Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 865 din 18 decembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 151 alin. (4) şi art. 200 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 865 din 18 decembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 151 alin. (4) şi art. 200 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 242 din 28 martie 2019
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu     │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria         │- judecător       │
│Pivniceru          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya        │- judecător       │
│Teodoroiu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin     │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 151 alin. (4) raportate la art. 200 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Rent Car Solution - S.R.L. din Otopeni în Dosarul nr. 9.586/94/2016/a1 al Judecătoriei Buftea - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 308D/2017.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că susţinerile autorului excepţiei formulate prin raportare la art. 16 şi 21 din Constituţie sunt neîntemeiate, având în vedere că nu există o egalitate de tratament între instituţiile publice şi entităţile private, dacă nu se află în aceeaşi situaţie juridică, iar accesul la justiţie nu înseamnă lipsa oricăror cheltuieli. De asemenea, învederează faptul că există jurisprudenţă cu privire la dispoziţiile legale criticate, menţionând în acest sens Decizia nr. 101 din 3 martie 2015, Decizia nr. 583 din 29 septembrie 2015 şi Decizia nr. 264 din 10 mai 2016.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 10 noiembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 9.586/94/2016/a1, Judecătoria Buftea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 151 alin. (4) raportate la art. 200 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Rent Car Solution - S.R.L. din Otopeni într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare a încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale (deciziile nr. 266 din 7 mai 2014 şi nr. 462 din 17 septembrie 2014) şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunţată în Cauza Lungoci împotriva României). Se susţine că, în lumina interpretării Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la justiţie presupune eficienţa actului administrativ şi a actului jurisdicţional, astfel încât protecţia legii să fie acordată în mod egal tuturor cetăţenilor care activează în scop economic şi social într-un anume teritoriu. Se arată că textele criticate impun un tratament discriminatoriu, care conduce la înlăturarea protecţiei acordate de lege prin anularea unei acţiuni care s-a introdus în termenul legal. De altfel, reglementarea ignoră prevederile legii penale care sancţionează prin infracţiunea de înşelăciune orice iniţiativă de producere de efecte juridice prin inducerea în eroare a unei alte persoane, implicit instanţă de judecată. Se mai susţine că, dacă ar exista dubii cu privire la calitatea de reprezentant al unei persoane juridice de drept privat, atunci partea interesată poate ridica o astfel de excepţie, poate administra probe sau instanţa din oficiu poate cere relaţii în mod gratuit de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
    6. Se mai arată că pentru persoanele juridice de drept privat sunt instituite taxe suplimentare taxelor judiciare de timbru ori de câte ori apar în instanţa de judecată ca reclamante.
    7. De asemenea, obligarea petenţilor la plata unei noi taxe, diferită de taxa judiciară de timbru, doar pentru a avea acces în termen la o instanţă de judecată, lipseşte de conţinut noţiunea de acces liber la justiţie şi face din procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată o nouă etapă de taxare.
    8. Judecătoria Buftea - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 151 alin. (4) şi art. 200 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:
    - Art. 151 alin. (4): „Reprezentanţii persoanelor juridice de drept privat vor depune, în copie, un extras din registrul public în care este menţionată împuternicirea lor.“;
    – Art. 200 alin. (1)-(4):
    "(1) Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competenţa sa şi dacă aceasta îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197.
(2) În cazul în care cauza nu este de competenţa sa, completul căruia i-a fost repartizată cererea dispune, prin încheiere dată fără citarea părţilor, trimiterea dosarului completului specializat competent sau, după caz, secţiei specializate competente din cadrul instanţei sesizate. Dispoziţiile privitoare la necompetenţă şi conflictele de competenţă se aplică prin asemănare.
(3) Când cererea nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancţiune obligaţia de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 202 alin. (3).
(4) Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii."


    14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 21 privind accesul liber la justiţie.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia este o societate cu răspundere limitată care a dobândit personalitate juridică prin înregistrarea în registrul comerţului. În privinţa reprezentării părţilor în procesul civil, Curtea observă că, potrivit art. 13 şi art. 80 din Codul de procedură civilă, părţile îşi pot exercita drepturile procesuale personal sau prin reprezentant, iar prin secţiunea a 4-a Reprezentarea părţilor în judecată a capitolului II Părţile legea procesual civilă reglementează în detaliu formele reprezentării procesuale, limitele reprezentării, conţinutul mandatului şi formalităţile necesare, precum şi sancţiunea procesuală a lipsei calităţii de reprezentant. Curtea reţine faptul că dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedură, fiind competenţa exclusivă a legiuitorului să instituie reguli de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti.
