Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 833 din 12 decembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40, în ansamblul său, precum şi cele ale art. 40 pct. 4, 5, 6, 20, 21 şi 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, în special
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 833 din 12 decembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40, în ansamblul său, precum şi cele ale art. 40 pct. 4, 5, 6, 20, 21 şi 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, în special    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 833 din 12 decembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40, în ansamblul său, precum şi cele ale art. 40 pct. 4, 5, 6, 20, 21 şi 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, în special

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 191 din 10 martie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29, 30 şi 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de Marcel Gherasim în Dosarul nr. 2.479/222/2017 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 280D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 339D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia a fost ridicată de Gligor Gruion în Dosarul nr. 6.191/108/2017 al Tribunalului Arad - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de Gligor Gruion, prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
    6. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 799D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28, 29, 30 şi 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum au fost modificate prin art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia a fost ridicată de Emilian Dumitru în Dosarul nr. 6.622/118/2017 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă.
    7. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    8. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.207D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Iosif Casian Grigorovici în Dosarul nr. 31.271/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
    9. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    10. Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
    11. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.335D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de Vasile Michi în Dosarul nr. 1.708/97/2017 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă.
    12. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    13. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.773D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28, art. 29 alin. (1) şi (2), art. 30, art. 108 şi ale art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Viorel Buga în Dosarul nr. 31.526/3/2017 (număr format vechi 4.249/2018) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
    14. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    15. Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de Ministerul Apărării Naţionale pentru Comisia de contestaţii pensii prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă şi, în subsidiar, ca neîntemeiată.
    16. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.188D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 şi 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Vasile Nistor în Dosarul nr. 1.942/3/2018* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
    17. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    18. Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de Vasile Nistor, prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
    19. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.252D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. a) şi ale art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, aşa cum au fost modificate prin art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, precum şi ale art. 28 alin. (1)-(3), art. 29 alin. (3) şi art. 122 din aceeaşi lege. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Dodan Laurenţiu în Dosarul nr. 4.677/3/2018 (număr în format vechi 4.536/2018) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
    20. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    21. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 339D/2018, nr. 799D/2018, nr. 1.207D/2018, nr. 1.335D/2018, nr. 1.773D/2018, nr. 2.188D/2018 şi nr. 2.252D/2018 la Dosarul nr. 280D/2018, care este primul înregistrat.
    22. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    23. Prin Încheierea din 6 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.479/222/2017, Tribunalul Botoşani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29, 30 şi 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de Marcel Gherasim în cadrul unui litigiu de asigurări sociale.
    24. Prin Încheierea din 28 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 6.191/108/2017, Tribunalul Arad - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, aşa cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia a fost ridicată de Gligor Gruion cu prilejul soluţionării unei cauze privind recalcularea pensiei.
    25. Prin Încheierea din 19 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 6.622/118/2017, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28, 29, 30 şi 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Emilian Dumitru cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.
    26. Prin Încheierea din 27 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 31.271/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Iosif Casian Grigorovici cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.
    27. Prin Încheierea din 13 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.708/97/2017, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de Vasile Michi cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.
    28. Prin Încheierea din 30 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 31.526/3/2017 (număr în format vechi 4.249/2018), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28, art. 29 alin. (1) şi (2), art. 30, art. 108 şi ale art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Viorel Buga cu prilejul soluţionării unei cauze referitoare la recalcularea pensiei.
    29. Prin Încheierea din 19 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.942/3/2018*, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 şi 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Vasile Nistor cu prilejul soluţionării unei acţiuni în care a solicitat revizuirea pensiei militare de stat.
    30. Prin Încheierea din 28 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.677/3/2018 (număr în format vechi 4.536/2018), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. a) şi art. 30 din Legea nr. 223/2015, aşa cum au fost modificate prin art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, precum şi a prevederilor art. 28 alin. (1)-(3), art. 29 alin. (3) şi ale art. 122 din Legea nr. 223/2015. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Dodan Laurenţiu cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de pensionare.
    31. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 încalcă art. 1 alin. (4) şi (5) şi art. 115 alin. (1), (4) şi (6) din Constituţie, întrucât printr-un act emis de Guvern sunt adoptate măsuri contrare celor adoptate de Parlament şi se modifică o lege organică. În acest sens arată că dispoziţiile de lege criticate privesc protecţia socială, care, potrivit art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, trebuie să fie reglementată prin lege organică, şi nu printr-o ordonanţă de urgenţă. Totodată, arată că lipseşte motivarea situaţiei urgente care a impus efectuarea acestor modificări şi că sunt afectate drepturi fundamentale, contrar prevederilor constituţionale referitoare la domeniul de reglementare a ordonanţelor de urgenţă.
