Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 863 din 17 decembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) şi (6) şi art. 11-18 din anexa nr. 1 şi a dispoziţiilor anexei nr. 1b ale Ordinului ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naţionale, al ministrului justiţiei, al directorului Serviciului Român de Informaţii, al directorului Serviciului de Informaţii Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat, a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, în ansamblul său, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/1998 privind unificarea fondurilor componente ale bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi a celor pentru plata pensiilor cuvenite asiguraţilor din unităţile cu atribuţii în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, precum şi ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 28-30, art. 59, art. 60 alin. (1), (3) şi (4), art. 98 alin. (1), art. 108-111 şi ale art. 122 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, art. 1 alin. (2) şi art. 12 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 1 alin. (2) şi art. 7 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ale art. II, art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, ale art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA  nr. 863 din 17 decembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) şi (6) şi art. 11-18 din anexa nr. 1 şi a dispoziţiilor anexei nr. 1b ale Ordinului ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naţionale, al ministrului justiţiei, al directorului Serviciului Român de Informaţii, al directorului Serviciului de Informaţii Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat, a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, în ansamblul său, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/1998 privind unificarea fondurilor componente ale bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi a celor pentru plata pensiilor cuvenite asiguraţilor din unităţile cu atribuţii în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, precum şi ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 28-30, art. 59, art. 60 alin. (1), (3) şi (4), art. 98 alin. (1), art. 108-111 şi ale art. 122 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, art. 1 alin. (2) şi art. 12 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 1 alin. (2) şi art. 7 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ale art. II, art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, ale art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 863 din 17 decembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) şi (6) şi art. 11-18 din anexa nr. 1 şi a dispoziţiilor anexei nr. 1b ale Ordinului ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naţionale, al ministrului justiţiei, al directorului Serviciului Român de Informaţii, al directorului Serviciului de Informaţii Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat, a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, în ansamblul său, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/1998 privind unificarea fondurilor componente ale bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi a celor pentru plata pensiilor cuvenite asiguraţilor din unităţile cu atribuţii în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, precum şi ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 28-30, art. 59, art. 60 alin. (1), (3) şi (4), art. 98 alin. (1), art. 108-111 şi ale art. 122 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, art. 1 alin. (2) şi art. 12 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 1 alin. (2) şi art. 7 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ale art. II, art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, ale art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 644 din 22 iulie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (1) şi (10), art. 59 alin. (1) şi ale art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, aşa cum au fost modificate de art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) şi (6) şi art. 11-18 din anexa nr. 1 şi a dispoziţiilor anexei nr. 1b ale Ordinului ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naţionale, al ministrului justiţiei, al directorului Serviciului Român de Informaţii, al directorului Serviciului de Informaţii Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat, excepţie ridicată de Lucian Mihai Rusu în Dosarul nr. 5.944/108/2017 al Tribunalului Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 456D/2018.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei a depus la dosar note scrise, prin care solicită admiterea acesteia, iar partea Ministerul Afacerilor Interne a depus note scrise în sensul respingerii, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) şi (6) şi art. 11-18 din anexa nr. 1 şi a dispoziţiilor anexei nr. 1b ale Ordinului ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naţionale, al ministrului justiţiei, al directorului Serviciului Român de Informaţii, al directorului Serviciului de Informaţii Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016 şi de respingere, în principal, ca inadmisibilă şi, în subsidiar, ca neîntemeiată a dispoziţiilor criticate din Legea nr. 223/2015.
    4. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 469D/2018, nr. 509D/2018, nr. 839D/2018, nr. 858D/2018, nr. 1.026D/2018, nr. 1.080D/2018, nr. 1.081D/2018, nr. 1.106D/2018, nr. 1.241D/2018, nr. 1.258D/2018, nr. 1.526D/2018, nr. 1.537D/2018, nr. 1.667D/2018, nr. 1.738D/2018, nr. 1.739D/2018, nr. 1.761D/2018, nr. 218D/2019, nr. 383D/2019, nr. 388D/2019, nr. 493D/2019, nr. 638D/2019 şi nr. 2.173D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28-30, 60, 108, 109 şi 111 din Legea nr. 223/2015, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/1998, ridicată de Florian Caba în Dosarul nr. 3.006/84/2017 al Tribunalului Sălaj - Secţia civilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28, 30 şi 109 din Legea nr. 223/2015, ridicată de Ion Stoica în Dosarul nr. 47.112/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 6, pct. 21 şi pct. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, prin care se modifică art. 30, art. 109 şi art. 110 din Legea nr. 223/2015, precum şi a dispoziţiilor art. 30, art. 109 şi art. 110 din Legea nr. 223/2015, ridicată de Ioan Ştefănuţ în Dosarul nr. 4.318/112/2017 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (1), art. 30 şi art. 108 din Legea nr. 223/2015, ridicată de Ioan Duşa în Dosarul nr. 1.342/96/2017 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ridicată de Ioan V. Lenghel în Dosarul nr. 607/83/2018 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, ridicată de Gavril Ungur în Dosarul nr. 39.401/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ridicată de Marin Mirea în Dosarul nr. 13.666/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015, ridicată de Vasile Dorel Chiorean în Dosarul nr. 2.047/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (1) teza întâi şi alin. (10) din Legea nr. 223/2015, ridicată de Viorel Constantinescu în Dosarul nr. 720/113/2018 al Tribunalului Brăila - Secţia I civilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 98 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, ale art. 1 alin. (2) şi art. 12 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 1 alin. (2) şi art. 7 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea-cadru nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ale art. II, art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, ale art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ridicată de Gheorghe Grigore în Dosarul nr. 46.427/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 ridicată de Gheorghe T. Gorgan în Dosarul nr. 6.013/109/2017 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28-30 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ridicată de Dumitru Anastasiu în Dosarul nr. 8.141/105/2017 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015, ridicată de Adrian Dumitru în Dosarul nr. 304/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28, 30 şi 109 din Legea nr. 223/2015, ridicată de Radu Tinu în Dosarul nr. 6.238/30/2017 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015, ridicată de Ştefan-Valeriu Florea în Dosarul nr. 2.426/30/2017* al Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 122 din Legea nr. 223/2015, ridicată de Virgil Ioan Ogrean în Dosarul nr. 1.389/97/2018 al Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ridicată de Steluţa I. Bongioianu în Dosarul nr. 2.852/120/2018 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (1), ale art. 29 alin. (1), art. 30 şi art. 59 din Legea nr. 223/2015, precum şi ale art. 40 pct. 4, pct. 5 şi pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 şi ale art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, ridicată de Neculai Popoiu în Dosarul nr. 1.953/62/2018 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă, excepţia de neconstituţionalitate a „dispoziţiilor art. 24, coroborat cu art. 29 din Legea nr. 223/2015, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 şi a art. 40 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, a art. 60 alin. (4) din Legea nr. 223/2015, completat cu art. 122^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 şi a art. 108 din Legea nr. 223/2015, modificat şi completat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015“, ridicată de Dumitru Răduţă şi de Claudian Beteringhe în Dosarul nr. 2.587/91/2017 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ridicată de Vasile Hogea în Dosarul nr. 7.793/4/2018 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 şi ale art. 40 pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ridicată de Mircea Bogdanovici în Dosarul nr. 572/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, ridicată de Nicolae Bratu în Dosarul nr. 32.263/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
    5. La apelul nominal răspund, în Dosarul nr. 469D/2018, autorul Florian Caba, în Dosarul nr. 509D/2018, autorul Ion Stoica, în Dosarul nr. 1.106D/2018, pentru autorul excepţiei, avocatul Nicu Matea, în Dosarul nr. 1.241D/2018, autorul Viorel Constantinescu, în Dosarul nr. 1.258D/2018, pentru autorul excepţiei, avocatul Mihai Tătuţ, în Dosarul nr. 1.739D/2018, pentru autorul excepţiei, avocatul Narcis Croitoru, iar în Dosarul nr. 638D/2019, autorul Mircea Bogdanovici. Lipsesc ceilalţi autori ai excepţiei şi părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    6. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 858D/2018, partea Centrul Militar Judeţean Harghita a depus note scrise în sensul respingerii, în principal, ca inadmisibilă, şi, în subsidiar, ca neîntemeiată, a excepţiei; în Dosarul nr. 1.080D/2018, partea Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a depus note scrise în sensul respingerii, în principal, ca inadmisibilă, şi, în subsidiar, ca neîntemeiată, a excepţiei; în Dosarul nr. 1.241D/2018, autorul a depus note scrise, prin care solicită admiterea excepţiei; în Dosarul nr. 1.526D/2018, autorul a solicitat judecarea în lipsă, din motive de sănătate, precum şi admiterea excepţiei; în Dosarul nr. 388D/2019, autorul excepţiei Dumitru Răduţă a depus note scrise privind obiectul excepţiei, arătând că aceasta vizează art. 60 alin. (4) din Legea nr. 223/2015, şi nu Ordinul ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naţionale, al ministrului justiţiei, al directorului Serviciului Român de Informaţii, al directorului Serviciului de Informaţii Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al directorului Serviciului de Protecţiei şi Pază nr. 31/M.25/999/8.148/237/ 259/221/2016, şi prin care, de asemenea, solicită Curţii să motiveze în mod expres decizia pe care o va pronunţa în cauza sa, iar partea Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale a depus note de respingere, în principal, ca inadmisibilă, şi, în subsidiar, ca neîntemeiată, a excepţiei; în Dosarul nr. 2.173D/2019, autorul a depus note scrise privind admiterea excepţiei.
    7. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Părţile şi avocaţii prezenţi, precum şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea parţială de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 469D/2018, nr. 509D/2018, nr. 839D/2018, nr. 858D/2018, nr. 1.026D/2018, nr. 1.080D/2018, nr. 1.081D/ 2018, nr. 1.106D/2018, nr. 1.241D/2018, nr. 1.258D/2018, nr. 1.526D/2018, nr. 1.537D/2018, nr. 1.667D/2018, nr. 1.738D/2018, nr. 1.739D/2018, nr. 1.761D/2018, nr. 218D/ 2019, nr. 383D/2019, nr. 388D/2019, nr. 493D/2019, nr. 638D/2019 şi nr. 2.173D/2019 la Dosarul nr. 456D/2018, care a fost primul înregistrat.
