Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Emilia Marinela Drăgoiu, în calitate de administrator special al Societăţii Gec Star Electra Impex - S.R.L. din Câmpeni, judeţul Alba, în Dosarul nr. 515/107/2013 al Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.109D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere că în materia criticată există jurisprudenţă a Curţii Constituţionale şi nu au intervenit elemente noi, care să conducă la schimbarea acesteia. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Sentinţa nr. 252/F din 26 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 515/107/2013, Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Emilia Marinela Drăgoiu în calitate de administrator special al Societăţii Gec Star Electra Impex - S.R.L. din Câmpeni, judeţul Alba, într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate, care dau posibilitatea judecătorului-sindic să deschidă procedura falimentului şi să dizolve o societate, îngrădesc dreptul cetăţenilor de a exercita o activitate economică bazată pe libera iniţiativă. Judecătorul-sindic este obligat să decidă în sensul hotărârii adunării generale a creditorilor de deschidere a procedurii falimentului, care se adoptă cu votul majorităţii creanţelor prevăzute la vot, ceea ce duce la o discriminare între creditorii majoritari şi cei minoritari, în funcţie de cuantumul creanţelor, şi la subordonarea judecătorului-sindic intereselor unor persoane private. 6. Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, în contextul în care chestiunea deschiderii procedurii falimentului este raportată de judecătorul-sindic la situaţia concretă a debitoarei aflate în reorganizare, prin prisma textelor de lege care reglementează obligaţiile acesteia în acest moment al procedurii, sens în care menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. 7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: "(1) Judecătorul-sindic va decide, prin sentinţă sau, după caz, prin încheiere, în condiţiile art. 32, intrarea în faliment în următoarele cazuri: [...] A. a) debitorul şi-a declarat intenţia de a intra în procedura simplificată; b) debitorul nu şi-a declarat intenţia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat că ar fi în stare de insolvenţă, iar contestaţia a fost respinsă de judecătorul-sindic; c) niciunul dintre celelalte subiecte de drept îndreptăţite nu a propus un plan de reorganizare, în condiţiile prevăzute la art. 94, sau niciunul dintre planurile propuse nu a fost acceptat şi confirmat; B. debitorul şi-a declarat intenţia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat şi confirmat; C. obligaţiile de plată şi celelalte sarcini asumate nu sunt îndeplinite în condiţiile stipulate prin planul confirmat sau desfăşurarea activităţii debitorului în decursul reorganizării sale aduce pierderi averii sale; D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, după caz, intrarea debitorului în faliment, potrivit art. 54 alin. (5) sau art. 60 alin. (3).(2) Prin hotărârea prin care se decide intrarea în faliment, judecătorul-sindic va pronunţa dizolvarea societăţii debitoare şi va dispune: a) ridicarea dreptului de administrare al debitorului; b) în cazul procedurii generale, desemnarea unui lichidator provizoriu, precum şi stabilirea atribuţiilor şi a remuneraţiei acestuia, în conformitate cu criteriile aprobate prin legea de organizare a profesiei; c) în cazul procedurii simplificate, confirmarea, în calitate de lichidator al administratorului judiciar, desemnat conform art. 19 alin. (2) sau art. 34, după caz; d) termenul maxim de la intrarea în faliment în cadrul procedurii generale, de predare a gestiunii averii de la debitor/administratorul judiciar către lichidator, împreună cu lista actelor şi operaţiunilor efectuate după deschiderea procedurii menţionate la art. 46 alin. (2); e) întocmirea de către administratorul judiciar şi predarea către lichidator, în termen de maximum 5 zile de la intrarea în faliment, în cadrul procedurii generale, a unei liste cuprinzând numele şi adresele creditorilor şi toate creanţele acestora la data intrării în faliment, cu indicarea celor născute după deschiderea procedurii; f) notificarea intrării în faliment." 11. Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziţii tranzitorii şi finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să exercite controlul de constituţionalitate asupra prevederilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. 12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 45 - Libertatea economică. Având în vedere Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea reţine şi dispoziţiile constituţionale ale art. 4 alin. (2) - Nediscriminarea şi egalitatea între cetăţeni - art. 16 alin. (1) - Egalitatea în drepturi şi ale art. 124 alin. (3) - Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul criticat stabileşte situaţiile şi condiţiile în care judecătorul-sindic va decide, prin sentinţă sau, după caz, prin încheiere intrarea în faliment a unei societăţi. 14. În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia judecătorul-sindic decide în sensul stabilit prin hotărârea adunării generale a creditorilor de deschidere a procedurii falimentului, care se adoptă cu votul majorităţii creanţelor prevăzute la vot, ceea ce ar conduce la o discriminare între creditorii majoritari şi cei minoritari, în funcţie de cuantumul creanţelor, Curtea observă că, de principiu, în virtutea naturii speciale a procedurii insolvenţei, procedură care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, concursual şi egalitar, precum şi a principiilor care stau la baza procedurilor de insolvenţă, legiuitorul a avut în vedere criteriul valorii creanţelor. Astfel, specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, fără ca prin acestea să fie adusă atingere principiilor egalităţii între cetăţeni şi egalităţii în drepturi prevăzute de art. 4 alin. (2) şi de art. 16 alin. (1) din Constituţie. 