Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) şi (2), art. 29 alin. (1) lit. b), art. 30, art. 108 şi art. 109 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Ioan I. Oros în Dosarul nr. 2.297/30/2017 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 846D/2018. 2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei. Lipsesc părţile Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerul Apărării Naţionale şi Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de Ministerul Apărării Naţionale, prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă şi, în subsidiar, ca neîntemeiată. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul lui Ioan I. Oros, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate nu îndeplinesc condiţiile de claritate şi previzibilitate a legii, termenele referitoare la recalcularea pensiei fiind reglementate confuz. Potrivit art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la această convenţie, discriminarea este interzisă şi se poate vorbi de discriminare atunci când o persoană a fost tratată mai puţin favorabil decât o altă persoană aflată într-o situaţie comparabilă. În cazul textelor de lege criticate, discriminarea este determinată de o necorelare a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 223/2015 cu cele ale art. 109 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege, al căror conţinut este redat. Consideră că, în situaţia recalculării, dispoziţiile legale trebuie să prevadă că actualizarea se face folosind elementele de salarizare existente la data intrării în vigoare a legii, adică 1 ianuarie 2016. Dispoziţiile art. 28 alin. (1) se referă însă numai la stabilirea pensiei militare de stat, care se actualizează la data deschiderii dreptului la pensie, fără să includă şi operaţiunea de recalculare, situaţie în care aceste dispoziţii nu sunt corelate cu prevederile art. 109 alin. (1) care se referă la recalculare, fără a dispune ca actualizarea în această situaţie să se facă cu elementele de salarizare existente la data recalculării. În aceste condiţii, legea implică două baze de calcul diferite: una pentru militarii trecuţi în rezervă înainte de 1 ianuarie 2010, care conţine elementele de salarizare prevăzute şi acordate de lege până la 31 decembrie 2016, fără a fi actualizată, şi una pentru militarii trecuţi în rezervă după data de 1 ianuarie 2010, care conţine alte elemente de salarizare, în cadrul căreia solda funcţiei de bază include toate sporurile legal acordate conform art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009. Susţine că nu se poate vorbi de recalcularea şi actualizarea pensiei folosind elemente de salarizare de acum 20 de ani. Dacă se aplică formula de calcul reglementată în anul 2016 elementelor de salarizare prevăzute în legislaţia veche de 20 de ani se ajunge la diferenţe de cuantum al pensiilor. Arată că în sprijinul justificării acestui tratament diferenţiat nu poate fi susţinută nici teza potrivit căreia dacă s-ar aplica dispoziţiile menţionate cu privire la actualizarea bazei de calcul cu elementele de salarizare existente la 1 ianuarie 2016, aceasta ar avea caracter retroactiv dacă s-ar aplica tuturor pensionarilor a căror pensie a fost recalculată, adică şi celor pensionaţi înainte de 1 ianuarie 2010, pentru că atât recalcularea, cât şi actualizarea pensiilor se referă la prezentul şi viitorul acestora. Totodată, susţine că există o necorelare şi între dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. b) şi ale art. 30 din Legea nr. 223/2015. În acest sens, arată că prin art. 30 se stabileşte un plafon de 85% din baza de calcul al pensiei care anihilează parţial dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. b), întrucât nu pot fi valorificaţi toţi anii de vechime, deoarece între plafonul de 65%, corespunzător celor 25 de ani de vechime efectivă, şi cel de maximum 85% este o diferenţă de 20 de procente. Având în vedere că în cadrul bazei de calcul au fost introduse şi cele 9 procente corespunzătoare pensiei suplimentare, rămân de valorificat doar 11 procente. În această situaţie, discriminarea constă în faptul că cei cu o vechime mai mică şi-au valorificat în întregime vechimea în muncă, iar cei cu o vechime mai mare nu. În acelaşi timp, consideră că i-a fost încălcat dreptul de proprietate asupra pensiei suplimentare, aceasta fiind transformată în pensie militară de stat. În final, arată că raportul redactat în dosarul referitor la excepţia sa de constituţionalitate nu tratează aspectele de neconstituţionalitate pe care le-a invocat. 5. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 24 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.297/30/2017, Tribunalul Timiş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) şi (2), art. 29 alin. (1) lit. b), art. 30, art. 108 şi ale art. 109 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Ioan I. Oros cu prilejul soluţionării unei acţiuni civile referitoare la recalcularea pensiei. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 28 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 223/2015 permit, printr-o omisiune de reglementare, folosirea discreţionară a două modalităţi de calcul. Astfel, nu există o tratare unitară a recalculării şi a actualizării pensiei militarilor pensionaţi înainte de anul 2010 cu cea aplicabilă pensiilor militarilor pensionaţi după 2010, întrucât se folosesc baze de calcul diferite. Prin urmare, consideră că art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 este discriminatoriu, întrucât în conţinutul său nu se cuprinde şi operaţiunea de recalculare, iar această imprecizie legislativă determină încălcarea art. 16 alin. (1) şi art. 44 din Constituţie. 8. Totodată, autorul excepţiei arată că art. 30 din Legea nr. 223/2015 limitează aplicarea dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. b) din aceeaşi lege şi împiedică valorificarea tuturor anilor de serviciu. 