    8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei din Dosarul nr. 469D/2018, Florian Caba. Acesta subliniază că nu este suficient înţeleasă natura specifică a activităţii desfăşurate de militar, precum şi faptul că există discrepanţe mari între, pe de o parte, militari şi magistraţi şi, pe de altă parte, între categorii de militari. Legiuitorul a omis că militarii au depus un jurământ faţă de ţară, ei fiind datori săşi exercite activitatea „chiar cu preţul vieţii“, orice altă categorie de funcţionari publici neavând această îndatorire. Reglementarea soldelor şi pensiilor militarilor trebuie să reflecte rolul Armatei. Militarii au, prin lege, 13 interdicţii şi limitări de drepturi, spre deosebire de magistraţi care au doar 3, situaţie care nu se reflectă în modul cum sunt reglementate drepturile celor două categorii. În continuare, arată că în urma ultimelor 6 intervenţii legislative asupra pensiilor militarilor, cuantumul acestora s-a diminuat. Cu referire la situaţia sa, menţionează că, drept urmare a succesiunii de reglementări, pensia pe care o încasează în prezent reprezintă aproape 50% din pensia civilă care i s-ar fi cuvenit, prin indexări şi creşterea punctului de pensie, în vreme ce pensiile altor categorii de pensionari au crescut cu mii de lei. Art. 28 din Legea nr. 223/2015 este contrar art. 15, 16 şi 44 din Constituţie, deoarece exclude 16 categorii de venituri din baza de calcul al pensiei militare de stat, dar care intră în baza de calcul al pensiei altor categorii de pensionari. Art. 28 şi 29 din Legea nr. 223/2015 sunt contrare art. 16 din Constituţie, întrucât baza de calcul al pensiei militarilor este de 65% din venitul brut, iar cea a magistraţilor este de 85% din veniturile brute din ultimele 12 luni de activitate a acestora, militarii fiind astfel discriminaţi faţă de magistraţi. Art. 29 din Legea nr. 223/2015 este neconstituţional, deoarece nu permite valorificarea la calculul pensiei a sporului la pensie de 2% pentru militarii bărbaţi cu vechime de peste 30 ani şi pentru femei cu vechime de peste 25 ani, prevăzut de Legea nr. 80/1995. Art. 30 este contrar art. 16 din Constituţie, deoarece nu permite valorificarea integrală a vechimii, stimulând ieşirea la pensie la 40-45 ani. Art. 109 din Legea nr. 223/2015 este contrar art. 16 din Constituţie, deoarece pensiile de serviciu ale magistraţilor se actualizează ori de câte ori se actualizează indemnizaţia lunară a acestora, în condiţii identice de funcţie şi grad, situaţie care nu se regăseşte şi în cazul militarilor. Autorul se referă, mai departe, la Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, prin care Curtea a stabilit că reglementarea diferenţiată a pensiilor de serviciu ale magistraţilor şi, respectiv, ale militarilor ar echivala cu o discriminare a magistraţilor şi solicită să constate, în prezent, că şi tratamentul diferenţiat al pensiei de serviciu a militarilor faţă de cea a magistraţilor ar echivala cu o discriminare a militarilor. În final, depune la dosar note scrise şi alte înscrisuri.
    9. În Dosarul nr. 509D/2018, autorul excepţiei Ion Stoica apreciază că subzistă discriminare între militarii aceleiaşi structuri, respectiv Serviciul Român de Informaţii, cu aceleaşi funcţii, grade şi condiţii de muncă, pe criteriul momentului ieşirii la pensie. Referindu-se la cazul său, autorul arată că pensia sa este de trei ori mai mică faţă de cea a pensionarilor care se află într-o situaţie comparabilă cu a sa şi care se pensionează în prezent. Această situaţie rezultă din caracterul incomplet al art. 28 din Legea nr. 223/2015 care se referă exclusiv la persoanele care urmează să se pensioneze, fără să se refere la cei deja pensionaţi la data intrării în vigoare. La final depune note scrise.
    10. În Dosarul nr. 1.106D/2018, avocatul Nicu Matea, pentru autorul excepţiei, arată că dispoziţiile art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015 îi discriminează pe cei care nu cunosc toate veniturile realizate în ultimii 5 ani de activitate faţă de cei care au cunoştinţă despre aceste venituri. În plus, limitarea conţinută de textul criticat este contrară dispoziţiilor art. 53 din Constituţie.
    11. În Dosarul nr. 1.241D/2018, autorul Viorel Constantinescu susţine că sunt încălcate principiile de bază ale Legii nr. 223/2015 şi art. 16 şi 44 din Constituţie. Astfel, neavând posibilitatea de a reveni asupra primei alegeri a perioadei de 6 luni, în măsura în care constată că nu era cea mai avantajoasă perioadă din intervalul de 5 ani, se ajunge la o expropriere a dreptului său de proprietate cu privire la celelalte 9 perioade de câte 6 luni pentru care ar fi putut opta. Adaugă că, odată cu alegerea perioadei de 6 luni, intervine prescripţia extinctivă a dreptului de a alege o altă perioadă.
    12. În Dosarul nr. 1.258D/2018, avocatul Mihai Tătuţ, pentru autorul excepţiei, arată că este inadmisibil ca o entitate lipsită de personalitate juridică, aşa cum este comisia de contestaţii, să verifice deciziile emise de casele sectoriale de pensii, instituţii înzestrate cu personalitate juridică, ce vizează drepturile de pensie. Chiar dacă hotărârile comisiilor de contestaţie sunt supuse controlului judecătoresc, acestea au o putere mai mare decât a deciziilor caselor sectoriale de pensii. Arată că, deşi art. 97 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 stabileşte că procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă o procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional, în realitate, practic, având în vedere şi prevederile art. 2 lit. e) din Legea nr. 554/2004, se parcurge o procedură jurisdicţională, deoarece comisiile de contestaţii „spun dreptul“. Or, aceste şedinţe sunt nepublice şi nu se asigură dreptul la apărare. În continuare, avocatul arată că, din cauza faptului că dispoziţiile din Legea-cadru nr. 284/2010 referitoare la coeficientul de ierarhizare şi la cel de referinţă nu au fost niciodată puse în practică, s-a ajuns la încălcarea art. 151 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi art. 34 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privitor la dreptul la asistenţă socială. În sfârşit, se arată că prin aplicarea legilor anuale de salarizare menţionate în excepţia de neconstituţionalitate s-a rupt echilibrul, impus de principiul proporţionalităţii, între interesul particular şi interesul general, în favoarea acestuia din urmă.
    13. În Dosarul nr. 1.739D/2018, avocatul Narcis Croitoru, pentru autorul excepţiei, arată că Legea nr. 223/2015 a fost adoptată în vederea impunerii egalităţii de tratament al beneficiarilor acesteia şi ca să le asigure acestora posibilitatea de a obţine maximul posibil din prevederile Legii nr. 223/2015. Sintagma „o singură dată“ din art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015 împiedică valorificarea integrală a beneficiilor acordate pensionarilor, nefiind definită în art. 3 al Legii nr. 223/2015, lăsând loc mai multor interpretări. Art. 110 alin. (7) din Legea nr. 223/2015 nu conţine şi precizarea „o singură dată“, care este în mod expres reţinută de dispoziţiile art. 28 alin. (10) în situaţia în care cererea de recalculare se făcea în termen de 6 luni. Art. 110 alin. (7) din Legea nr. 223/2015 permite formularea cererii de recalculare după perioada de 6 luni, iar dacă, în urma recalculării, cuantumul pensiei este mai mare, aceasta urmează să fie plătită la o lună după momentul depunerii cererii, situaţie în care sintagma „o singură dată“, care se referă la alegerea perioadei, nu se mai regăseşte, ceea ce duce la o stare de nepredictibilitate. În acest fel se încalcă art. 47 alin. (2) teza întâi din Constituţie. În plus, dispoziţiile criticate nu instituie un tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. Toate persoanele care au formulat cereri de recalculare în baza Legii nr. 223/2015 au urmărit maximizarea cuantumului pensiei, posibilitate împiedicată de dispoziţiile criticate, din cauza neclarităţii lor. Sintagma „o singură dată“ determină tratament diferenţiat pe criterii independente de beneficiarul normei.
    14. În Dosarul nr. 638D/2019, autorul Mircea Bogdanovici arată că, ulterior recalculării, i s-a diminuat teoretic dreptul la pensie. Susţine că hotărârile instanţelor judecătoreşti pronunţate cu privire la recalcularea pensiei sale sunt contrare art. 15 alin. (2) şi 147 din Constituţie, având în vedere că s-a pensionat în 1994, nefiindu-i, ca atare, aplicabile dispoziţiile criticate. Apreciază, mai departe, că este discriminat, deoarece pensia unui coleg al său, recent pensionat, este mai mare decât pensia lui recalculată, în condiţiile în care vechimea lui în activitate este mai mare. Susţine că art. 30 din Legea nr. 223/2015 este neconstituţional, deoarece nu i se valorifică vechimea care depăşeşte durata prevăzută de art. 29 al acesteia.
    15. Reprezentantul Ministerului Public face referire la jurisprudenţa repetată a Curţii cu privire la natura pensiei de serviciu şi componentele acesteia şi susţine că în Constituţie nu este garantat un anumit cuantum al pensiei. De asemenea, face trimitere şi la jurisprudenţa Curţii, potrivit căreia, întrucât nu se află în situaţii comparabile, tratamentul diferenţiat aplicat diverselor categorii de beneficiari de pensii de serviciu este justificat. Ca atare, solicită Curţii să-şi menţină jurisprudenţa şi să respingă, ca nefondată, excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    16. Prin Încheierea din 21 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 5.944/108/2017, Tribunalul Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) şi (10), art. 59 alin. (1) şi ale art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, precum şi a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) şi (6) şi art. 11-18 din Anexa nr. 1 şi a dispoziţiilor Anexei nr. 1b ale Ordinului ministrului afacerilor interne, ministrului apărării naţionale, ministrului justiţiei, directorului Serviciului Român de Informaţii, directorului Serviciului de Informaţii Externe, directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi directorului Serviciului de Protecţie şi Pază nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Lucian Mihai Rusu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat.
    17. Prin Încheierea din 19 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.006/84/2017, Tribunalul Sălaj - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28-30, art. 60, art. 108, art. 109 şi art. 111 din Legea nr. 223/2015, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/1998 privind unificarea fondurilor componente ale bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi a celor pentru plata pensiilor cuvenite asiguraţilor din unităţile cu atribuţii în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Florian Caba într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat.
    18. Prin Încheierea din 3 noiembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 47.112/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28, 30 şi 109 din Legea nr. 223/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ion Stoica într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat.
    19. Prin Încheierea din 16 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.318/112/2017, Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 6, pct. 21 şi pct. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, prin care se modifică art. 30, art. 109 şi art. 110 din Legea nr. 223/2015, precum şi a dispoziţiilor art. 30, art. 109 şi art. 110 din Legea nr. 223/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ioan Ştefănuţ într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat.
    20. Prin Încheierea din 12 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.342/96/2017, Tribunalul Harghita - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1), art. 30 şi art. 108 din Legea nr. 223/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ioan Duşa într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat.
    21. Prin Încheierea din 28 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 607/83/2018, Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ioan V. Lenghel într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat.
    22. Prin Sentinţa civilă nr. 2.344 din 19 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 39.401/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Gavril Ungur într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat.
