Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 853 din 14 decembrie 2021  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (5), (8^1) şi (16) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 853 din 14 decembrie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (5), (8^1) şi (16) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 439 din 4 mai 2022

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (8^1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată prin Legea nr. 111/2017, excepţie ridicată de Gema Bişoc în Dosarul nr. 3.497/86/2018 al Tribunalului Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.418D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că modul de interpretare a legii de către autorităţile statului nu se circumscrie unui veritabil control de constituţionalitate. Invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 734 din 4 noiembrie 2021.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 11 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.497/86/2018, Tribunalul Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (8^1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată prin Legea nr. 111/2017. Excepţia a fost invocată de Gema Bişoc într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri împotriva încheierii de carte funciară date în baza cererii Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava privind modificarea limitelor a două unităţi administrativ-teritoriale învecinate, şi, respectiv, anularea unui act administrativ.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că prevederile art. 11 alin. (8^1) din Legea nr. 7/1996 creează confuzie cu privire la noţiunile de stabilire a liniei de hotar (operaţiune tehnică) şi însăşi modificarea limitelor teritoriale (operaţiune juridică). Astfel, se arată că prevederile art. 11 alin. (8^1) din Legea nr. 7/1996 nu pot conferi caracter constitutiv de drepturi unor procese-verbale de stabilire a liniei de hotar dintre două unităţi administrativ-teritoriale, această soluţie materializând doar o operaţiune tehnică, iar documentaţiile cadastrale cuprinse în dosarul de delimitare, care a fost finalizat fie prin semnarea procesului-verbal de delimitare a hotarelor, fie prin hotărârea judecătorească care tranşează neînţelegerile dintre vecini la stabilirea liniei de hotar, reprezintă operaţiuni prealabile, pur tehnice, efectuate în vederea delimitării teritoriale, care se efectuează printr-un act normativ.
    6. Se mai arată că prevederile art. 11 alin. (8^1) - sintagma „aceste limite devin oficiale“, ale art. 11 alin. (5) - sintagma „devin oficiale“ şi ale art. 11 alin. (16) - sintagma „sunt utilizate în activitatea autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale“, cuprinse în Legea nr. 7/1996, generează un conflict de legi, respectiv cu dispoziţiile art. 22 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. Totodată, lipsa de claritate, precizie şi previzibilitate a dispoziţiilor criticate încalcă obligaţia legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerinţele de calitate ale acestora, fiind circumscrise principiului legalităţii prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    7. Astfel, se arată că normele criticate nu precizează pentru care autorităţi şi instituţii publice centrale şi locale sunt oficiale limitele teritoriale modificate fără respectarea art. 22 din Legea nr. 215/2001 şi care este modalitatea de „utilizare“ în activitatea acestora, ceea ce conduce la interpretarea conform căreia, în situaţia modificării efective a limitelor teritoriale dintre două unităţi administrativ-teritoriale, în temeiul dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 7/1996, nu mai este obligatorie/imperativă aplicarea art. 22 din Legea nr. 215/2001, coroborate cu art. 13 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
    8. Se mai susţine, în esenţă, că, dacă se acceptă ipoteza că, prin sintagma „oficializării limitelor teritoriale“ în sensul dispoziţiilor art. 11 alin. (8^1) din Legea nr. 7/1996 s-ar înţelege modificarea limitelor teritoriale între două unităţi administrativ-teritoriale, atunci s-ar eluda dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 215/2001 şi ale art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituţie. Se mai arată că prevederile legale criticate trebuie să îşi găsească aplicabilitatea în cadrul legislativ existent şi în acord cu legislaţia în vigoare din domeniul organizării administrative a teritoriului şi al administraţiei publice locale, precum şi al organizării şi desfăşurării referendumului. De asemenea, calificarea unei astfel de acţiuni de oficializare a limitelor teritoriale, prin raportare la un alt scop şi un alt efect decât cele de stabilire a liniei de hotar, este de natură să contravină prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie privind cerinţele de calitate a legii. Invocă în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la cerinţele de claritate şi previzibilitate a legii.
    9. Tribunalul Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, apreciază că nemulţumirea autoarei excepţiei rezidă din modul în care această sintagmă este interpretată de instituţiile statului (în cazul de faţă de organele fiscale şi de autoritatea naţională/oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară), aspect ce nu poate determina un conflict de neconstituţionalitate. În acest caz, partea interesată se poate adresa instanţelor de judecată pentru a solicita să soluţioneze cauza, interpretând norma juridică în acord cu voinţa legiuitorului.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl reprezintă dispoziţiile art. 11 alin. (8^1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare. Analizând motivarea excepţiei, Curtea reţine că aceasta se referă la prevederile art. 11 alin. (5), (8^1) şi (16) din Legea nr. 7/1996, potrivit cărora:
    "(5) Limitele recunoscute reciproc de către reprezentanţii unităţilor administrativ-teritoriale sunt descrise şi reprezentate în procesul-verbal de delimitare ce conţine şi inventarul coordonatelor punctelor ce definesc aceste limite, determinate în sistem naţional de proiecţie. După semnarea şi ştampilarea procesului-verbal de delimitare şi a tuturor anexelor de către membrii comisiei de delimitare şi aprobarea de către prefect, limitele devin oficiale şi sunt introduse în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară. (...)
(8^1) Până la aprobarea delimitării unităţilor administrativ-teritoriale prin lege, în cazul în care limitele acestora sunt stabilite prin procese-verbale de delimitare, procese-verbale de conciliere sau, după caz, prin hotărâri judecătoreşti definitive, aceste limite devin oficiale şi Agenţia Naţională are obligaţia de a le introduce în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, dispoziţiile alin. (16) fiind aplicabile. (...)
(16) Limitele unităţilor administrativ-teritoriale sunt afişate pe geoportalul INSPIRE al României şi sunt utilizate în activitatea autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale."


