Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 837 din 14 decembrie 2017  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68^5 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi ale art. 4 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 837 din 14 decembrie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68^5 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi ale art. 4 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 234 din 16 martie 2018

┌───────────────────┬─────────────────┬┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte ││
├───────────────────┼─────────────────┼┤
│Marian Enache │- judecător ││
├───────────────────┼─────────────────┼┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător ││
├───────────────────┼─────────────────┼┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător ││
├───────────────────┼─────────────────┼┤
│Daniel Marius Morar│- judecător ││
├───────────────────┼─────────────────┼┤
│Mona-Maria │- judecător ││
│Pivniceru │ ││
├───────────────────┼─────────────────┼┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător ││
├───────────────────┼─────────────────┴┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68^5 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi ale art. 4 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Ioana Rădulescu (fostă Soare) în Dosarul nr. 12.901/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care face obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.371D/2016.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, faţă de jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 22 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 12.901/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68^5 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi ale art. 4 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia a fost ridicată de Ioana Rădulescu (fostă Soare) într-o cauză având ca obiect obligaţia de a face, respectiv obligarea pârâtului Tribunalul Bucureşti la eliberarea unei adeverinţe pentru stabilirea pensiei de serviciu, conform dispoziţiilor Legii nr. 567/2004.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea excepţiei apreciază că art. 68^5 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, „încalcă egalitatea în drepturi între cetăţeni, creează discriminare pentru cei pensionaţi şi privilegii pentru cei încă nepensionaţi“. Susţine că, în acest sens, s-a pronunţat constant instanţa de contencios constituţional privitor la pensiile magistraţilor, fiind declarate neconstituţionale dispoziţiile care nu asigură magistraţilor deja pensionaţi aceleaşi drepturi precum cele prevăzute pentru magistraţii în activitate. Astfel, menţionează Decizia nr. 88 din 1 iunie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999, şi Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din data de 18 februarie 2000.
    6. În ceea ce priveşte art. 4 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, autoarea excepţiei consideră că aceste dispoziţii „contravin art. 5 din aceeaşi lege, care prevede limitativ actele nesupuse controlului, în care nu se menţionează actele administrative cu caracter normativ“. Prin urmare, apreciază că se încalcă art. 52 alin. (1) din Constituţie care prevede că orice persoană vătămată printr-un act administrativ poate cere anularea acestuia şi despăgubiri, fără a limita această posibilitate la actele normative individuale.
    7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât nemulţumirea reclamantei are ca izvor împrejurarea că dispoziţiile de lege criticate prevăd că acestea se aplică persoanelor care s-au pensionat ulterior datei de 25 iulie 2015, iar motivele invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate vizează mai degrabă fondul cauzei, decât neconcordanţa dispoziţiilor criticate cu prevederile Legii fundamentale.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, referitor la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68^5 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 în raport cu art. 16 din Constituţie, se apreciază că prevederile legale criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, şi anume personalului auxiliar de specialitate pensionat anterior datei de 25 iulie 2015, Curtea Constituţională statuând în mod constant, în jurisprudenţa sa, că situaţiile deosebite în care se află diferite categorii de persoane justifică instituirea, prin lege, de tratamente juridice diferenţiate, fără ca acestea să constituie privilegii pentru unii şi discriminări pentru alţii. Legiuitorul este singurul în măsură să determine condiţiile în care personalul auxiliar de specialitate beneficiază de pensie de serviciu, inclusiv vârsta, funcţiile şi vechimea în specialitate care se valorifică la acordarea acestui drept, iar eliminarea sau adăugarea anumitor condiţii necesare pentru acordarea pensiei de serviciu este atributul exclusiv al acestuia. Cu privire la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, se arată că, având în vedere prevederile art. 23 din Legea contenciosului administrativ, care stabilesc efectul erga omnes al hotărârilor judecătoreşti definitive, prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ, rezultă în mod evident raţiunea pentru care legiuitorul a privilegiat calea procedurală a acţiunii în anulare în cazul actelor administrative cu caracter normativ; comparativ, admiterea excepţiei de nelegalitate nu are ca efect anularea actului administrativ (normativ), ci doar înlăturarea lui din litigiul în care a fost invocată excepţia, beneficiarul actului administrativ constitutiv sau constatator de drepturi nemaiputându-se prevala de el în faţa instanţei, ceea ce imprimă excepţiei de nelegalitate efectul inter partes.
    10. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, arată că autoarea excepţiei nu critică textele de lege pentru ceea ce acestea prevăd, ci pentru faptul că omit a menţiona între categoriile de persoane beneficiare ale pensiei de serviciu, în condiţiile art. 68^5 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, modificată şi completată, şi pe acelea care s-au pensionat înaintea datei de 25 iulie 2015. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, menţionează că acestea au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, iar Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere în dosarele Curţii Constituţionale nr. 545D/2014 şi nr. 158D/2014, în sensul constituţionalităţii prevederilor legale menţionate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 68^5 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, astfel cum a fost completată prin Legea nr. 130/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, şi cele ale art. 4 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora:
    - Art. 68^5 alin. (2) din Legea nr. 567/2004: „De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime în specialitate între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1) pentru fiecare an care lipseşte din vechimea în specialitate integrală.“;
    – Art. 4 alin. (4) din Legea nr. 554/2004: „Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepţiei de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanţa de contencios administrativ în cadrul acţiunii în anulare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.“