    23. Prin Încheierea din 18 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 13.666/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Marin Mirea într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat.
    24. Prin Sentinţa civilă nr. 4.917 din 18 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.047/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Vasile Dorel Chiorean într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat.
    25. Prin Încheierea din 26 iulie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 720/113/2018, Tribunalul Brăila - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) teza întâi şi alin. (10) din Legea nr. 223/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Viorel Constantinescu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat.
    26. Prin Încheierea din 26 iulie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 46.427/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 98 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, art. 1 alin. (2) şi art. 12 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009, art. 1 alin. (2) şi art. 7 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010, art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 285/2010, art. 4 alin. (2) din Legea nr. 283/2011, art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Gheorghe Grigore într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat.
    27. Prin Încheierea din 10 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 6.013/109/2017, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Gheorghe T. Gorgan într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat.
    28. Prin Încheierea din 10 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 8.141/105/2017, Tribunalul Prahova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28-30 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Dumitru Anastasiu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat.
    29. Prin Încheierea din 2 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 304/63/2018, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Adrian Dumitru într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat.
    30. Prin Încheierea din 25 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 6.238/30/2017, Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28, 30 şi 109 din Legea nr. 223/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Radu Tinu într-o cauză, aflată în faza procesuală a apelului, având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat.
    31. Prin Încheierea din 25 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.426/30/2017*, Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ştefan-Valeriu Florea într-o cauză, aflată în faza procesuală a apelului, având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat.
    32. Prin Încheierea din 6 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.389/97/2018, Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 din Legea nr. 223/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Virgil Ioan Ogrean într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat.
    33. Prin Încheierea din 14 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.852/120/2018, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Steluţa I. Bongioianu întro cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat.
    34. Prin Încheierea din 13 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.953/62/2018, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1), art. 29 alin. (1), art. 30 şi art. 59 din Legea nr. 223/2015, precum şi a dispoziţiilor art. 40 pct. 4, pct. 5 şi pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 şi ale art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Neculai Popoiu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat.
    35. Prin Încheierea din 7 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.587/91/2017, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a „dispoziţiilor art. 24, coroborat cu art. 29 din Legea nr. 223/2015, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, şi ale art. 40 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 60 alin. (4) din Legea nr. 223/2015, completat cu art. 122^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 şi a art. 108 din Legea nr. 223/2015, modificat şi completat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015“. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Dumitru Răduţă şi Claudian Beteringhe într-o cauză aflată în faza procesuală a apelului, având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat.
    36. Prin Încheierea din 7 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 7.793/4/2018, Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Vasile Hogea într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat.
    37. Prin Încheierea din 7 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 572/63/2018, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 şi ale art. 40 pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Mircea Bogdanovici întro cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat.
    38. Prin Încheierea din 14 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 32.263/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Nicolae Bratu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei militare de stat.
    39. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate sunt formulate deopotrivă critici de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă.
    40. Se arată că sunt încălcate prevederile art. 115 alin. (1) din Constituţie, pentru că Guvernul nu a fost abilitat să intervină în materia reglementată de Legea nr. 223/2015, lege organică.
    41. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 a fost adoptată cu încălcarea art. 115 alin. (5) teza întâi din Constituţie, în condiţiile în care nu a fost pusă spre dezbaterea în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată.
    42. Autorii arată că art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 au fost adoptate cu încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la separaţia puterilor şi art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie referitor la obligativitatea reglementării prin lege organică a regimului general privind protecţia socială, deoarece obiectul de reglementare al Legii nr. 223/2015 se circumscrie regimului general al protecţiei sociale. Sunt menţionate, în sprijinul argumentării, deciziile Curţii nr. 392 din 2 iulie 2014 şi nr. 637 din 13 octombrie 2015.
    43. De asemenea, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 a fost adoptată cu încălcarea obligaţiei impuse de art. 115 alin. (4) din Constituţie referitoare la motivarea situaţiei extraordinare şi a urgenţei, având în vedere, îndeosebi, intervalul de 6 luni de la data adoptării Legii nr. 223/2015 până la data adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, precum şi faptul că, prin intrarea sa în vigoare, s-a întârziat procesul de recalculare a pensiilor. Scopul real al adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 a fost acela de scădere a pensiilor militarilor pensionaţi înainte de 2009, mare parte dintre ei fiind în retragere, pentru a se plăti pensiile celor pensionaţi după 2009, mare parte dintre aceştia fiind în rezervă, putând, deci, să fie chemaţi la nevoie sub arme. Motivarea are un caracter general, nu cuprinde nicio menţiune cu privire la impactul financiar asupra bugetului, deşi unul dintre motive l-a reprezentat reducerea costurilor administrative şi birocratice, iar perfecţionarea cadrului legislativ se putea realiza şi pe calea legiferării obişnuite.
    44. O altă critică de neconstituţionalitate extrinsecă rezidă în neconcordanţa dintre, pe de o parte, caracterul limitat (la anul 2016) şi specific (salarizarea personalului plătit din fonduri publice) al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 şi, pe de altă parte, conţinutul art. 40 al acesteia, care modifică „cu caracter permanent domeniul recalculării pensiilor militarilor“.
    45. Se apreciază că se aduce atingere art. 115 alin. (6) din Constituţie, având în vedere caracterul discriminator al art. 29 şi 30 din Legea nr. 223/2015.
    46. Sunt încălcate, în opinia autorilor, şi norme de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000.
    47. Prevederile art. 24 din Legea nr. 223/2015 ar trebui, în opinia autorilor, modificate, astfel încât să prevadă şi pentru militari un spor procentual la pensia deja recalculată, aşa cum instituie Legea nr. 263/2010.
    48. Dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 223/2015 discriminează cadrele militare în raport cu judecătorii şi procurorii, sub aspectul bazei de calcul al pensiei de serviciu. Astfel, baza de calcul al pensiei reglementate de Legea nr. 223/2015 reprezintă media soldelor/salariilor lunare brute realizate timp de 6 luni, la alegerea beneficiarului, din ultimii 5 ani de activitate, în vreme ce baza de calcul al altor pensii de serviciu se raportează fie la ultima lună de activitate, fie la ultimele 12 luni. De asemenea, având în vedere riscurile comune pe care le implică activitatea desfăşurată de magistrat şi, respectiv, militar, se apreciază că legiuitorul trebuia să trateze în mod similar cele două categorii.
    49. Mai mult, din cauza introducerii, de-a lungul timpului, în salarizarea militarilor a unor indemnizaţii, prime, premii, sporuri şi a altor drepturi băneşti de care însă nu au beneficiat şi militarii pensionaţi anterior datei introducerii acestora, se ajunge ca între cuantumurile pensiilor acestor categorii de pensionari să existe mari diferenţe. Or, în măsura în care pensionarii care nu au beneficiat de aceste venituri au îndeplinit aceeaşi funcţie cu cei care au beneficiat de ele, se ajunge la un tratament discriminatoriu între două categorii de pensionari în funcţie de data pensionării.
    50. Autorii mai subliniază că, întrucât în baza de calcul al pensiei militare de stat nu se includ decât soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, sunt excluse vechimea totală în muncă, precum şi toate contribuţiile achitate pentru veniturile realizate, ceea ce nu se întâmplă în cazul pensiilor reglementate de Legea nr. 263/2010. În acest fel, arată autorii, beneficiarii pensiilor reglementate de Legea nr. 223/2015 sunt discriminaţi faţă de pensionarii din sistemul public de pensii şi se ajunge la încălcarea art. 1 alin. (5) şi art. 20 din Constituţie, a art. 6 şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a art. 1 din Primul Protocol adiţional al acesteia, dar şi a art. 1 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000.
    51. Din cauza faptului că termenul „actualizate“ din art. 28 alin. (1) este neclar, aplicarea acestuia a condus la diferenţe de cuantum al pensiei de la 50% până la 100% între cei ale căror pensii se recalculează în baza Legii nr. 223/2015 şi cei ale căror pensii se deschid în temeiul acesteia. Ca atare, conchid autorii, interpretarea care trebuie avută în vedere de către instituţiile care recalculează pensiile în temeiul Legii nr. 223/2015 este cea potrivit căreia nivelul soldelor/salariilor de funcţie pentru cadrele active este cel existent în plată la 1 ianuarie 2016. În caz contrar, ar interveni discriminarea celor ale căror pensii se recalculează faţă de cei ale căror drepturi la pensie se deschid după 1 ianuarie 2016.
    52. Se arată că modul de calcul prevăzut de art. 28 alin. (1) conduce la un cuantum mai mic al pensiei recalculate, fiind încălcat, astfel, dreptul de proprietate privată care garantează cuantumul pensiei anterior recalculării. În plus, termenul de 6 luni consecutive din cei 5 ani de activitate conduce la rezultate arbitrare, deoarece militari incompetenţi pot fi promovaţi pentru intervalul de 6 luni într-o funcţie superioară, putând, astfel, să beneficieze de un cuantum nemeritat al pensiei. De asemenea, se consideră că modul de calcul al pensiei prevăzut de dispoziţiile criticate este dezavantajos faţă de modul de calcul al pensiei militarilor calculate în temeiul Legii nr. 263/2010, pe durata cât aceasta a fost aplicabilă şi acestora, respectiv 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2015.
    53. În mod specific, dispoziţiile art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015 sunt criticate, pentru că îi discriminează pe pensionarii care nu cunosc situaţia reală a veniturilor lor faţă de cei care o cunosc. Consecinţa aplicării acestor dispoziţii constă în stabilirea unor pensii în cuantum diferit pentru pensionari care au prestat o muncă egală. Limitarea opţiunii de a alege o singură dată s-a făcut, mai arată autorii, cu încălcarea art. 47 referitor la traiul decent şi a art. 53 din Constituţie, precum şi a principiului imprescriptibilităţii pensiei militare, prevăzut de art. 2 din Legea nr. 223/2015. Dispoziţiile criticate sunt neclare, modul acestora de interpretare aflându-se la discreţia autorităţilor administrative.
    54. Prevederile art. 29 din Legea nr. 223/2015 sunt discriminatorii pentru că limitează baza de calcul al pensiilor militarilor faţă de cea a magistraţilor şi sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constituţie, pentru că aduc atingere sporului la pensie de 2% prevăzut de art. 24 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, abrogată, începând cu 1 ianuarie 2011, de Legea nr. 263/2010, care este un drept câştigat şi, astfel, protejat de Constituţie.