    13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind principiul securităţii raporturilor juridice, alin. (4) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi alin. (5) privind principiul legalităţii, în art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului şi în art. 73 alin. (1) privind categoriile de legi, alin. (2) referitor la legile constituţionale şi alin. (3) lit. o) privind reglementarea prin lege organică a organizării administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi a regimului general privind autonomia locală.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile legale criticate reglementează efectele pe care le produc procesele-verbale de delimitare, procesele-verbale de conciliere sau, după caz, hotărârile judecătoreşti definitive, în ceea ce priveşte limitele unităţilor administrativ-teritoriale, până la aprobarea delimitării acestora prin lege. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine, în esenţă, că stabilirea limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale trebuie să se facă exclusiv prin lege, iar nu prin procese-verbale de recunoaştere reciprocă a hotarului dintre localităţi sau prin hotărâri judecătoreşti definitive.
    15. Analizând aceste susţineri, Curtea reţine că problema stabilirii limitelor administrativ-teritoriale prin procese-verbale de delimitare, procese-verbale de conciliere sau, după caz, prin hotărâri judecătoreşti definitive a mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, în raport cu o motivare similară celei formulate în prezenta cauză şi prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale. Prin Decizia nr. 14 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 18 aprilie 2018, Curtea a statuat că există două modalităţi posibile de finalizare a operaţiunilor cadastrale prin care se delimitează şi se marchează hotarele unităţilor administrativ-teritoriale, şi anume, fie procesele-verbale de delimitare a hotarelor, semnate de membrii comisiei de delimitare şi recunoscute reciproc de reprezentanţii unităţilor administrativ-teritoriale, fie, în cazul unor neînţelegeri legate de stabilirea liniei de hotar între două unităţi administrativ-teritoriale, hotărârea judecătorească ce stabileşte hotarele unităţilor administrativ-teritoriale învecinate, în baza probatoriului administrat.
    16. Curtea a reţinut că aceste două modalităţi prin care se ajunge la întocmirea documentaţiei tehnice cadastrale constituie operaţiuni tehnice de identificare a hotarelor a două unităţi administrativ-teritoriale, pe baza planurilor parcelare corespunzătoare vechilor hărţi topografice şi noilor măsurători cadastrale, operaţiuni ce sunt prealabile măsurii legislative prin care se delimitează teritoriul unei unităţi administrativ-teritoriale şi nu se confundă cu aceasta. Curtea a mai reţinut că distincţia dintre aceste două operaţiuni este esenţială, deoarece delimitarea şi marcarea hotarelor reprezintă operaţiunile tehnice de materializare la teren a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale, în condiţiile prevăzute de lege sau de actele administrative cu caracter normativ date în aplicarea acesteia, în timp ce modificarea limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale este măsura legislativă care priveşte exclusiv înfiinţarea, reînfiinţarea sau reorganizarea unităţilor administrativ-teritoriale. În această logică a argumentării, Curtea a reţinut că nu se poate echivala o operaţiune tehnică cu o măsură legislativă, cu atât mai mult cu cât şi delimitarea şi marcarea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale pot face obiectul reglementării printr-un act normativ.
    17. Pe de altă parte, prin decizia menţionată, Curtea a mai reţinut că atribuirea, în temeiul textului de lege criticat, a competenţei instanţelor judecătoreşti de a soluţiona acţiunea în stabilirea hotarelor unităţii administrativ-teritoriale nu are semnificaţia unei încălcări a dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei puterilor în stat şi în art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului. Pronunţând hotărârea prin care soluţionează acţiunea în stabilirea hotarelor unităţii administrativ-teritoriale, instanţa de judecată nu se substituie Parlamentului, ci verifică operaţiunea tehnică de delimitare a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale efectuată de către comisia de delimitare. Efectele acestei hotărâri nu sunt constitutive de drepturi, ci declarative, în sensul că se pronunţă asupra întregii documentaţii cadastrale, stabilind hotarele unităţilor administrativ-teritoriale în conformitate cu legile în vigoare şi cu prescripţiile tehnice incidente.
    18. Curtea a mai reţinut că documentaţiile cadastrale cuprinse în dosarul de delimitare, finalizat fie prin semnarea procesului-verbal de delimitare a hotarelor, fie prin hotărârea judecătorească ce tranşează neînţelegerile dintre vecini la stabilirea liniei de hotar, reprezintă operaţiuni prealabile, pur tehnice, efectuate în vederea delimitării teritoriale, care se efectuează printr-un act normativ. În situaţia în care, subsecvent operaţiunii de delimitare a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale, intervine o modificare în fapt a limitelor teritoriale ale unităţilor administrativ-teritoriale, aceasta se va efectua exclusiv în condiţiile legii, şi anume numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor, prin referendum, în temeiul art. 95 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019.
    19. Neintervenind elemente noi, de natură să conducă la o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gema Bişoc în Dosarul nr. 3.497/86/2018 al Tribunalului Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 11 alin. (5), (8^1) şi (16) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 14 decembrie 2021.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Irina Loredana Gulie

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016