    16. Astfel, prevederile art. 151 alin. (4) din Codul de procedură civilă reglementează cu privire la obligaţia reprezentantului unei persoane juridice de drept privat de a dovedi împuternicirea sa, în ceea ce priveşte orice cerere adresată instanţei de judecată, cu o copie de pe extrasul din registrul public în care aceasta este menţionată, iar, potrivit art. 82 alin. (1) din Codul de procedură civilă, când se constată lipsa acestei dovezi, instanţa are obligaţia de a da un termen scurt pentru depunerea sa, sub sancţiunea anulării cererii. Legiuitorul a reglementat obligaţia de a face dovada calităţii de reprezentant cu o copie de pe extrasul din registrul public în care este menţionată împuternicirea sa - în speţă registrul comerţului - pentru a garanta dreptul la apărare al persoanei juridice de drept privat din perspectiva faptului că numai aceia care au fost desemnaţi în mod legal o pot reprezenta. Curtea reţine că raţiunea legiuitorului avută prin reglementarea dispoziţiei legale criticate a fost aceea de a asigura celeritatea în ceea ce priveşte verificarea calităţii de reprezentant atât de către instanţa de judecată, cât şi de către celelalte părţi [a se vedea în acest sens Decizia nr. 698 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 966 din 28 decembrie 2015, paragraful 12].
    17. În continuare, Curtea reţine faptul că dispoziţiile art. 82 alin. (1) din Codul de procedură civilă au aplicabilitate generală în materia reprezentării părţilor, dovada calităţii de reprezentant făcându-se potrivit art. 151 din acelaşi act normativ. Cererea de chemare în judecată, potrivit art. 194 lit. b) din Codul de procedură civilă, va cuprinde numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar dovada calităţii de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii.
    18. Etapa verificării şi regularizării cererii de chemare în judecată, reglementată prin art. 200 din Codul de procedură civilă, urmăreşte asigurarea conformităţii acesteia cu cerinţele prevăzute de lege, în scopul sesizării corecte a instanţei de judecată, inclusiv sub aspectul prevăzut la art. 194 lit. b) din acelaşi act normativ.
    19. Aşadar, Curtea observă că instituirea în sarcina reclamantului a obligaţiei de a sesiza instanţa de judecată cu o cerere de chemare în judecată conformă cerinţelor legale nu poate fi apreciată ca reprezentând o încălcare a accesului liber la justiţie. Dimpotrivă, prevederile art. 200 din Codul de procedură civilă dau expresie preocupării legiuitorului de a asigura soluţionarea cauzelor în termen optim şi previzibil, reglementarea fiind în acord cu art. 21 şi 24 din Constituţie, existând suficiente garanţii procedurale pentru asigurarea accesului liber la justiţie şi a dreptului la apărare.
    20. Referitor la critica de neconstituţionalitate formulată prin raportare la art. 21 din Constituţie, Curtea reţine faptul că stabilirea unor condiţionări pentru introducerea acţiunilor în justiţie nu constituie o încălcare a dreptului la acces liber la justiţie. Mai mult, s-a statuat în jurisprudenţa citată că liberul acces la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, fiind de competenţa exclusivă a legiuitorului de a institui regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, soluţie ce rezultă din dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie (a se vedea în acest sens Decizia nr. 66 din 11 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 17 aprilie 2014).
    21. De asemenea, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, la care autorul excepţiei face trimitere, Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunţată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006, s-a arătat că accesul liber la justiţie implică prin natura sa o reglementare din partea statului şi poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanţa dreptului.
    22. În privinţa criticii de neconstituţionalitate formulate prin raportare la principiul egalităţii în faţa legii, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite şi că principiul amintit nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, în cauză, instituirea obligaţiei prevăzute de art. 151 alin. (4) şi reglementarea procedurii prevăzute de art. 200 din Codul de procedură civilă nu instituie un tratament discriminatoriu, fiind aplicate tuturor acelora care se află în ipoteza normei, respectiv persoanelor juridice care se adresează instanţelor de judecată.
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Rent Car Solution - S.R.L. din Otopeni în Dosarul nr. 9.586/94/2016/a1 al Judecătoriei Buftea - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 151 alin. (4) şi art. 200 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Buftea - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 18 decembrie 2018.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 865 din 18 decembrie 2018

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016