    55. Dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 îi discriminează pe militari faţă de magistraţi, din cauza felului diferit în care se valorifică la modul de calcul al pensiei vechimea care depăşeşte vechimea necesară acordării acesteia. În plus, acestea nu permit valorificarea integrală a vechimii în activitate, stimulând, astfel, ieşirea la pensie la 40-45 ani. Astfel, pensionarii cu o vechime de peste 36 ani nu îşi vor vedea valorificată integral vechimea în cuantumul pensiei, în vreme ce pensionarii cu o vechime de cel mult 36 ani îşi vor vedea valorificată integral vechimea în cuantumul pensiei. Acest tratament diferenţiat generat de art. 30 din Legea nr. 223/2015 este, în opinia autorilor, contrar art. 16 alin. (1) din Constituţie şi art. 2 lit. b) din Legea nr. 223/2015 referitor la principiul egalităţii. Se mai arată că plafonarea criticată îi discriminează pe beneficiarii Legii nr. 223/2015 în raport cu pensionarii din sistemul public de pensii. În plus, cei ale căror pensii se recalculează sunt discriminaţi faţă de beneficiarii art. 122 din Legea nr. 223/2015, deoarece doar acestei din urmă categorii i se valorifică integral vechimea, inclusiv stagiile ulterioare pensionării, precum şi întregul spor pentru pensia suplimentară.
    56. Dispoziţiile criticate sunt discriminatorii, deoarece toate celelalte reglementări ale pensiilor de serviciu fie nu instituie o asemenea plafonare, fie plafonarea este la 100% din baza de calcul. În plus, acestea egalizează, în mod discriminatoriu, cuantumul pensiei unor persoane care şi-au desfăşurat activitatea în alte condiţii, potrivit art. 24 lit. c) din Legea nr. 223/2015, dar pentru intervale de timp foarte diferite. De exemplu, o persoană care a lucrat în alte condiţii vreme de 23 de ani va avea aceeaşi pensie cu o persoană care a lucrat 40 ani în alte condiţii, dacă cu cel puţin 6 luni înainte de ieşirea la pensie a avut funcţii şi grade identice. De asemenea se arată că pensionarii din sistemul public de pensii care au lucrat în alte condiţii beneficiază de un spor şi de bonificaţie la calculul pensiei.
    57. În plus, se ajunge şi la discriminarea celor care şi-au desfăşurat activitatea în alte condiţii faţă de cei care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite sau fără condiţii, deoarece vechimea care se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat efectiv, la stabilirea pensiilor celor care au lucrat în alte condiţii este mai mare decât a celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite.
    58. Dispoziţiile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în forma lor anterioară datei intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 care a modificat integral art. 59, sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constituţie. Astfel, în condiţiile în care pensia recalculată este mai mică decât cea aflată în plată, iar indexările se aplică la acest cuantum, rezultă că nu se poate obţine beneficiul instituit de aceste prevederi.
    59. Dispoziţiile art. 59 din Legea nr. 223/2015, în forma modificată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, îi discriminează pe beneficiarii Legii nr. 223/2015 faţă de pensionarii din sistemul public. Astfel, se apreciază că modul de actualizare a pensiilor militare de stat, reglementat de aceste dispoziţii, este discriminatoriu prin raportare la modul de determinare a majorării punctului de pensie în sistemul public de pensii.
    60. Dispoziţiile art. 60 din Legea nr. 223/2015, criticate în forma pe care o aveau acestea anterior abrogării alineatului 2 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 şi, respectiv, a alineatelor 1, 3 şi 4 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, sunt, în opinia autorilor, contrare art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece modul în care se actualizează pensiile militarilor este diferit de cel cu privire la pensiile magistraţilor. În plus, se ajunge la discriminarea între „militarii pensionari şi cei activi, deoarece actualizarea se face doar în funcţie de două elemente ale soldei de bază şi nu la solda brută a funcţie de bază“, precum şi la discriminarea între cei pensionaţi anterior şi, respectiv, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015. În sfârşit, se apreciază că dispoziţiile criticate sunt neclare şi contradictorii.
    61. Cu referire specifică la prevederile art. 60 alin. (4) din Legea nr. 223/2015, în forma pe care o aveau anterior modificărilor aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, criticate împreună cu prevederile art. 122^1 din Legea nr. 223/2015, se arată că sunt încălcate prevederile art. 108 şi art. 115 alin. (1) din Constituţie. Astfel, în vederea executării legilor, se adoptă, potrivit art. 108 din Constituţie, hotărâri ale Guvernului, şi nu ordine comune ale conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, aşa cum a stabilit Parlamentul prin dispoziţiile criticate.
    62. Prevederile art. 97 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 sunt contrare art. 21 alin. (4) din Constituţie. Astfel, procedura din faţa comisiilor de contestaţii are, în fapt, caracter jurisdicţional, deoarece acestea hotărăsc asupra deciziilor de pensie ale caselor sectoriale de pensii. Or, având în vedere caracterul obligatoriu al acestor proceduri, rezultă că sunt încălcate prevederile art. 21 alin. (4) din Constituţie referitor la caracterul facultativ al jurisdicţiilor administrative.
    63. Prevederile art. 98 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 sunt contrare art. 47 alin. (1) şi art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, deoarece comisiile de contestaţii, entităţi fără personalitate juridică, decid cu privire la temeinicia şi legalitatea deciziilor caselor sectoriale de pensii, entităţi cu personalitate juridică învestite de Legea nr. 223/2015 cu puterea de a asigura exercitarea dreptului constituţional la pensie.
    64. Dispoziţiile art. 108 din Legea nr. 223/2015 sunt contrare art. 44 din Constituţie, deoarece, deşi Statul s-a angajat să plătească pensie suplimentară celor care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară şi în ciuda caracterului de depozit al acestor contribuţii, nu şi-a achitat această obligaţie. În plus, dispoziţiile criticate îi discriminează pe militari faţă de alte categorii de persoane, de exemplu, avocaţi, cărora le este recunoscut „procentul stabilit al pensiei suplimentare“.
    65. Prevederile art. 108 din Legea nr. 223/2015 sunt neclare, deoarece permit două interpretări, cea potrivit căreia sporul prevăzut de acestea se acordă la cuantumul pensiei sau, dimpotrivă, la baza de calcul al acesteia, aceasta din urmă, reţinută şi de către autoritatea administrativă la recalcularea pensiei, fiind contrară art. 44 şi art. 47 alin. (2) din Constituţie. Astfel, contribuţia la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget constituie temeiul dreptului la prestaţia din partea statului sub formă de pensie suplimentară, pensie cu caracter contributiv care, potrivit jurisprudenţei Curţii, nu poate fi redusă.
    66. Dispoziţiile art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 îi discriminează pe militari faţă de magistraţi. În plus, apreciază autorii, aceste prevederi îi discriminează pe cei ale căror pensii se recalculează faţă de cei care se pensionează în temeiul Legii nr. 223/2015. În fapt, însă, sunt criticate prevederi din Ordinul ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naţionale, al ministrului justiţiei, al directorului Serviciului Român de Informaţii, al directorului Serviciului de Informaţii Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al directorului Serviciului de Protecţiei şi Pază nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016, potrivit cărora „Având în vedere prevederile legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, prin aplicarea etapizată a Legii-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare, conform legilor speciale de salarizare anuale, se înscriu datele corespunzătoare cuantumului actualizat al elementelor salariale ale soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază prin raportare la parametrii funcţiei similare la data de 31.12.2009“. De asemenea autorii se raportează la modul de interpretare a termenului actualizează din art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 - „Pensiile […] devin pensii militare de stat şi se recalculează … în raport cu … baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi“. Astfel, autorii arată că baza de calcul al pensiilor care se recalculează în temeiul art. 109 din Legea nr. 223/2015 trebuie să includă toate veniturile cuprinse în baza de calcul al pensiilor militarilor cu acelaşi grad, aceeaşi funcţie şi aceeaşi activitate şi care se deschid în temeiul Legii nr. 223/2015. În caz contrar, s-ar ajunge la discriminarea militarilor pensionaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015 faţă de militarii pensionaţi ulterior acestui moment. În plus, se arată că pensiile unor subofiţeri sau maiştri militari ieşiţi la pensie după 2009 sunt mai mari decât cele ale unor generali pensionaţi înainte de acest an.
    67. Totodată, se apreciază că, drept urmare a recalculării pensiei stabilite în temeiul Legii nr. 263/2010, pensia este mai mică, fiind astfel încălcate prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie şi considerentele reţinute de Curtea Constituţională în deciziile nr. 872 şi nr. 874 din 25 iunie 2010 cu privire la natura de drept câştigat al cuantumului pensiei contributive. Sintagma vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie nu delimitează clar categoria pensionarilor care beneficiază doar de pensie militară de cea a pensionarilor care beneficiază şi de pensie militară şi de pensie contributivă. Este neclară şi sintagma ultima decizie de pensie, deoarece „decizia de pensie militară este una singură, aceea prin care s-au stabilit drepturile de pensie ca urmare a îndeplinirii vechimii în serviciu, toate celelalte decizii emise ulterior fiind decizii de recalculare, şi nu de pensionare“.
    68. Prevederile art. 109 şi 110 din Legea nr. 223/2015 sunt considerate a fi contrare dreptului de proprietate privată garantat de art. 44 din Constituţie, deoarece ele nu permit ca, la recalcularea pensiilor, să se valorifice stagiile contributive realizate anterior intrării acesteia în vigoare, în sistemul public de pensii.
    69. Deoarece reglementează diferit faţă de prevederile art. 85 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 situaţia în care, urmare a actualizării pensiei magistraţilor, pensia are un cuantum mai mic, dispoziţiile art. 111 din Legea nr. 223/2015 sunt contrare art. 16 şi 44 din Constituţie.
    70. Dispoziţiile art. 122 din Legea nr. 223/2015 sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece sunt aplicabile doar celor care se pensionează după 1 ianuarie 2016, nu şi celor ale căror pensii s-au stabilit înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015. Aceste dispoziţii creează, în mod discriminatoriu, două categorii de pensionari militari, respectiv cei care pot să opteze între pensia de serviciu militară şi cea civilă şi cei care nu pot realiza această opţiune.
    71. Prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 1 alin. (2) şi art. 12 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009, ale art. 1 alin. (2) şi art. 7 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010, ale art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 285/2010, ale art. II, art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, ale art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 şi ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 sunt, în opinia autorilor, contrare art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (2) şi art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie. Se arată astfel că, de exemplu, prevederile art. 1 alin. (2) şi cele ale art. 12 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009 nu pot fi armonizate. De asemenea sunt încălcate standardele constituţionale de claritate a legii, având în vedere că dispoziţiile din Legea-cadru nr. 284/2010 referitoare la clasele de salarizare, coeficienţii de ierarhizare şi valoarea de referinţă nu au intrat niciodată în vigoare.
    72. Autorii arată că „textele de lege care trimit la nivelurile de salarizare din anii anteriori retroactivează, deoarece aplică o normă nouă la o situaţie trecută şi aceasta cu atât mai mult cu cât acestea au avut o acţiune limitată în timp încă de la adoptare, respectiv un an“. Legile anuale de salarizare au fost adoptate cu încălcarea art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie referitor la obligativitatea reglementării prin lege organică în materia protecţiei sociale, deoarece nu au un caracter organic.
