Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 88 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) prin raportare la art. 108 şi art. 109 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 88 din 27 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) prin raportare la art. 108 şi art. 109 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 724 din 4 august 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina          │-                 │
│Bărbăţeanu         │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) prin raportare la art. 108 şi art. 109 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Mircea Florin Munge şi Valentin Gheorghe Toduţa în Dosarul nr. 535/35/CA/2019 al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 299D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În ceea ce priveşte critica prin raportare la dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, arată că în normele tranzitorii ale Legii nr. 303/2004 se precizează că prevederile legale în discuţie nu se aplică procedurii de promovare începute în perioada de activitate a reglementării legale anterioare, astfel că nu sunt incidente considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 436 din 8 iulie 2014, deoarece aceasta viza o situaţie diferită, în care un act sau fapt juridic consumat sub imperiul legii vechi producea efecte şi ulterior, pe când în cauza de faţă este vorba despre o simplă trecere a timpului, cu consecinţa modificării vechimii minime necesare pentru promovarea în profesie. Apreciază că nu poate fi reţinută nici critica prin raportare la art. 16 din Constituţie, întrucât situaţia magistraţilor care au promovat în profesie în perioada cât a fost în vigoare vechea reglementare este diferită de a celor care trebuie să îndeplinească noile condiţii, prevăzute de legea actuală.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 17 februarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 535/35/CA/2019, Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) prin raportare la art. 108 şi art. 109 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Mircea Florin Munge şi Valentin Gheorghe Toduţa într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a Hotărârii nr. 681 din 23 iulie 2019 a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii privind aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a procurorilor în funcţii de execuţie.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că regula neretroactivităţii legii civile noi se opune aplicării legii noi situaţiilor juridice definitiv formate, respectiv constituite, modificate sau stinse şi efectelor pe care acestea le-au produs înainte de intrarea sa în vigoare (facta praeterita), aşa cum este dobândirea dreptului de a participa la concursul de promovare pe loc a procurorilor. Se susţine că faptul juridic al îndeplinirii vechimii de 5 ani în funcţia de procuror pentru dobândirea gradului profesional de procuror la parchetul de pe lângă tribunal, produs înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu poate genera alt efect decât cel prevăzut în legea în vigoare la data producerii acestuia, respectiv dobândirea unei vocaţii concrete pentru promovare prin concurs [aceasta fiind vechimea prevăzută în art. 44 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004 anterior modificării operate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, prin care vechimea necesară a fost crescută la 7 ani – n.n.].
    6. Având în vedere că legiuitorul nu a prevăzut norme tranzitorii speciale în ceea ce priveşte vechimea necesară promovării procurorilor în gradul aferent tribunalului pentru cei care au îndeplinit această condiţie sub vechea lege, limitânduse la a prevedea în termeni generali, la art. 108 din Legea nr. 303/2004, că dispoziţiile legii sunt de imediată aplicare şi că singura excepţie o constituie concursurile în desfăşurare la momentul intrării în vigoare, autorii excepţiei susţin că, dacă ar fi aplicate aceste noi dispoziţii situaţiei luate în discuţie, ar fi încălcate dispoziţiile generale privind aplicarea legii civile în timp, prevăzute de art. 15 alin. (2) din Constituţie. Ca atare, se susţine că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale în măsura în care, în lipsa unor dispoziţii tranzitorii speciale, vor fi aplicate la momentul organizării concursurilor de promovare după intrarea în vigoare a noii legi magistraţilor care au îndeplinit condiţiile de promovare conform vechii legi, în perioada de activitate a acesteia. Se invocă şi cele reţinute în Decizia Curţii Constituţionale nr. 436 din 8 iulie 2014 referitoare la condiţiile de participare la concursul de promovare pe loc în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, considerând că argumentele din acea decizie sunt aplicabile şi în speţa de faţă, situaţiile fiind similare.
    7. Se mai susţine că art. 44 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004 contravine art. 16 alin. (1) din Constituţie, în condiţiile în care instituie condiţia de 7 ani vechime în magistratură pentru înscrierea la concursurile de promovare, deşi există alţi magistraţi, aflaţi în situaţii analoage sau comparabile, care au dobândit acest grad anterior modificării Legii nr. 303/2004 prin Legea nr. 242/2018 având doar 5 ani vechime în magistratură.