9. De asemenea, arată că neconstituţionalitatea art. 108, raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015, constă în necorelarea celor două dispoziţii de lege în sensul că sporul acordat de art. 108 trebuie adăugat la baza de calcul şi nu introdus în cadrul acesteia, cu atât mai mult cu cât acest spor reprezintă pensia suplimentară expropriată neconstituţional. Prin introducerea acestui spor în baza de calcul se diminuează procentele stabilite pentru vechime în muncă prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 223/2015, ceea ce conduce, contrar dispoziţiilor constituţionale, la diminuarea cuantumului pensiei prin nevalorificarea în întregime a procentelor acordate pentru vechime în serviciu de aceste prevederi de lege, contravenind art. 16 şi art. 44 din Constituţie. Transformarea pensiei suplimentare, bazată pe principiul mutualităţii, în pensie militară, prin art. 80 din Legea nr. 164/2001, abrogată, şi apoi prin art. 108 din Legea nr. 223/2015, este neconstituţională, întrucât schimbă regimul juridic al pensiei suplimentare al cărei fond a fost constituit din contribuţia personală a cadrelor active de-a lungul anilor. Astfel, se încalcă dreptul de proprietate consacrat de art. 44 din Constituţie, creându-se o veritabilă expropriere nejustificată şi o atingere gravă a legitimei speranţe la o pensie suplimentară. 10. În sfârşit, autorul excepţiei arată că un alt element de neconstituţionalitate îl constituie omiterea din art. 28 alin. (1) şi art. 109 din Legea nr. 223/2015, în cadrul operaţiunii de recalculare, a situaţiei cuantumurilor şi creşterilor succesive legal acordate intrate în patrimoniul beneficiarilor, reprezentând drepturi câştigate, care au fost anulate prin tăcerea legii. 11. Tribunalul Timiş - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei. 12. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 28 alin. (1) şi (2), art. 29 alin. (1) lit. b), art. 30, art. 108 şi art. 109 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţiile art. 28 alin. (1) şi (2) prevăd modul de calcul al bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat şi enumeră drepturile băneşti care nu se includ în baza de calcul. Dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. b) stabilesc că „Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28“, cele ale art. 30 prevăd că „Pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28“, cele ale art. 108 reglementează sporul ce se acordă pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget, iar cele ale art. 109 alin. (1) şi (2) reglementează transformarea în pensii militare de stat şi recalcularea pensiilor militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, a celor plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi a pensiilor stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare. 16. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor texte din Constituţie: art. 1 alin. (5) privind obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 44 privind dreptul de proprietate privată. De asemenea, apreciază că sunt încălcate prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie, referitoare la interzicerea discriminării, precum şi cele ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia mai sus amintită, referitor la proprietate. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia critică, în esenţă, faptul că între militarii pensionaţi în perioade diferite de timp există diferenţe în ceea ce priveşte baza de calcul al pensiei, întrucât sunt avute în vedere elemente de salarizare diferite, stabilite de acte normative distincte, succesive. Or, în opinia sa, recalcularea pensiei ar trebui să se bazeze pe aceleaşi elemente de salarizare, indiferent de data ieşirii la pensie. 18. Faţă de aceste critici, Curtea reţine că, prin recalcularea pensiilor stabilite în temeiul reglementărilor anterioare, legiuitorul a urmărit instituirea unui sistem al pensiilor militare de stat organizat după principii unitare. Deşi prin acest demers legiuitorul poate institui reglementări prin care să urmărească diminuarea ori înlăturarea diferenţelor de tratament juridic dintre persoanele care s-au pensionat în temeiul unor acte normative diferite, succesive, acest demers nu reprezintă o obligaţie ce decurge din prevederile constituţionale ale art. 16. În acest sens, Curtea, prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, paragraful 68, a reţinut că „situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări“. 19. Un alt aspect de neconstituţionalitate invocat de autorul excepţiei se referă la plafonarea cuantumului pensiei la 85% din baza de calcul. Cu privire la o critică asemănătoare, Curtea, prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, paragraful 65, făcând trimitere la cele reţinute anterior prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, a reţinut că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, dar se exercită în condiţiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiţii şi pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul şi cuantumul acesteia, în raport cu situaţia concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevede cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Aceasta se stabileşte prin legislaţia naţională. În aceste condiţii, legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maximal al acesteia. 20. Cu acelaşi prilej, Curtea a reţinut că extinderea incidenţei acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. 21. În sfârşit, în ceea ce priveşte critica formulată de autorul excepţiei referitoare la încălcarea dreptului de proprietate, Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor art. 111 din Legea nr. 223/2015, „în situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 şi cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului“. Prin urmare, cuantumul pensiei militare aflate în plată nu a fost diminuat, chiar dacă, în urma recalculării, a rezultat o pensie mai mică, astfel că susţinerile autorului excepţiei apar ca fiind lipsite de temei. 22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan I. Oros în Dosarul nr. 2.297/30/2017 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 28 alin. (1) şi (2), art. 29 alin. (1) lit. b), art. 30, art. 108 şi ale art. 109 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