    73. În critica adusă unor dispoziţii din Ordinul ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naţionale, al ministrului justiţiei, al directorului Serviciului Român de Informaţii, al directorului Serviciului de Informaţii Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al directorului Serviciului de Protecţiei şi Pază nr. 31/M.25/999/8.148/237/ 259/221/2016, sunt invocate dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) referitor la demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţeanului şi ale art. 16 alin. (1) din Constituţie.
    74. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/1998 este, în opinia autorilor, contrară art. 44 alin. (1), (2), (3) şi (6) din Constituţie, deoarece a fost naţionalizat fondul depus pentru pensia suplimentară.
    75. Tribunalul Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale arată că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.
    76. Tribunalul Sălaj - Secţia civilă arată că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.
    77. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate.
    78. Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă, Tribunalul Harghita - Secţia civilă, Tribunalul Brăila - Secţia I civilă, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale ,Tribunalul Prahova - Secţia I civilă, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    79. Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu îşi exprimă opinia cu privire la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate.
    80. Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţiile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate.
    81. Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă arată că dispoziţiile art. 122 din Legea nr. 223/2015 sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că se aplică numai unei categorii de pensionari, prin excluderea altei categorii aflate în aceeaşi situaţie, fiind încălcat art. 16 alin. (1) din Constituţie. Pe de altă parte, legiuitorul are obligaţia de a aduce soluţii juridice care să prevadă un tratament egal pentru situaţii identice.
    82. Tribunalul Ilfov - Secţia civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în ceea ce priveşte modificarea art. 108 din Legea nr. 223/2015, este fondată. Prin modificarea criticată, procentele corespunzătoare contribuţiei la Fondul pentru pensia suplimentară nu se mai adaugă la pensia determinată în urma aplicării art. 28, 29 şi 30 din Legea nr. 223/2015, ci constituie doar un spor procentual în cuantumul pensiei militare de stat, care, din punct de vedere valoric, nu se regăseşte în cuantumul final al pensiei, reclamantul nebeneficiind de sporul de 9%, pentru că, oricum, veniturile sale ar fi depăşit plafonul de 85% din baza de calcul. În acest fel se aduce atingere art. 44 alin. (1) şi (3) din Constituţie, întrucât reclamantul, care a contribuit 30 de ani la acest fond pentru pensia suplimentară, nu doar obligatoriu, ci şi cu speranţa că va avea o pensie mai mare decât cea de serviciu, se vede astfel, în urma calculării pensiei conform modificării criticate, lipsit de această speranţă legitimă ce reprezintă un bun în sensul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, şi fără a i se oferi o compensaţie pentru această pierdere. Apreciază că dispoziţiile criticate respectă prevederile art. 16 alin. (1), art. 47 alin. (2) teza întâi şi art. 115 alin. (4) din Constituţie.
    83. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    84. Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 456D/2018, arată că dispoziţiile art. 28 alin. (1) şi (10), art. 30, art. 108 şi ale art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate şi că îşi menţine punctul de vedere anterior exprimat, în sensul constituţionalităţii acestora, reţinut în deciziile Curţii nr. 244 din 16 aprilie 2019, nr. 43 din 22 ianuarie 2019 şi nr. 783 din 29 noiembrie 2018.
    85. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor criticate din Ordinul ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naţionale, al ministrului justiţiei, al directorului Serviciului Român de Informaţii, al directorului Serviciului de Informaţii Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016, Avocatul Poporului arată că este inadmisibilă, întrucât, potrivit art. 146 lit. d) din Constituţie şi art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, numai ordonanţele sau legile pot constitui obiect al controlului de constituţionalitate pe cale de excepţie.
    86. În cadrul Dosarului nr. 509D/2018, Avocatul Poporului arată că dispoziţiile criticate au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate şi că îşi menţine punctul de vedere anterior exprimat, în sensul constituţionalităţii normelor criticate, reţinut în Decizia Curţii nr. 783 din 29 noiembrie 2018.
    87. În Dosarul nr. 1.241D/2018, Avocatul Poporului arată că dispoziţiile criticate au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, punctul său vedere, în sensul constituţionalităţii prevederilor criticate, fiind reţinut în Decizia nr. 349 din 22 mai 2018. Menţionează că îşi menţine punctul de vedere anterior exprimat.
    88. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse şi susţinerile din şedinţa publică, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    89. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    90. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit actelor de sesizare a Curţii, îl constituie prevederile art. 24, art. 28-30, art. 59, art. 60, art. 97 alin. (2), art. 98 alin. (1), art. 108-111, art. 122 şi art. 122^1 din Legea nr. 223/2015 (o parte dintre acestea fiind modificate de prevederi ale art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015), ale art. 1 alin. (1) şi art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/1998, ale art. 1 alin. (2) şi art. 12 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009, ale art. 1 alin. (2) şi art. 7 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010, ale art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 285/2010, ale art. 4 alin. (2) din Legea nr. 283/2011, ale art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 4 alin. (3) şi (6) şi art. 11-18 din anexa nr. 1 şi a dispoziţiilor anexei nr. 1b ale Ordinului ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naţionale, al ministrului justiţiei, al directorului Serviciului Român de Informaţii, al directorului Serviciului de Informaţii Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază nr. 31/M.25/999/ 8.148/237/259/221/2016.
    91. Curtea va circumscrie, însă, obiectul excepţiei, având în vedere următoarele aspecte: (i) autorii excepţiei formulează, pe lângă critici de neconstituţionalitate intrinsecă, şi critici de neconstituţionalitate extrinsecă, respectiv a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017; (ii) în Dosarul nr. 1.258D/2018, instanţa nu a sesizat Curtea şi cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 97 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, deşi aceasta a fost ridicată de autorul excepţiei şi nu a fost respinsă ca inadmisibilă de către instanţă; (iii) în acelaşi Dosar nr. 1.258D/2018, instanţa judecătorească a sesizat Curtea cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 4 alin. (2) din Legea nr. 283/2011 când, în realitate, având în vedere art. 62 teza întâi din Legea nr. 24/2000, obiect al sesizării îl reprezintă art. 4 alin. (2) din art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, introdus în aceasta prin Legea nr. 283/2011; (iv) unele dintre prevederile criticate în Dosarul Curţii nr. 1.258D/2018 fac parte din acte normative care, la data sesizării Curţii, erau abrogate fie în totalitatea lor (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/1998, Legea-cadru nr. 330/2009, Legea-cadru nr. 284/2010 şi Legea nr. 285/2010), fie parţial (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015); în mod similar, în dosarele nr. 469D/2018 şi nr. 388D/2019, Curtea a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 şi, respectiv ale art. 60 alin. (4) din Legea nr. 223/2015, al căror conţinut nu mai este în vigoare. Cu toate acestea, având în vedere că, potrivit celor reţinute în Decizia Curţii nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sunt supuse controlului de constituţionalitate şi dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea este competentă să analizeze şi prevederile criticate din actele normative anterior menţionate; (v) în Dosarul nr. 456D/2018, Curtea a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în forma anterioară modificării aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, iar în Dosarul nr. 383D/2019, Curtea a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 223/2015, în forma ulterioară modificării aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Ca atare, şi având în vedere şi considerentele anterior citate din Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, Curtea este sesizată cu soluţionarea atât a criticilor de neconstituţionalitate a formei originare a dispoziţiilor art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cât şi a criticilor de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 223/2015 în forma pe care au avut-o în intervalul cuprins între intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 şi intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018.
    92. Prin urmare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în ansamblul său, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, precum şi prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/1998, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 24, art. 28-30, art. 59, art. 60 alin. (1), (3) şi (4), art. 97 alin. (2), art. 98 alin. (1), art. 108-111, art. 122 şi art. 122^1 din Legea nr. 223/2015, ale art. 1 alin. (2) şi art. 12 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009, art. 1 alin. (2) şi art. 7 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010, ale art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 285/2010, ale art. II, art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, ale art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, precum şi ale art. 4 alin. (3) şi (6) şi art. 11-18 din anexa nr. 1 şi a dispoziţiilor anexei nr. 1b ale Ordinului ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naţionale, al ministrului justiţiei, al directorului Serviciului Român de Informaţii, al directorului Serviciului de Informaţii Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază nr. 31/M.25/999/ 8.148/237/259/221/2016.
    93. Obiectul de reglementare al dispoziţiilor din Legea nr. 223/2015 anterior enumerate este următorul: art. 24 vizează vechimea care se ia în calcul la stabilirea pensiilor celor care au lucrat în condiţii deosebite şi speciale şi alte condiţii; art. 28 se referă la baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat (aşa cum a fost modificat de art. 40 pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015); art. 29 referitor la modalitatea de determinare a cuantumului pensiei de serviciu (aşa cum a fost modificat de art. 40 pct. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015); art. 30 referitor la plafonarea pensiei de serviciu (aşa cum a fost modificat de art. 40 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015); art. 59 şi 60 - indexarea şi actualizarea pensiilor; art. 97 alin. (2) privind caracterul procedurii de examinare a deciziilor supuse contestării; art. 98 alin. (1) privind rolul comisiilor de contestaţii; art. 108 privind sporul pentru plata contribuţiilor la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget (aşa cum a fost modificat de art. 40 pct. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015); art. 109-110 privind recalcularea pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015 (aşa cum au fost modificate de art. 40 pct. 21 şi pct. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015); art. 111 privind cuantumul pensiilor celor pensionaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015 (aşa cum a fost modificat de art. 40 pct. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015); art. 122 privind opţiunea între modul de calcul al pensiei prevăzut de Legea nr. 223/2015 şi Legea nr. 263/2010 (aşa cum a fost modificat de art. 40 pct. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015) şi art. 122^1 privind aplicarea Legii nr. 223/2015 (aşa cum a fost modificat de art. 40 pct. 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015). Obiectul de reglementare al celorlalte dispoziţii normative care fac obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate este următorul: art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 referitor la cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare în 2016; art. 1 alin. (2) şi art. 12 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009 vizează domeniul de aplicare al acesteia şi, respectiv modul de stabilire a soldelor şi indemnizaţiilor lunare de încadrare în 2010; art. 1 alin. (2) şi art. 7 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010 vizează domeniul de aplicare şi aplicarea etapizată ale acesteia; art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 285/2010 se referă la neaplicarea valorii de referinţă în 2011 şi reîncadrarea personalului; art. II, art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 se referă la neaplicarea în 2012 a valorii de referinţă şi a coeficienţilor de ierarhizare; art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 se referă la aplicarea în 2013 a unor acte normative; art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 se referă la cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare în 2014; art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 se referă la cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare în 2015 şi art. 4 alin. (3) şi (6) şi art. 11-18 din anexa nr. 1 şi a dispoziţiilor anexei nr. 1b ale Ordinului ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naţionale, al ministrului justiţiei, al directorului Serviciului Român de Informaţii, al directorului Serviciului de Informaţii Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază nr. 31/M.25/999/ 8.148/237/259/221/2016 se referă la procedura de recalculare a pensiilor militare de stat.
