Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 844 din 12 decembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 51 alin. (1) lit. f) şi ale art. 67 din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 844 din 12 decembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 51 alin. (1) lit. f) şi ale art. 67 din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 250 din 26 martie 2020
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria         │- judecător       │
│Pivniceru          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Atilla       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina             │-                 │
│Popescu-Marin      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 51 alin. (1) lit. f) şi ale art. 67 din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, excepţie ridicată de Dănuţ Cristian Matei în Dosarul nr. 6.169/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.279D/2018.
    2. La apelul nominal răspunde, pentru partea Ministerul Afacerilor Externe, domnul Radu Avram, consilier juridic, cu delegaţie depusă la dosar. Pentru autorul excepţiei, decedat, domnul Georgescu Radu Mihail, avocat în cadrul Baroului Bucureşti, depune la dosarul cauzei un extras al certificatului de moştenitor emis pe numele soţiei defunctului, doamna Gabriela Constanţa Matei, şi o împuternicire avocaţială din partea acesteia, arătând că se impune introducerea în cauză a moştenitoarei.
    3. Cu privire la acest incident procedural, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Afacerilor Externe, care susţine că nu are cunoştinţă de certificatul de moştenitor. Reprezentantul Ministerului Public susţine că decesul autorului excepţiei nu împietează asupra soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate, care este de ordine publică.
    4. Curtea reţine că judecarea excepţiei de neconstituţionalitate nu este condiţionată de intervenţia în procesul din faţa instanţei de fond sau a celei constituţionale a moştenitorilor autorului excepţiei, dat fiind faptul că excepţia de neconstituţionalitate este de ordine publică. Totodată, problemele legate de drepturile succesorale urmează să fie tranşate în litigiul din faţa instanţei judecătoreşti. În consecinţă, consideră cauza în stare de judecată.
    5. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate pentru motivele expuse pe larg în cuprinsul excepţiei de neconstituţionalitate. Susţine, în esenţă, că prevederile art. 51 alin. (1) lit. f) şi ale art. 67 din Legea nr. 269/2003, prin referirile la contractul individual de muncă, încalcă prevederile art. 16 din Constituţie şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece sunt imprecise şi neclare şi generează confuzii cu privire la raporturile de serviciu ale membrilor Corpului diplomatic şi consular. Arată că, în accepţiunea Legii nr. 269/2003 şi potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 840 din 14 decembrie 2017, membrii Corpului diplomatic şi consular sunt funcţionari publici, pentru care nu se solicită existenţa unui contract individual de muncă.
    6. Reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care susţine, în esenţă, că membrii Corpului diplomatic şi consular al României nu sunt funcţionari publici, ci salariaţi în baza unui contract individual de muncă. Astfel, arată că activitatea membrilor Corpului diplomatic şi consular are o serie de particularităţi, rezultate din chiar specificul muncii care presupune ocuparea de funcţii în străinătate. Or, în cazul funcţionarilor publici desemnaţi pentru efectuarea unei misiuni permanente în străinătate, raportul de serviciu este suspendat de drept, în temeiul art. 94 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, în forma în vigoare la data sesizării Curţii Constituţionale. A aplica aceste dispoziţii din Legea nr. 188/1999 şi în cazul membrilor Corpului diplomatic şi consular care ocupă funcţii în străinătate ar însemna că în cazul acestora nu mai există niciun raport juridic obligaţional cu Ministerul Afacerilor Externe şi, prin urmare, nu ar exista o bază juridică a îndeplinirii sarcinilor de serviciu, a acordării drepturilor angajaţilor şi, corelativ, a asumării răspunderii disciplinare şi patrimoniale a angajatului pentru acte/fapte survenite în timpul misiunii. Arată că, în privinţa membrilor Corpului diplomatic şi consular, legiuitorul a stabilit un regim juridic distinct de cel aplicabil funcţionarilor publici, iar forma juridică ce guvernează raporturile de muncă ale acestora este contractul individual de muncă. Depune note scrise.
    7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, sens în care arată că, în realitate, criticile de neconstituţionalitate vizează aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea legii, ceea ce excedează controlului de constituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    8. Prin Încheierea din 20 august 2018, pronunţată în Dosarul nr. 6.169/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 51 alin. (1) lit. f) şi ale art. 67 din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Dănuţ Cristian Matei într-o cauză având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece creează confuzii cu privire la statutul juridic al membrilor corpului diplomatic şi consular (CDCR), în sensul includerii acestora în categoria personalului contractual, şi nu în cea a funcţionarilor publici.