    14. Curtea observă că art. 68^5 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, criticat prin prezenta excepţie de neconstituţionalitate, face trimitere la alin. (1) al aceluiaşi articol, care prevede că „Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 3^1, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.“.
    15. Autoarea excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi şi ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68^5 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, Curtea reţine că, potrivit acestor norme, de pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime în specialitate între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1) pentru fiecare an care lipseşte din vechimea în specialitate integrală.
    17. Din analiza cadrului legislativ referitor la pensia de serviciu prevăzută de dispoziţiile Legii nr. 567/2004, Curtea observă că, în forma iniţială, legea prevedea, la art. 68, că personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţie, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu. De pensia de serviciu beneficiază şi personalul auxiliar cu o vechime între 20 şi 25 de ani în această funcţie.
    18. Ulterior, după mai multe modificări, normele referitoare la pensia de serviciu a personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea au fost abrogate prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010.
    19. Însă, prin dispoziţiile Legii nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, respectiv prin art. 68^5 din Legea nr. 567/2004 criticat prin prezenta excepţie, s-a revenit la soluţia legislativă anterioară.
    20. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut în mod constant că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul lor valoric, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare ale statului. Astfel, este la aprecierea legiuitorului reglementarea condiţiilor şi criteriilor necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o categorie de pensie sau alta, cu condiţia de a nu încălca exigenţele constituţionale şi de a respecta o condiţie de rezonabilitate în stabilirea condiţiilor de pensionare - est modus in rebus (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012, şi Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015).
    21. De asemenea, Curtea a statuat că, în considerarea situaţiei specifice a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferenţiate atât prin condiţii şi criterii de acordare derogatorii, cât şi printr-un mod de calcul şi cuantum diferite ale pensiilor (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, Decizia nr. 455 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 22 iunie 2006, sau Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007).
    22. Potrivit înscrisurilor aflate la dosar, Curtea observă că, prin Sentinţa civilă nr. 8.984 din data de 12 octombrie 2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins ca neîntemeiată acţiunea reclamantei - autoare a prezentei excepţii de neconstituţionalitate, prin care solicita instanţei să oblige pârâtul Tribunalul Bucureşti să îi elibereze adeverinţa pentru stabilirea pensiei de serviciu potrivit Legii nr. 567/2004, precizând că are o vechime în specialitate de 20 de ani şi 10 luni şi că şi-a întrerupt activitatea din motive ce nu îi sunt imputabile.
    23. Instanţa judecătorească, aplicând dispoziţiile legale enunţate la situaţia personală a reclamantei, a decis că aceasta nu îndeplineşte condiţiile pentru acordarea pensiei de serviciu, în sensul că, la data pensionării, avea o vechime în specialitate de 20 de ani şi 10 luni.
    24. Prin urmare, Curtea reţine că acordarea pensiei de serviciu la împlinirea vârstei de pensionare numai acelora care, în privinţa totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiţia de a fi lucrat un anumit număr de ani ca personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi ca personal care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice nu poate conduce la constatarea unor discriminări pentru cei pensionaţi şi privilegii pentru cei încă nepensionaţi, aşa cum susţine autoarea excepţiei.
    25. Referitor la critica de neconstituţionalitate a art. 4 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, prin raportare la prevederile constituţionale ale art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, prin Decizia nr. 267 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 21 iulie 2014, Decizia nr. 646 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din data de 15 ianuarie 2015, şi Decizia nr. 526 din 9 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 12 decembrie 2014, Curtea a reţinut că exercitarea controlului de legalitate poate fi exercitat fie pe calea acţiunii directe, fie pe calea incidentală a excepţiei de nelegalitate. Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt stabilite, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, prin lege, ceea ce înseamnă că normele de procedură nu sunt de nivelul Legii fundamentale, ci al actelor normative subsecvente, infraconstituţionale. Materia contenciosului administrativ este reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. k) din Constituţie, prin lege organică, astfel că stabilirea competenţei materiale de judecată este rezultatul voinţei legiuitorului în acest sens. Intervenţia legiuitorului nu contravine, însă, normelor fundamentale, din moment ce exercitarea controlului judecătoresc asupra actelor administrative ale autorităţilor publice se realizează în continuare sub garanţia prevederilor art. 52 şi art. 126 alin. (6) din Constituţie de către o instanţă judecătorească. Prin urmare, modificarea Legii nr. 554/2004 în sensul stabilirii de către legiuitor a competenţei instanţei de contencios administrativ de verificare a actelor administrative cu caracter normativ, prin intermediul acţiunii în anulare, reprezintă tot o garanţie a prevederilor art. 52 şi art. 126 alin. (6) din Constituţie.
    26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioana Rădulescu (fostă Soare) în Dosarul nr. 12.901/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 68^5 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi ale art. 4 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 14 decembrie 2017.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Bianca Drăghici

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016