    94. Autorii excepţiei susţin că prevederile criticate contravin următoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 1 alin. (3) privind statul de drept, în componenta referitoare la calitatea legii, art. 1 alin. (4) privind organizarea statului potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor, art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 2 privind suveranitatea, art. 3 privind teritoriul, art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetăţeni, art. 5 privind cetăţenia, art. 11 privind raportul dintre dreptul intern şi dreptul internaţional, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 privind tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind liberul acces la justiţie, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 31 privind dreptul la informaţie, art. 44 privind garantarea dreptului de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 54 privind fidelitatea faţă de ţară, art. 55 privind apărarea ţării, art. 56 privind contribuţiile financiare, art. 57 privind exercitarea drepturilor şi a libertăţilor, art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială, art. 108 privind actele Guvernului, art. 114 alin. (1) privind angajarea răspunderii Guvernului, art. 115 privind delegarea legislativă, art. 118 alin. (1) privind forţele armate, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietăţii private şi art. 148 alin. (2) privind raportul dintre dreptul intern şi dreptul european.
    95. Sunt invocate şi următoarele articole din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale: art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 14 referitor la interzicerea discriminării, art. 1 din Protocolul la Convenţie privind protecţia proprietăţii. De asemenea, sunt invocate art. 23 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, precum şi directivele nr. 70/7/CEE, nr. 86/378/CEE, modificată prin Directiva nr. 96/97/CEE şi nr. 2004/113/CEE. Se mai invocă Legea nr. 24/2000 şi art. 2 lit. a), b), c) şi f) din Legea nr. 223/2015.
    96. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în prezenta cauză, au fost formulate critici asemănătoare celor deja soluţionate prin decizii anterioare, de exemplu, prin deciziile nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, nr. 43 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, nr. 786 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 2 mai 2019, nr. 237 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 30 iulie 2019, nr. 301 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 29 iulie 2019, sau Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020.
    97. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 este criticată din perspectiva art. 115 alin. (5) teza întâi Constituţie. Curtea reţine, mai întâi, că verificarea respectării acestora implică analiza unor aspecte de fapt şi nu analiza comparativă a două texte normative, respectiv (ne)conformitatea legislaţiei primare cu standardul de referinţă constituţional. Astfel, verificând procedura legislativă a legii de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Curtea constată faptul că aceasta a fost depusă spre dezbatere înainte de publicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    98. Cu privire la critica întemeiată pe prevederile art. 1 alin. (4) şi art. 73 alin. (1) lit. p) din Constituţie, Curtea a reţinut că interdicţia extinderii prerogativelor legislative delegate ale Guvernului şi asupra domeniului legilor organice este prevăzută, în mod expres, de art. 115 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice“. Aceste prevederi constituţionale nu au în vedere însă şi ordonanţele de urgenţă, aşa cum rezultă din art. 115 alin. (5) ultima teză din Constituţie, potrivit căruia „Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)“. Prin urmare, interdicţia reglementării în domeniul legilor organice vizează doar ordonanţele adoptate în temeiul art. 115 alin. (1) din Constituţie, fără să vizeze şi regimul de adoptare a ordonanţelor de urgenţă, reglementat de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie (a se vedea paragraful 48 din Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019).
    99. În ceea ce priveşte critica raportată la dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie, din perspectiva lipsei situaţiei extraordinare care a determinat emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, precitată, paragraful 34, că în nota de fundamentare a acesteia modificările aduse Legii nr. 223/2015 au fost justificate de faptul că în cuprinsul acestei legi „există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferenţieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare şi/sau actualizare a pensiilor militare de stat“, iar „în condiţiile neadoptării măsurilor de modificare şi completare a Legii nr. 223/2015, este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior şi există riscul apariţiei unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012“. Curtea a apreciat că situaţia extraordinară care a impus reglementarea de urgenţă a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 are în vedere consecinţele neconstituţionale pe care le atrage o reglementare care este susceptibilă de a genera tratamente diferite pentru persoane aflate în situaţii identice şi faţă de care apariţia unui val semnificativ de litigii este doar un efect secundar. O reglementare neclară, care are ca efect interpretări arbitrare, este contrară nu doar prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, dar şi principiului constituţional al egalităţii în drepturi, potrivit căruia persoanele care se află în situaţii similare trebuie să se bucure de un tratament juridic identic; constatarea acestor consecinţe în timpul demersurilor autorităţilor, prilejuite de imediata intrare în vigoare a unei asemenea reglementări, justifică o intervenţie legislativă imediată a Guvernului, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituţie, destinată prevenirii acestor rezultate contrare Legii fundamentale (a se vedea paragraful 49 al Deciziei nr. 810 din 5 decembrie 2019).
    100. În continuare, Curtea reaminteşte că a reţinut, în Decizia nr. 786 din 29 noiembrie 2018, paragraful 45, că, potrivit dispoziţiilor art. 41 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „Titlul actului normativ cuprinde [...] obiectul reglementării exprimat sintetic“ şi, contrar susţinerii autorilor, din obiectul, exprimat sintetic, al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 nu face parte doar salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, ci şi prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Prin urmare, având în vedere că sfera raporturilor sociale reglementate de dispoziţiile normative criticate, respectiv pensiile militare de stat, poate fi subsumată sferei sociale reglementate de o parte din conţinutul normativ al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, respectiv măsuri fiscal-bugetare, criticile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate.
    101. Cât priveşte invocarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât textele criticate ar fi lipsite de claritate şi previzibilitate, Curtea a reţinut că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condiţiile acordării dreptului la pensie, generează o aşteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiţii de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept (a se vedea paragraful 50 al Deciziei nr. 810 din 5 decembrie 2019).
    102. Referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea a constatat că şi această critică este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 se aplică doar pentru viitor. Prin Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, Curtea a statuat că, în temeiul prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are dreptul şi obligaţia să stabilească criteriile şi condiţiile concrete ale exercitării dreptului la pensie, inclusiv modul de calcul şi de actualizare a cuantumului pensiei. Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că noile reglementări „nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv, în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare“ (a se vedea paragraful 51 al Deciziei nr. 810 din 5 decembrie 2019).
    103. Totodată, Curtea a stabilit că pensionarii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională reprezintă o categorie distinctă de alte categorii de pensionari, beneficiari ai unor pensii speciale. Astfel, legiuitorul, instituind beneficiul unor pensii acordate în condiţii mai avantajoase anumitor categorii profesionale, a înţeles să instituie reglementări diferite, diferenţe care au ca fundament particularităţile acestor profesii (paragraful 52 al Deciziei nr. 810 din 5 decembrie 2019).
    104. Referitor la critica privind încălcarea art. 16 din Constituţie prin instituirea plafonului pensiei de serviciu de 85% din baza de calcul, Curtea a reamintit că, prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, a reţinut următoarele: caracterul stimulativ al pensiei de serviciu constă, în cazul militarilor, în modul de determinare a cuantumului pensiei în raport cu salariul, respectiv cu solda avută la data ieşirii la pensie. De asemenea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a constatat că partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Mai mult, în cazul pensiilor militare, întregul cuantum al pensiei speciale se plăteşte de la bugetul de stat. De altfel, Decizia Curţii Constituţionale nr. 20 din 2 februarie 2000, precitată, a statuat că pensia de serviciu constituie „o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale“, ceea ce demonstrează, fără drept de tăgadă, că, de fapt, acel supliment se constituie în acea compensaţie parţială menţionată de Curte, pentru că diferenţierea existentă între o pensie specială şi una strict contributivă, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment (paragraful 53 al Deciziei nr. 810 din 5 decembrie 2019).
    105. Referitor la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat, Curtea, evocând cele statuate prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, a reţinut că plafonarea cuantumului pensiei de serviciu la 100% din baza de calcul se înscrie între prerogativele legiuitorului şi nu are caracter discriminatoriu. Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reţinut că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăşi venitul, reglementare conformă cu art. 47 alin. (2) din Constituţie, precum şi că extinderea incidenţei acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. Ţinând cont de această jurisprudenţă, Curtea a reţinut că aceste considerente se aplică mutatis mutandis şi în cazul dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015 (a se vedea paragrafele 54 şi 55 ale Deciziei nr. 810 din 5 decembrie 2019).
    106. Cât priveşte susţinerile referitoare la pretinsa discriminare a beneficiarilor Legii nr. 223/2015 pe care dispoziţiile de lege criticate o creează în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019, precitată, paragraful 43, că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii speciale nu se află în situaţii identice, fiind supuşi, de altfel, unor acte normative diferite. Legiuitorul este liber ca, având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie mai favorabil, să instituie condiţii diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificaţia încălcării prevederilor art. 16 din Constituţie (paragraful 56 din Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019).
    107. Referitor la critica de neconstituţionalitate privind încălcarea unor drepturi fundamentale, cum este dreptul la pensie, Curtea a reţinut că art. 47 alin. (2) din Constituţie conferă în exclusivitate legiuitorului atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a drepturilor enumerate în acesta, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor. Ca atare, a arătat Curtea, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilităţile de acordare şi dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, legiuitorul poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, ţine de opţiunea sa liberă stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor. Aşadar, Curtea a apreciat că dispoziţiile de lege criticate, care stabilesc veniturile în funcţie de care se calculează baza de calcul al pensiei militare de serviciu, nu constituie o restrângere a exerciţiului drepturilor fundamentale (a se vedea paragraful 57 din Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019).
    108. În continuare, cu referire la critica referitoare la încălcarea art. 44 din Constituţie, Curtea, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a mai statuat că partea necontributivă a pensiei de serviciu poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o în art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, noţiunii de „bun“, iar, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, precitată, sau Decizia nr. 977 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011, a statuat următoarele: „Cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil“. În aceste condiţii, Curtea a reţinut că nu se încalcă dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie (a se vedea paragraful 58 din Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019).
    109. Cu referire la critica potrivit căreia prevederile art. 108 din Legea nr. 223/2015 sunt contrare art. 44 din Constituţie, deoarece, deşi statul s-a angajat să plătească pensie suplimentară celor care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară şi în ciuda caracterului de depozit al acestor contribuţii nu şi-a achitat această obligaţie şi îi discriminează pe militari faţă de alte categorii de persoane, de exemplu, avocaţi, cărora le este recunoscut „procentul stabilit al pensiei suplimentare“, Curtea reţine relevanţa considerentelor de la paragraful 64 al Deciziei nr. 810 din 5 decembrie 2019, prin care a constatat constituţionalitatea art. 30 din Legea nr. 223/2015 care instituie plafonul pensiei de serviciu de 85% din baza de calcul.