    10. Autorul susţine că reglementarea cuprinsă în art. 51 alin. (1) lit. f) şi în art. 67 din Legea nr. 269/2003 încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, deoarece nu întruneşte exigenţele constituţionale cu privire la claritatea, precizia şi previzibilitatea legii, personalul vizat fiind în imposibilitate de a avea reprezentarea precisă asupra legislaţiei la care se poate raporta. Aceeaşi confuzie este indusă şi instanţelor de judecată, care tind să se raporteze în judecarea litigiilor privind raporturile de serviciu ale membrilor CDCR la legislaţia muncii (Codul muncii), şi nu la Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.
    11. Prevederile cuprinse în art. 51 alin. (1) lit. f) şi în art. 67 din Legea nr. 269/2003 sunt în contradicţie şi cu art. 15 alin. (1) din Constituţie, deoarece stabilesc, inadmisibil, un dublu statut juridic pentru membrii CDCR, de funcţionari publici şi de personal contractual, ceea ce implică drepturi şi obligaţii contradictorii şi incompatibile. De asemenea, prevederile cuprinse în art. 51 alin. (1) lit. f) şi art. 67 din Legea nr. 269/2003 încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, stabilind un tratament discriminatoriu nejustificat pentru membrii CDCR în raport cu persoanele care beneficiază de acelaşi statut, respectiv acela de funcţionari publici cu statut special, care nu au obligaţia de a încheia contracte individuale de muncă. Aceste prevederi încalcă, în egală măsură, art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât se operează o diferenţă de tratament juridic între persoane aflate în situaţii analoage sau similare.
    12. Astfel, autorul excepţiei arată că Legea nr. 269/2003 este o lege specială în sensul prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi a fost adoptată în temeiul prevederilor Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, stabilind în art. 5 că: „(1) Pot beneficia de statute speciale funcţionarii publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul următoarelor servicii publice: (...) d) serviciile diplomatice şi consulare“. Totodată, potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 269/2003, membrii CDCR „au un statut socioprofesional specific, conferit de atribuţiile şi răspunderile ce le revin pentru înfăptuirea politicii externe a României conform prevederilor prezentei legi“, iar admiterea în CDCR este condiţionată, potrivit art. 17 lit. a) din Legea nr. 269/2003, de dreptul candidatului de a ocupa „o funcţie publică conform prevederilor Constituţiei şi legilor în vigoare“.
    13. În acelaşi sens susţine că, în Decizia nr. 840 din 14 decembrie 2017, Curtea Constituţională a reţinut că diplomaţii sunt funcţionari publici cu statut special, beneficiind de drepturi specifice. Prin urmare, membrii CDCR fac parte din categoria funcţionarilor publici, au raporturi de serviciu cu Ministerul Afacerilor Externe, iar legea care li se aplică acestora este legea-cadru, respectiv Legea nr. 188/1999, care nu prevede pentru această categorie de salariaţi existenţa unui contract individual de muncă. Contrar acestei concluzii, prin contractele individuale de muncă, la care textele legale criticate fac referire, membrilor CDCR le sunt impuse alte condiţii şi obligaţii decât cele stabilite prin Constituţie şi prin legea cadru, respectiv Legea nr. 188/1999, străine de statutul lor de funcţionari publici. În aceste împrejurări, membrii CDCR nu ştiu la care dintre cele două statute juridice să se raporteze, existând întotdeauna posibilitatea ca Ministerul Afacerilor Externe să invoce, în temeiul existenţei contractului individual de muncă, statutul lor de personal contractual. În consecinţă, autorul excepţiei consideră că membrilor CDCR le este stabilită, prin art. 51 şi art. 67 din Legea nr. 269/2003, o intolerabilă dualitate de statut, diferenţiindu-i în mod nepermis şi discriminatoriu de ceilalţi funcţionari publici şi lăsând la latitudinea instanţelor de judecată să aprecieze în ce categorie îi încadrează: de personal contractual sau de funcţionari publici. Această dualitate de statut juridic creată artificial, în primul rând prin introducerea în art. 51 şi art. 67 din Legea nr. 269/2003 a referirilor la contractul individual de muncă al membrilor CDCR, încalcă în mod flagrant dreptul la un tratament egal cu funcţionari publici cu statut special (spre exemplu, poliţişti) sau simpli funcţionari publici şi constituie o discriminare. Această diferenţă îi împiedică pe diplomaţi să profite de scutirile de taxe de timbru aplicabile funcţionarilor publici, privându-i, totodată, de dreptul de a se adresa instanţelor de contencios administrativ pentru apărarea drepturilor lor în faţa abuzurilor autorităţii.
    14. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt invocate Decizia Curţii Constituţionale nr. 588 din 21 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 20 octombrie 2017, Decizia Curţii Constituţionale nr. 840 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 7 februarie 2018.