    8. Se mai critică dispoziţiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie, ca urmare a caracterului echivoc, lipsit de previzibilitate, întrucât până la modificarea Legii nr. 303/2004 prin Legea nr. 282/2018, perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie constituia vechime în funcţia de judecător sau procuror şi era inclusă în perioada de vechime de 5 ani, necesară pentru a dobândi gradul profesional de procuror la parchetul de pe lângă tribunal, fiind ulterior exclusă din perioada de vechime necesară pentru a dobândi gradul profesional superior.
    9. Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că prevederile de lege criticate de autorii excepţiei nu prezintă vicii de neconstituţionalitate.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 44 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) prin raportare la art. 108 şi art. 109 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018. Prevederile legale criticate aveau, la data ridicării excepţiei, următorul cuprins:
    - Art. 44 alin. (1) lit. a):
    "(1) Pot participa la concursul de promovare pe loc, în gradul profesional imediat superior, judecătorii şi procurorii care au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:
    a) 7 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat şi procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat. [...]
(2) La calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare nu se ia în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie."

    – Art. 108: „Dispoziţiile prezentei legi sunt de imediată aplicare. Termenele de opţiune prevăzute de prezenta lege încep să curgă de la data intrării sale în vigoare.“;
    – Art. 109 alin. (1): „(1) Prevederile prezentei legi nu se aplică procedurilor de ocupare a posturilor de conducere sau de execuţie, inclusiv prin promovare, şi nici procedurilor de evaluare profesională în curs de desfăşurare la data intrării sale în vigoare.“

    14. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Legea nr. 303/2004 a fost abrogată integral prin art. 294 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, act normativ care a înlocuit vechea reglementare în materia statutului judecătorilor şi procurorilor. Deşi textele de lege criticate nu mai sunt în prezent în vigoare, în considerarea Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în baza căreia Curtea Constituţională analizează dispoziţii din legi sau ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea poate examina constituţionalitatea dispoziţiilor legale cu care a fost sesizată. De altfel, soluţiile legislative criticate, referitoare la vechimea necesară pentru promovarea în grad profesional superior a judecătorilor şi procurorilor şi neincluderea în aceasta a perioadei cât candidatul a fost auditor de justiţie, se regăsesc, în prezent, în art. 128 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2022.
    15. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, în componenta referitoare la securitatea juridică, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 618 din 7 noiembrie 2024*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunţării prezentei decizii, s-a pronunţat asupra unor critici similare formulate faţă de prevederile art. 44 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004, referitoare la problematica vechimii necesare pentru promovarea în funcţiile de judecător de curte de apel şi procuror la parchetul de pe lângă aceasta, respingând excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Având în vedere că, în cauza de faţă, critica vizează aspecte similare, referitoare la promovarea în funcţiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat şi procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat, cele reţinute prin decizia menţionată îşi menţin, mutatis mutandis, valabilitatea şi în prezenta cauză.
    *) Decizia nr. 618 din 7 noiembrie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 20 iunie 2025.

    17. Cu acel prilej, Curtea a observat că autorii excepţiei, în mod similar celor ai prezentei excepţii, erau nemulţumiţi de modul în care s-a calculat vechimea în magistratură necesară înscrierii la concursul de promovare pe loc, organizat după intrarea în vigoare a Legii nr. 242/2018, lege care a introdus regula potrivit căreia, la calcularea condiţiei minime de vechime necesară pentru a participa la concursul de promovare, nu se ia în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie, urmând cursurile de pregătire în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii. S-a criticat, de asemenea, şi creşterea vechimii minime necesare judecătorilor şi procurorilor pentru a putea participa la concursul de promovare, ca urmare a modificării Legii nr. 303/2004. Criticile de neconstituţionalitate formulate vizau, în esenţă, faptul că, prin comparaţie cu precedentele concursuri, candidaţilor care s-au înscris la concursul de promovare pe loc organizat după intrarea în vigoare a Legii nr. 242/2018 li s-a impus îndeplinirea unei condiţii de vechime în magistratură mai exigente, prevederile ce formau obiect al excepţiei având, în opinia autorilor acesteia, caracter retroactiv şi discriminator, contrar dispoziţiilor art. 15 alin. (2) şi ale art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală.