    110. Dispoziţiile art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015 au fost, la rândul lor, criticate, iar Curtea Constituţională a stabilit constituţionalitatea acestora. Astfel, prin Decizia nr. 244 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 24 iulie 2019, Curtea a stabilit că, având în vedere că art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 instituie un drept de opţiune în vederea stabilirii bazei de calcul al pensiei şi că acesta are la bază o normă de favoare, legiuitorul este liber să stabilească condiţiile exercitării acestui drept, impunând unele limite, aşa cum este şi cea prevăzută de art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015. Această reglementare nu restrânge exerciţiul dreptului la petiţionare, de vreme ce acest drept fundamental nu este echivalent cu posibilitatea de a solicita autorităţilor şi de a obţine de la acestea unele drepturi, fără respectarea condiţiilor legale de acordare a acestora. În plus, faptul că persoana care doreşte să se pensioneze nu are acces la informaţiile privind cuantumul veniturilor sale reprezintă o chestiune de aplicare a legii de către instanţa de judecată, iar nu o problemă de constituţionalitate (a se vedea paragraful 47 al Deciziei nr. 43 din 22 ianuarie 2019).
    111. În continuare, referitor la critica potrivit căreia o serie de dispoziţii din Legea nr. 223/2015, respectiv art. 24, art. 28, art. 30 şi art. 59, în forma acestuia modificată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, discriminează categoria pensionarilor ale căror pensii se recalculează faţă de pensionarii din sistemul public de pensii, sub aspectul modalităţii de calcul al pensiilor de serviciu în raport cu modalitatea de calcul al pensiilor contributive, Curtea constată că toate aceste critici ignoră deosebirea conceptuală majoră dintre natura pensiilor de serviciu, pe de o parte, şi, pensiile contributive, pe de altă parte. Tocmai pentru că natura pensiilor este diferită, este improprie situarea beneficiarilor pensiilor de serviciu militare în aceeaşi categorie cu beneficiarii pensiilor contributive. Odată ce legiuitorul a decis reinstituirea, prin adoptarea Legii nr. 223/2015, sistemului pensiilor de serviciu, consecinţa este aceea că acestea se vor calcula în mod diferit de pensiile din sistemul public. Din acest motiv apare ca neîntemeiată critica potrivit căreia, din cauza faptului că la recalcularea pensiei de serviciu nu se mai valorifică vechimea/contribuţii/stagii de cotizare avute în vedere la stabilirea pensiei din sistemul public, s-ar discrimina cei care au beneficiat de pensii sub regimul Legii nr. 263/2010 şi care au devenit pensii de serviciu, în raport cu cei cărora pensiile li se stabilesc direct ca pensii de serviciu.
    112. În plus, trebuie avute în vedere şi dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora „Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau care realizează vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii şi care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii ori în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate“. Din acest motiv, apar ca neîntemeiate criticile autorilor potrivit cărora dispoziţiile criticate din Legea nr. 223/2015 nu permit valorificarea stagiilor de cotizare.
    113. De asemenea, autorii susţin că o serie de dispoziţii din Legea nr. 223/2015, respectiv art. 28, art. 30, art. 60, art. 109 şi art. 122, discriminează, pe de o parte, pensionarii ale căror pensii se recalculează în temeiul art. 109 şi 110 din Legea nr. 223/2015 şi, pe de altă parte, pensionarii ale căror pensii se deschid în temeiul acestora. Curtea reţine că legiuitorul, în temeiul art. 61 din Constituţie, este liber să instituie pensii de serviciu. O astfel de opţiune a căpătat formă prin adoptarea Legii nr. 223/2015, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 57/2015, intrată în vigoare de la 1 ianuarie 2016, prin care au fost reintroduse pensiile de serviciu ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special (a se vedea art. 3 din Legea nr. 223/2015), eliminate în anul 2010. Prin urmare, în virtutea principiul tempus regit actum, persoanele menţionate în art. 3 din Legea nr. 223/2015 şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 15-17 din Legea nr. 223/2015 beneficiază, începând cu data de 1 ianuarie 2016, de pensii de serviciu. În ceea ce priveşte militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care, la data reintroducerii pensiilor de serviciu, erau deja pensionaţi, legiuitorul a stabilit că pensiile lor se recalculează. În acest sens, a fost adoptată reglementarea de la art. 109 şi 110 din Legea nr. 223/2015.
    114. Raţiunea care l-a determinat pe legiuitor să adopte această reglementare constă tocmai în evitarea apariţiei unei eventuale inechităţi în rândul militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, respectiv discriminarea celor care ar fi rămas titulari ai unor pensii care nu au fost calculate în regim de pensie de serviciu faţă de persoanele beneficiare, ulterior reintroducerii pensiilor de serviciu prin Legea nr. 223/2015, ale unor astfel de pensii. Legiuitorul a apreciat că ar fi inechitabil ca înăuntrul uneia şi aceleiaşi categorii de persoane să se creeze o diferenţiere în funcţie de natura regimului juridic aplicabil la momentul stabilirii dreptului la pensie: regim juridic ordinar (militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015) versus regim juridic special (militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015).
    115. Prin urmare, critica autorilor potrivit căreia Legea nr. 223/2015 instituie o discriminare a celor ale căror pensii se recalculează în temeiul art. 109-110 din Legea nr. 223/2015 faţă de cei al căror drept la pensie se deschide în temeiul Legii nr. 223/2015 este neîntemeiată.
    116. Curtea reţine, în plus, că art. 109 şi 110 din Legea nr. 223/2015 stabilesc, în mod expres, că pensiile se recalculează potrivit prevederilor Legii nr. 223/2015. Evident, prevederile potrivit cărora se recalculează pensiile sunt acele prevederi care se aplică şi la calcularea drepturilor la pensie care se deschid ulterior datei de 1 ianuarie 2016. În mod particular, dispoziţiile art. 28 (referitoare la modalitatea de determinare a bazei de calcul al pensiei), art. 29 (referitoare la calculul pensiilor) şi art. 30 (referitoare la plafonarea cuantumului acestora) sunt deopotrivă aplicabile recalculării pensiilor aflate în plată la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, precum şi calculării pensiilor deschise după intrarea în vigoare a acesteia. Ca atare, câtă vreme recalcularea pensiilor aflate în plată la 1 ianuarie 2016 şi calcularea pensiilor deschise după această dată sunt guvernate de aceleaşi norme legale, critica privind discriminarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special ale căror pensii se recalculează după 1 ianuarie 2016 în raport cu militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special ale căror drepturi la pensie de deschid după 1 ianuarie 2016 este neîntemeiată.
    117. Evident, ca urmare a procesului de recalculare a pensiilor, pot rezulta diferenţe între, pe de o parte, cuantumul pensiei aflate în plată şi, pe de altă parte, cuantumul pensiei astfel recalculate, dar aceste diferenţe sunt inerente procesului de reintroducere a pensiilor de serviciu. Acestea sunt generate de modalitatea diferită de calcul al unei pensii de serviciu şi al unei pensii contributive, care reflectă deosebirea de natură dintre cele două tipuri de pensii. Astfel, cuantumul pensiei de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015 se determină ca procent dintr-o sumă - 65% din baza de calcul, în vreme ce cuantumul pensiilor contributive se determină într-un mod fundamental diferit, mai exact potrivit art. 94 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, respectiv „Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie“. În vreme ce, în cazul pensiilor contributive, noţiunea de punctaj mediu anual exprimă ideea că pensia va avea un cuantum care va reflecta nivelul stagiilor de cotizare, care este de minimum 30 ani, cuantumul pensiilor de serviciu va reflecta, într-o măsură mult mai mare, nivelul veniturilor pe care beneficiarul acesteia le are la data pensionării.
    118. Prin urmare, eventualele diferenţe negative apărute ca urmare a recalculării nu reprezintă o consecinţă a unor norme presupus arbitrare, ci sunt consecinţe inevitabile ale implementării deciziei legiuitorului de a reinstitui pensiile de serviciu pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, soluţie care, aşa cum s-a menţionat anterior, este legitimă şi constituţională.
    119. Legiuitorul a dorit, de altfel, să reglementeze inevitabilele diferenţe dintre cuantumul pensiei în plată şi cel ulterior recalculării potrivit art. 111 din Legea nr. 223/2015, conform căruia „În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 şi cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului“. În mod evident, o dată în plus, legiuitorul a fost motivat de dorinţa de a-i proteja, din raţiuni de echitate, pe cei ale căror pensii se recalculează şi, desigur, de a evita adoptarea unei soluţii neconstituţionale.
    120. Prin urmare, intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015 nu produce nicio vătămare drepturilor militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special ale căror pensii se află în plată, având în vedere că, în cazul în care cuantumul pensiei recalculate este mai mic decât al aceleia aflate în plată, aceştia sunt protejaţi de prevederile art. 111 din Legea nr. 223/2015. Posibilitatea ca militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi după 1 ianuarie 2016 să beneficieze de pensii în cuantum mai mare decât cel de care beneficiază militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi înainte de 1 ianuarie 2016 nu se datorează dispoziţiilor Legii nr. 223/2015 care, aşa cum s-a văzut, se aplică deopotrivă la recalcularea pensiilor aflate în plată şi la calcularea celor care se deschid după 1 ianuarie 2016, ci particularităţilor situaţiei în care se află fiecare pensionar (vechime, sporuri etc.). Art. 16 alin. (1) din Constituţie nu îl împiedică pe legiuitor ca, în timp, în funcţie de variabile social-economice foarte complexe, să modifice modalitatea de calcul al pensiilor, Curtea statuând, în mod constant, că „situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări“ (paragraful 52 al Deciziei nr. 810 din 5 decembrie 2019).
    121. Cu referire la criticile de neconstituţionalitate privind prevederile art. 122 din Legea nr. 223/2015, Curtea reţine că persoanele pretins a fi discriminate nu se află, în mod obiectiv, în aceeaşi situaţie cu persoanele faţă de care se pretinde că subzistă discriminare. Anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, prin care s-au reintrodus pensiile de serviciu, militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special se aşteptau că reglementarea aplicabilă deschiderii dreptului lor la pensie va fi Legea nr. 263/2010. Legiuitorul a urmărit, prin adoptarea art. 122, să protejeze o asemenea aşteptare, astfel că a oferit ca remediu dreptul de a opta între modul de calcul prevăzut de reglementarea pe care o anticipau că le va fi aplicabilă, respectiv Legea nr. 263/2010, şi modul de calcul prevăzut de noua reglementare, respectiv Legea nr. 223/2015.