    15. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul neconstituţionalităţii prevederilor art. 51 alin. (1) lit. f) şi art. 67 din Legea nr. 269/2003, pentru considerentele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015 şi „Decizia nr. 588/2018“, care sunt aplicabile mutatis mutandis.
    16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile avocatului prezent şi ale reprezentantului Ministerului Afacerilor Externe, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 51 alin. (1) lit. f) şi art. 67 din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 23 iunie 2003, având următorul conţinut:
    - Art. 51 alin. (1) lit. f): „(1) Calitatea de membru al Corpului diplomatic şi consular al României încetează în următoarele cazuri: (...) f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă încheiat cu Ministerul Afacerilor Externe“;
    – Art. 67: „Pe durata numirii membrilor Corpului diplomatic şi consular al României în cabinetele demnitarilor din Ministerul Afacerilor Externe, li se suspendă contractele individuale de muncă şi li se recunoaşte vechimea în activitatea diplomatică, păstrându-şi calitatea de membri ai Corpului diplomatic şi consular al României.“

    20. În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (1) privind universalitatea şi art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.
    21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 51 alin. (1) lit. f) şi ale art. 67 din Legea nr. 269/2003, Curtea reţine că aceste norme legale reglementează cu privire la încetarea calităţii de membru al CDCR în cazul desfacerii disciplinare a contractului individual de muncă încheiat cu Ministerul Afacerilor Externe şi cu privire la suspendarea contractelor individuale de muncă pe durata numirii membrilor CDCR în cabinetele demnitarilor din Ministerul Afacerilor Externe.
    22. Analizând actele aflate la dosarul cauzei, Curtea observă că, în cauza dedusă judecăţii instanţei ad quo, nu s-a ridicat problema încetării calităţii de membru al Corpului diplomatic şi consular al României şi nici a suspendării contractului individual de muncă pe durata numirii membrului CDCR în cabinetele demnitarilor din Ministerul Afacerilor Externe, ci se solicită obligarea Ministerului Afacerilor Externe la plata veniturilor pe care autorul excepţiei le-ar fi putut realiza prin exercitarea pe o perioadă de cinci ani a funcţiei de director în Centrala Ministerului Afacerilor Externe şi a veniturilor pe care ar fi putut să le realizeze prin ocuparea postului de Director/Director General Adjunct pentru Americi din cadrul Serviciului European de Acţiune Externă. De asemenea se solicită obligarea Ministerului Afacerilor Externe să publice, retroactiv, cu începere din anul 2003, până în prezent, Anuarul Corpului diplomatic şi consular al României; obligarea Ministerului Afacerilor Externe la plata unei despăgubiri morale în valoare de 1.000.000 lei, pentru afectarea ireversibilă a carierei diplomatice în perioada 2003-2021.
    23. În raport cu acestea, Curtea constată că prevederile legale invocate nu au nicio incidenţă în privinţa soluţionării cauzei. Or, cu privire la condiţia de admisibilitate referitoare la „legătura cu soluţionarea cauzei“, Curtea Constituţională a statuat că aceasta presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le stabilesc dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 303 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 8 iulie 2014).
    24. Prin urmare, Curtea constată că dispoziţiile art. 51 alin. (1) lit. f) şi ale art. 67 din Legea nr. 269/2003 nu îndeplinesc condiţia de admisibilitate referitoare la „legătura cu soluţionarea cauzei“, prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate a acestor prevederi legale urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
    25. Distinct de acestea, Curtea observă că problema referitoare la statutul juridic al membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, care constituite esenţa criticii de neconstituţionalitate formulată în prezenta cauză, a fost deja clarificată de Curtea Constituţională prin considerentele Deciziei nr. 840 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 7 februarie 2018. Astfel, la paragraful 22 din decizia precitată, Curtea a statuat că diplomaţii sunt funcţionari publici cu statut special al căror raport de serviciu ia naştere ca urmare a promovării concursului de admitere în Corpul diplomatic şi consular al României şi a numirii în funcţia diplomatică prin ordin al ministrului afacerilor externe. De asemenea Curtea a reţinut că membrii Corpului diplomatic şi consular al României sunt subiecţi ai unor raporturi de serviciu care iau naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale. De aceea, aspectele esenţiale ce vizează cele trei elemente ale raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul acestei categorii profesionale de funcţionari publici, statut reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie (a se vedea Decizia nr. 840 din 14 decembrie 2017, precitată, paragraful 23).
    26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 51 alin. (1) lit. f) şi ale art. 67 din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, excepţie ridicată de Dănuţ Cristian Matei în Dosarul nr. 6.169/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 844 din 12 decembrie 2019

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016