    18. În ceea ce priveşte critica prin raportare la dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea a apreciat că este neîntemeiată. În acest sens a reţinut că, potrivit jurisprudenţei sale, aplicabilitatea legii în timp este marcată, ca regulă, de momentul intrării ei în vigoare (stabilit în conformitate cu art. 78 din Constituţie) şi, respectiv, de cel al ieşirii din vigoare (prin abrogare expresă sau implicită), acesta fiind timpul său propriu de acţiune, retroactivitatea şi ultraactivitatea legii civile fiind interzise prin chiar norma constituţională cuprinsă la art. 15 alin. (2), potrivit căreia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile“. Cu privire la principiul neretroactivităţii legii, Curtea Constituţională a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că, în aceste cazuri, legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (Decizia nr. 291 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 18 august 2004).
    19. În cauza de faţă, autorii excepţiei critică modificarea prevederilor legale care reglementează sistemul de calcul al vechimii în magistratură cerute pentru înscrierea la concursul de promovare pe loc a judecătorilor şi procurorilor. Or, textul criticat nu face altceva decât să reglementeze în domeniul său propriu de aplicare, exclusiv pentru viitor, începând cu momentul de la care a intrat în vigoare, nicidecum pentru trecut.
    20. În ceea ce priveşte critica prin raportare la dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea a apreciat că este, de asemenea, neîntemeiată. Aceasta, deoarece autorii excepţiei sunt nemulţumiţi de creşterea exigenţelor impuse candidaţilor pentru înscrierea la concursul de promovare pe loc la instanţe şi parchete, situaţie care generează un dezavantaj celor care, sub imperiul legii vechi, ar fi putut beneficia de condiţii mai facil de îndeplinit. Or, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că nu reprezintă un viciu de neconstituţionalitate inegalitatea de tratament juridic care este rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 662 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 26 noiembrie 2015, paragraful 19). Totodată, Curtea a precizat că respectarea principiului constituţional al egalităţii în drepturi presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, şi Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011).
    21. Aşadar, impunerea prin legea nouă a unor condiţii diferite pentru înscrierea la concursul în discuţie nu poate fi interpretată nici ca instituire a unui tratament discriminatoriu, nici ca o retroactivitate a legii noi, doar pentru că legea veche prevedea condiţii mai favorabile, ci are semnificaţia acţiunii legii noi în câmpul şi timpul său propriu de aplicare. În virtutea principiului tempus regit actum, un drept sau beneficiu se exercită în conformitate cu condiţiile reglementate de legea în vigoare la momentul exercitării sau solicitării acelui drept/beneficiu, şi nu în raport cu reglementări legale anterioare.
    22. Tot astfel, de exemplu, Curtea Constituţională a statuat că, dacă, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective (Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, Decizia nr. 101 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 12 mai 2014, sau Decizia nr. 244 din 3 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 9 august 2022).
    23. De altfel, în situaţia din cauza de faţă, prevederile criticate, astfel cum au fost modificate în maniera care îi nemulţumeşte pe autorii excepţiei, nu instituie în sine vreo discriminare, aceleaşi condiţii de vechime aplicându-se în egală măsură tuturor destinatarilor normei în vigoare la momentul formulării cererii de înscriere la concursul la care acestea se referă.
    24. În fine, Curtea a constatat că lipsa unor norme tranzitorii, care să reglementeze situaţii ca cea în care susţin că s-ar afla autorii excepţiei, nu reprezintă o chestiune de constituţionalitate, ci de oportunitate legislativă, aflată la latitudinea legiuitorului, care are capacitatea de a evalua necesitatea elaborării acestora. În ceea ce priveşte situaţiile concrete, din fiecare caz în parte, se pune, în realitate, problema aplicării legii în timp, instanţa învestită cu soluţionarea litigiului în cadrul căruia a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate având competenţa exclusivă de a decide asupra acestei chestiuni.
    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mircea Florin Munge şi Valentin Gheorghe Toduţa în Dosarul nr. 535/35/CA/2019 al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 44 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) prin raportare la art. 108 şi art. 109 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 februarie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 88 din 27 februarie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016