    122. Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care, la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, erau deja pensionaţi nu aveau nicio aşteptare cu privire la reglementarea aplicabilă deschiderii dreptului la pensie. În mod evident, deci, ei nu se află în aceeaşi situaţie cu militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, aveau aşteptarea că Legea nr. 263/2010 urma să reglementeze deschiderea dreptului la pensie. Legiuitorul nu era obligat să ofere un tratament similar celor două categorii de persoane, deoarece doar categoria celor care urmau să se pensioneze avea, eventual, o aşteptare cu privire la care s-ar fi putut ridica problema protejării ei de către stat, în vreme ce categoria pretins discriminată nu avea o astfel de aşteptare.
    123. Prin urmare, întrucât categoria de persoane pretins discriminată, respectiv militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care, la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, erau deja pensionaţi, nu se află în aceeaşi situaţie cu categoria de persoane faţă de care se pretinde că ar subzista discriminarea, nu se poate reţine critica de neconstituţionalitate întemeiată pe dispoziţiile art. 16 din Constituţie.
    124. În ceea ce priveşte criticile aduse dispoziţiilor art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în forma lor anterioară datei intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, care a modificat integral art. 59, Curtea constată că sunt neîntemeiate, ţinând cont de prevederile art. 111 din Legea nr. 223/2015 care îi protejează pe cei ale căror pensii se recalculează de efectele eventualei scăderi a cuantumului pensiei recalculate.
    125. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 alin. (4) din Legea nr. 223/2015, în forma lor originară, precum şi a dispoziţiilor art. 122^1 din Legea nr. 223/2015, Curtea reţine netemeinicia acestora, pentru următoarele motive. Autorii susţin că, în vederea executării legilor, se adoptă, potrivit art. 108 din Constituţie, hotărâri ale Guvernului, şi nu ordine comune ale conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, aşa cum a stabilit Parlamentul prin dispoziţiile criticate. O asemenea susţinere vădeşte ignorarea prevederilor art. 77 teza întâi din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora „Ordinele cu caracter normativ...ale conducătorilor ministerelor ... se emit numai pe baza şi în executarea legilor, a hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului“. Prevederile art. 108 din Constituţie stabilesc că Guvernul emite hotărâri pentru organizarea executării legilor, în vreme ce ordinele cu caracter normativ, cum este şi Ordinul ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naţionale, al ministrului justiţiei, al directorului Serviciului Român de Informaţii, al directorului Serviciului de Informaţii Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază nr. 31/M.25/999/ 8.148/237/259/221/2016, se emit în executarea legilor.
    126. De asemenea Curtea constată că şi criticile de neconstituţionalitate care vizează prevederile art. 97 alin. (2) şi art. 98 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 sunt neîntemeiate. Astfel, procedura reglementată de aceste articole este una administrativă prealabilă, a cărei legitimitate constituţională a fost, în mod constant, acceptată de Curtea Constituţională (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 284 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 21 mai 2012). Curtea nu a impus autorităţii care exercită această atribuţie şi condiţia de a avea personalitate juridică. Art. 97 alin. (2) şi art. 98 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 nu stabilesc că procedura din faţa comisiilor de contestaţii se desfăşoară potrivit principiilor urmate în activitatea jurisdicţiilor administrative speciale, respectiv ale contradictorialităţii, asigurării dreptului la apărare şi independenţei activităţii administrativ-jurisdicţionale [a se vedea art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 554/2004]. Faptul că ele examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale şi urmăresc aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile militare de stat ţine de însăşi esenţa activităţii de soluţionare a contestaţiei, fără să îi confere caracter de organism jurisdicţional. Dacă s-ar admite această din urmă concluzie, atunci nicio procedură administrativă graţioasă nu ar mai fi posibilă, anulându-se raţiunea instituirii sale.
    127. Cu privire la dispoziţiile art. 1 alin. (2) şi art. 12 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009, art. 1 alin. (2) şi art. 7 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010, art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 285/2010, art. II, art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi a art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 care, în opinia autorilor, sunt contrare art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii, art. 15 alin. (2) şi art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, Curtea reţine, cu referire la presupusa încălcare a art. 15 alin. (2) din Constituţie, că aplicabilitatea în timp a reglementărilor anuale de salarizare este delimitată, pe de o parte, de momentul intrării lor în vigoare şi, pe de altă parte, de momentul ieşirii lor din vigoare, la sfârşitul anului calendaristic vizat, astfel că nu se pune problema unei eventuale încălcări a art. 15 alin. (2) din Constituţie. În ceea ce priveşte presupusa încălcare a standardelor de calitate a legilor de unele dintre dispoziţiile criticate, Curtea constată că, în fapt, sunt ridicate simple probleme de interpretare a acestora, fără relevanţă constituţională. În sfârşit, cu referire la presupusa încălcare a prevederilor art. 73 alin. (1) lit. p) din Constituţie „Prin lege organică se reglementează: […] regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială“, Curtea reaminteşte că, aşa cum reiese din prevederile art. 115 alin. (5) teza finală din Constituţie, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în materii care, potrivit art. 73 din Constituţie, trebuie să fie reglementate prin lege organică. În plus, Curtea, examinând procesul legislativ, observă că Legea nr. 285/2010 a fost adoptată în conformitate cu art. 114 alin. (3) din Constituţie, potrivit căruia „Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat…“. Cu referire la angajarea răspunderii Guvernului reglementate de art. 114 din Constituţie, Curtea Constituţională, în Decizia nr. 28 din 29 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 28 februarie 2020, paragraful 49, a reiterat următoarele considerente reţinute în Decizia nr. 34 din 17 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998: „Angajarea răspunderii este o procedură mixtă, de control parlamentar, întrucât permite iniţierea unei moţiuni de cenzură, şi de legiferare, deoarece proiectul de lege în legătură cu care Guvernul îşi angajează răspunderea se consideră adoptat, dacă o asemenea moţiune nu a fost depusă sau, fiind iniţiată, a fost respinsă. Prevederea constituţională nu distinge cu privire la natura proiectului de lege respectiv. Rezultă că el poate fi de natura legilor organice sau a legilor ordinare, cu excluderea legii constituţionale de revizuire a Constituţiei, pentru care există o procedură specială, […] în cadrul căreia Guvernul nu poate avea calitatea de iniţiator. A adăuga o altă restricţie […] referitoare la aprobarea unei ordonanţe de urgenţă nu poate avea decât semnificaţia modificării textului constituţional al art. 113 [devenit art. 114 după revizuirea Constituţiei - s.n.], ceea ce, de principiu, este inadmisibil. Când legea nu distinge, nici interpretul nu poate distinge, iar o norma constituţională nu poate fi modificată pe cale de interpretare.“
    128. În sfârşit, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate din Ordinul nr. 31/2016 este inadmisibilă, întrucât nu respectă condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă…“. Astfel, în Decizia nr. 785 din 29 noiembrie 2018, paragraful 21, Curtea a reţinut că, în sistemul normativ constituţional actual, actele normative adoptate de către autorităţile administrative nu pot fi evaluate din perspectiva conformităţii lor cu Constituţia, ci exclusiv din perspectiva conformităţii lor cu reglementarea primară (lege, ordonanţă a Guvernului, ordonanţă de urgenţă a Guvernului), pe calea contenciosului administrativ. Astfel, exemplificativ, Curtea Constituţională a statuat că acte administrative precum hotărârile Guvernului, inclusiv unele prin care se aprobă normele metodologice de aplicare a legii, nu pot fi evaluate de către Curtea Constituţională din perspectiva conformităţii lor cu Legea fundamentală (A se vedea, exemplificativ, deciziile nr. 121 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 6 mai 2016, nr. 474 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 30 octombrie 2014, nr. 726 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 9 martie 2015, sau nr. 275 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 1 iulie 2015).
    129. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) şi (6) şi art. 11-18 din anexa nr. 1 şi a dispoziţiilor anexei nr. 1b ale Ordinului ministrului afacerilor interne, al ministrului apărării naţionale, al ministrului justiţiei, al directorului Serviciului Român de Informaţii, al directorului Serviciului de Informaţii Externe, al directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi actualizare a pensiilor de stat, excepţie ridicată de Lucian Mihai Rusu în Dosarul nr. 5.944/108/2017 al Tribunalului Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale.
    2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lucian Mihai Rusu în Dosarul nr. 5.944/108/2017 al Tribunalului Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, de Florian Caba în Dosarul nr. 3.006/84/2017 al Tribunalului Sălaj - Secţia civilă, de Ion Stoica în Dosarul nr. 47.112/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ioan Ştefănuţ în Dosarul nr. 4.318/112/2017 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă, de Ioan Duşa în Dosarul nr. 1.342/96/2017 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă, de Ioan V. Lenghel în Dosarul nr. 607/83/2018 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, de Gavril Ungur în Dosarul nr. 39.401/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Marin Mirea în Dosarul nr. 13.666/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Vasile Dorel Chiorean în Dosarul nr. 2.047/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte
    de muncă şi asigurări sociale, de Viorel Constantinescu în Dosarul nr. 720/113/2018 al Tribunalului Brăila - Secţia I civilă, de Gheorghe Grigore în Dosarul nr. 46.427/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Gheorghe T. Gorgan în Dosarul nr. 6.013/109/2017 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Dumitru Anastasiu în Dosarul nr. 8.141/105/2017 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă, de Adrian Dumitru în Dosarul nr. 304/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Radu Tinu în Dosarul nr. 6.238/30/2017 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, de Ştefan-Valeriu Florea în Dosarul nr. 2.426/30/2017* al Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, de Virgil Ioan Ogrean în Dosarul nr. 1.389/97/2018 al Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă, de Steluţa I. Bongioianu în Dosarul nr. 2.852/120/2018 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, de Neculai Popoiu în Dosarul nr. 1.953/62/2018 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă, de Dumitru Răduţă şi Claudian Beteringhe în Dosarul nr. 2.587/91/2017 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Vasile Hogea în Dosarul nr. 7.793/4/2018 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă, de Mircea Bogdanovici în Dosarul nr. 572/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi de Nicolae Bratu în Dosarul nr. 32.263/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, în ansamblul său, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/1998 privind unificarea fondurilor componente ale bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi a celor pentru plata pensiilor cuvenite asiguraţilor din unităţile cu atribuţii în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, precum şi ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 28-30, art. 59, art. 60 alin. (1), (3) şi (4), art. 98 alin. (1), art. 108-111 şi ale art. 122 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, art. 1 alin. (2) şi art. 12 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 1 alin. (2) şi art. 7 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ale art. II, art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, ale art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Sălaj - Secţia civilă, Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă, Tribunalului Harghita - Secţia civilă, Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, Tribunalului Brăila - Secţia I civilă, Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Prahova - Secţia I civilă, Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă, Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, Tribunalului Braşov - Secţia I civilă, Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 decembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin Marian Văduva


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016