15. Cu privire la principiul egalităţii, Curtea, în jurisprudenţa sa, a reţinut că art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor (a se vedea Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012). De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv şi rezonabil, aceasta însemnând că nu urmăreşte un scop legitim sau nu păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere. Astfel, statele beneficiază de o anumită marjă de apreciere în a decide dacă şi în ce măsură diferenţele între diversele situaţii similare justifică un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variază în funcţie de anumite circumstanţe, de domeniu şi de context. În acest sens, a se vedea Hotărârile din 23 iulie 1968, 13 iunie 1979, 28 noiembrie 1984, 28 mai 1985, 16 septembrie 1996, 18 februarie 1999 şi 6 iulie 2004, pronunţate în cauzele „Aspecte privind regimul lingvistic în şcolile belgiene“ împotriva Belgiei, paragraful 10, Marckx împotriva Belgiei, paragraful 33, Rasmussen împotriva Danemarcei, paragrafele 35, 38 şi 40, Abdulaziz, Cabales şi Balkandali împotriva Regatului Unit, paragraful 72, Gaygusuz împotriva Austriei, paragraful 42, Larkos împotriva Ciprului, paragraful 29, respectiv Bocancea şi alţii împotriva Moldovei, paragraful 24. 16. Cu privire la art. 45 din Constituţie, pretins a fi încălcat prin normele criticate, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că principiul libertăţii economice nu este un drept absolut, ci este condiţionat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum şi asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor (Decizia nr. 162 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 19 aprilie 2011), şi că accesul liber la o activitate economică nu exclude, ci, dimpotrivă, implică stabilirea unor limite de exercitare a libertăţii economice, statul având obligaţia să impună reguli de disciplină economică (Decizia nr. 362 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 18 mai 2010). 17. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 45 din Constituţie, Curtea observă că aceasta este neîntemeiată, având în vedere faptul că accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora sunt garantate de Legea fundamentală în condiţiile legii, iar textul de lege criticat nu condiţionează accesul la o activitate economică, ci stabileşte cazurile în care judecătorul-sindic poate declanşa procedura falimentului. 18. În ceea ce priveşte susţinerea că judecătorul-sindic ar fi obligat să decidă în sensul hotărârii adunării generale a creditorilor de deschidere a procedurii falimentului, care se adoptă cu votul majorităţii creanţelor prevăzute la vot, ceea ce ar conduce la subordonarea judecătorului-sindic intereselor unor persoane private, Curtea reţine că, din această perspectivă, soluţia legislativă criticată a mai format obiectul controlului de constituţionalitate având o motivare similară, raportată la prevederile constituţionale ale art. 124 alin. (3) din Constituţie, conform cărora judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia nr. 698 din 17 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 21 noiembrie 2006, Decizia nr. 190 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 24 mai 2005, sau prin Decizia nr. 656 din 8 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2006. 19. Cu acele prilejuri, Curtea a constatat că judecătorul-sindic decide intrarea în faliment a debitorului, în baza unui raport întocmit de administratorul judiciar prin care se propune intrarea în procedura simplificată, potrivit dispoziţiilor art. 54 din Legea nr. 85/2006, sau în baza unui raport asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia insolvenţei debitorului, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, după ce, în prealabil, propunerea privind intrarea în faliment a debitorului, în procedura generală, a fost supusă aprobării adunării generale a creditorilor, conform prevederilor art. 59 şi art. 60 din aceeaşi lege. Aşadar, judecătorul-sindic analizează hotărârea adunării creditorilor de aprobare a raportului prin care se propune intrarea în faliment şi, apreciind asupra situaţiei de fapt prin raportare la prevederile legale, îndeplineşte actul de justiţie în mod imparţial şi independent. De aceea, nu se poate susţine că decizia sa ar fi determinată exclusiv de hotărârea adunării creditorilor, ci reprezintă rezultatul verificării măsurii în care această hotărâre se circumscrie condiţiilor prevăzute de lege. Aceste considerente sunt valabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză. 20. Prin urmare, având în vedere considerentele expuse mai sus, precum şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, în raport cu dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea acesteia, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. 21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Emilia Marinela Drăgoiu, în calitate de administrator special al Societăţii Gec Star Electra Impex - S.R.L. din Câmpeni, judeţul Alba, în Dosarul nr. 515/107/2013 al Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă şi constată că dispoziţiile art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 decembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
