar de drepturile cuvenite în baza legislaţiei specifice, nu şi de cele prevăzute de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie
    39. La solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţele naţionale au transmis hotărâri judecătoreşti şi opinii exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării, din care a rezultat existenţa unei orientări jurisprudenţiale cvasiunanime, în sensul admiterii acţiunilor cu un astfel de obiect.
    40. Prin hotărârile judecătoreşti pronunţate s-a reţinut că folosirea sintagmei „se consideră detaşaţi“ din cuprinsul art. 109 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 are semnificaţia unei detaşări ope legis a judecătorilor în cadrul birourilor electorale judeţene, care le conferă vocaţia de a obţine drepturile prevăzute de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006.
    41. Din economia prevederilor Legii nr. 208/2015, dar şi ale Hotărârii Guvernului nr. 755/2020, aceasta este o formă specială de modificare a raporturilor de muncă ce presupune întotdeauna nu numai schimbarea locului de muncă, ci şi a felului muncii, salariatul desfăşurând o activitate specifică atribuţiilor pe care le are în procesul electoral, ce implică exerciţiul autorităţii de stat.
    42. Instituţia detaşării este particularizată în cazul magistraţilor de prevederile cu caracter special ale art. 58 din Legea nr. 303/2004.
    43. Similar Codului muncii, art. 58 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 303/2004 prevede că, pe lângă drepturile personalului detaşat, magistratul primeşte salariul corespunzător pentru activitatea pe care o exercită ca urmare a detaşării, iar dacă acesta este inferior, i se plătesc drepturile salariale corespunzătoare funcţiei de magistrat pe care o avea înaintea detaşării.
    44. În aceste condiţii, cum statutul juridic al membrilor judecători din cadrul biroului electoral de circumscripţie este calificat de legiuitorul însuşi ca fiind unul specific „detaşării“, odată intervenită desemnarea unui astfel de membru, care îşi are domiciliul în altă localitate, acesta devine îndreptăţit la acordarea diurnei prevăzute de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006.
    45. În acest sens au fost transmise deciziile civile nr. 3.407 din 17 octombrie 2024, nr. 1.425 din 23 iunie 2022 şi nr. 1.757 din 29 septembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă; Decizia nr. 109 din 2 februarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă; Sentinţa nr. 3.915 din 20 iunie 2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, definitivă prin respingerea apelului, ca inadmisibil, prin Decizia nr. 9 din 1 februarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal; Decizia civilă nr. 1.760 din 6 decembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale.
    46. O singură instanţă, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, a pronunţat o hotărâre de respingere a acţiunii cu un astfel de obiect, Decizia nr. 3.181 din 29 noiembrie 2022, prin care s-a reţinut că sintagma „se consideră detaşaţi“ este diferită de sintagma „sunt detaşaţi“ din art. 57-59 din Legea nr. 303/2004 şi semnifică faptul că, pe durata alegerilor şi a îndeplinirii acestor atribuţii, membrii birourilor electorale nu mai pot fi angrenaţi în sarcinile de serviciu uzuale date de angajator, scopul desemnării lor în aceste organisme fiind să vegheze la buna desfăşurare a alegerilor şi să asigure respectarea legii electorale.

    VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în mecanismele de unificare a practicii
    47. Prin Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015, s-a respins, ca inadmisibilă, sesizarea pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, respectiv dacă acestea sunt aplicabile şi în cazul detaşării judecătorilor la birourile electorale, detaşare realizată conform Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 67/2004).

    IX. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    48. Curtea Constituţională nu s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor legale supuse interpretării.

    X. Raportul asupra chestiunii de drept
    49. Judecătorii-raportori au constatat că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate a sesizării, prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în sensul că nu se verifică cerinţa nepronunţării anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra chestiunii de drept în discuţie.

    XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:
    50. Temeiul de drept al prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    51. Domeniul de reglementare al acestui act normativ este conturat expres prin dispoziţiile art. 1, ordonanţa de urgenţă aplicându-se în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, precum şi în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze.
    52. Întrucât obiectul acţiunii în cauza în care s-a formulat sesizarea îl constituie obligarea pârâtului la achitarea către reclamanţi a diurnei de detaşare de 2% pe zi, pentru perioada în care aceştia au fost desemnaţi membri ai biroului electoral judeţean, pretenţii întemeiate pe dispoziţiile art. 109 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 coroborate cu dispoziţiile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, reprezentând drepturi de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, rezultă că litigiul pendinte face parte din sfera de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    53. În materia enunţată se instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care prin art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 se prevede: „Dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“
    54. Aceste prevederi se aplică cu prioritate în raport cu dispoziţiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa însă, în mod corespunzător, cu prevederile dreptului comun, Codul de procedură civilă, astfel cum se şi statuează expres prin art. 4 din ordonanţa de urgenţă, conform căruia „Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (...), precum şi cu celelalte reglementări aplicabile în materie“.
    55. De altfel, trebuie subliniat că legiuitorul delegat a ţinut cont, la adoptarea acestui nou act normativ, potrivit principiilor prezentate în preambulul acestuia, de „configuraţia actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi de efectul obligativităţii hotărârii pe care o pronunţă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în deplin acord cu îndatorirea sa constituţională de asigurare a aplicării şi interpretării unitare a legii de către toate instanţele judecătoreşti din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea noilor norme legale cu caracter special poate influenţa pozitiv activitatea instanţelor judecătoreşti, „în condiţiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“.
    56. Drept urmare a celor expuse, în contextul normativ ilustrat, procedura de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile presupune inter alia îndeplinirea cerinţei distincte negative ca respectiva chestiune de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
    57. Verificându-se întrunirea acestei cerinţe normative în raport cu elementele sesizării formulate, se constată că ea nu este îndeplinită.
    58. Aşa cum s-a arătat anterior (paragraful 47), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a pronunţat Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, prin care a respins, ca inadmisibilă, sesizarea pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, respectiv dacă acestea sunt aplicabile şi în cazul detaşării judecătorilor la birourile electorale, detaşare realizată conform Legii nr. 67/2004.
    59. În considerentele deciziei, s-au reţinut următoarele:
    "24. Examinarea datelor comunicate de către curţile de apel arată că, în decurs de 9 ani, perioada care a trecut de la data adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 (...), în afară de titularul sesizării, alte două instanţe naţionale, respectiv Tribunalul Sibiu şi Tribunalul Vâlcea, au fost sesizate cu cereri având un obiect similar cu cel dedus judecăţii instanţei de trimitere, pronunţând hotărâri prin care au admis pretenţiile reclamanţilor, cărora le-au acordat astfel diurna de 2% din indemnizaţia brută lunară de încadrare.
25. Pe de altă parte, şi completul care a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu prezenta întrebare prealabilă opinează în sensul temeiniciei cererii reclamantului-judecător, care a deţinut calitatea de membru într-un birou electoral de circumscripţie cu sediul în altă localitate decât cea de domiciliu, de a beneficia de diurna în procent de 2% din indemnizaţia brută lunară de încadrare.
26. Prin urmare, se cuvine subliniat că opinia exprimată de instanţa de trimitere o susţine în totalitate pe cea exprimată anterior, în mod unitar, în jurisprudenţa naţională.
27. În aceste condiţii, nu sunt create premisele apariţiei unei practici neunitare, care să poată fi preîntâmpinată pe calea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, aşa încât sesizarea, privită din această perspectivă, apare ca fiind inadmisibilă."

    60. Din verificarea datelor comunicate de instanţele naţionale rezultă că, şi după pronunţarea acestei decizii, practica judiciară s-a consolidat, cvasiunanim, în acelaşi sens, astfel încât argumentele care au întemeiat decizia citată şi-au păstrat întru totul valabilitatea.
    61. Or, rolul şi funcţia mecanismelor de unificare a practicii judiciare nu vor fi mai energic asigurate prin pronunţarea repetată în interpretarea şi aplicarea unor texte de lege care conţin, de fapt, una şi aceeaşi problemă de drept, întrucât existenţa unei hotărâri prealabile sau a unei hotărâri în interesul legii trebuie văzută mai puţin ca un argument de forţă obligatorie, cu care sunt înzestrate dezlegările sale prin efectul art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă, respectiv art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cât, mai ales, ca o sursă ori ca un instrument util instanţelor de judecată în procesul de aplicare a legii, prin soluţiile pe care le oferă atât unei probleme de drept punctuale, cât şi altora identice ori similare, chiar încorporate în alte texte de lege decât cele care au constituit obiectul sesizării.
    62. Jurisprudenţa naţională transmisă şi punctele de vedere exprimate de colectivele de judecători naţionali ilustrează cvasiunanimitatea adoptării soluţiei de admitere a acestui tip de acţiuni, justificând-o prin prisma argumentelor expuse de instanţa supremă în Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015 - decizie pe care instanţele de judecată au menţionat-o în mod expres deseori în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti înaintate.
    63. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată aşadar că, inclusiv din această perspectivă, a caracterului uniform al jurisprudenţei naţionale pronunţate în domeniu, nu se întrezăreşte riscul apariţiei şi dezvoltării unei practici judiciare neunitare, astfel încât să devină necesară activarea mecanismului preventiv de uniformizare reprezentat de pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

    64. Pentru toate aceste considerente, sesizarea prezentă va fi respinsă ca inadmisibilă.
    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă în Dosarul nr. 3.380/86/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept:
    "Dacă în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 109 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, judecătorii desemnaţi în calitate de membri în biroul electoral de circumscripţie beneficiază de dispoziţiile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare."

    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 martie 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Elena Adriana Stamatescu

    -------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 89 din 17 martie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"