    32. De asemenea autorii excepţiei consideră că sunt încălcate prevederile art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora „În situaţii temeinic justificate, prin excepţie de la prevederile alin. (1), actele normative de importanţă şi complexitate deosebită pot fi modificate, completate sau, după caz, abrogate de autoritatea emitentă şi în perioada cuprinsă între data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi data prevăzută pentru intrarea lor în vigoare, cu condiţia ca intervenţiile propuse să intre în vigoare la aceeaşi dată cu actul normativ supus evenimentului legislativ“. Or, arată că Guvernul nu este autoritatea emitentă.
    33. În acelaşi timp, arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 a fost emisă fără a exista o lege specială de abilitare, astfel că sunt încălcate prevederile art. 108 alin. (3) şi ale art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie.
    34. Autorii excepţiei arată că dispoziţiile art. 28 alin. (1) lit. e) şi p) din Legea nr. 223/2015 sunt neconstituţionale şi prin faptul că sunt atât de generale, încât acestea depăşesc rigorile de tehnică legislativă impuse de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative şi dau posibilitatea de interpretare împotriva beneficiarului dreptului la pensie.
    35. Autorii excepţiei susţin, de asemenea, că dispoziţiile de lege criticate încalcă grav principiul egalităţii reglementat de art. 2 lit. b) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, principiu care asigură tuturor beneficiarilor de pensii militare un tratament nediscriminatoriu în privinţa drepturilor şi obligaţiilor prevăzute de lege. În acest sens arată că, potrivit art. 29 din Legea nr. 223/2015, cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, 65% fiind acordate pentru o vechime cumulată de cel puţin 25 de ani şi câte 1% pentru fiecare an care depăşeşte vechimea de 25 de ani. Astfel, cei care au o vechime mai mare nu vor beneficia de niciun venit pentru anii munciţi în plus dacă se depăşeşte acest plafon, fiind astfel discriminaţi faţă de ceilalţi pensionari care au o vechime mai mică şi primesc pensie pentru toată perioada muncită. De asemenea, pentru aceleaşi motive, pensionarii care realizează o vechime mai mare pierd sporul pentru pensia suplimentară. Or, contribuţia la pensia suplimentară, stabilită potrivit Decretului nr. 141/1967 privind pensiile militare de stat şi pensia suplimentară şi cap. 7 din Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, se constituie într-un drept câştigat, iar diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor, persoana în cauză şi-a câştigat practic dreptul de a primi o pensie suplimentară în cuantumul rezultat, raportat la numărul de ani contribuiţi. Astfel, contributivitatea şi mutualitatea, ca principii, sunt de esenţa dreptului la pensie suplimentară, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei suplimentare, rezultată în urma aplicării acestor principii, afectează substanţa dreptului la pensie.
    36. Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate încalcă şi prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece creează un tratament juridic defavorizant pentru militari în raport cu magistraţii, care se află în situaţii identice, potrivit celor statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000. Nerespectarea considerentelor acestei decizii reprezintă o încălcare a prevederilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    37. Tot din perspectiva tratamentului juridic diferit la care sunt supuşi militarii în raport cu magistraţii, pensionarii civili şi alte categorii socioprofesionale care beneficiază de pensie de serviciu apreciază că sunt încălcate şi prevederile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie.
    38. Totodată, autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât militarul pensionar nu este în măsură să îşi adapteze conduita în mod corespunzător şi nici să aibă reprezentarea corectă a derulării procedurii pensionării, a condiţiilor de pensionare sau a condiţiilor de recalculare a pensiei.
    39. Totodată, autorii excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere şi prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece o lege ulterioară nu poate afecta drepturi născute sub imperiul legii anterioare.
    40. Tribunalul Botoşani - Secţia civilă, Tribunalul Arad - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
    41. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    42. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
    43. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse la dosare de părţi, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    44. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    45. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispoziţiile art. 29, 30 şi 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, respectiv dispoziţiile art. 28, 29, 30, 108, art. 109 alin. (6) şi art. 122 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Examinând criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea apreciază că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, în realitate, dispoziţiile art. 40, în ansamblul său, precum şi cele ale art. 40 pct. 4, 5, 6, 20, 21 şi 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, în special. Dispoziţiile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 modifică şi completează Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Prin dispoziţiile art. 40 pct. 4 se modifică art. 28 din Legea nr. 223/2015, care prevede care este baza de calcul folosită la stabilirea pensiei militare de stat. Dispoziţiile art. 40 pct. 5 modifică art. 29 din Legea nr. 223/2015, care stabileşte procentele din baza de calcul care determină cuantumul pensiei de serviciu. Dispoziţiile art. 40 pct. 6 modifică art. 30 din Legea nr. 223/2015, prevăzând că pensia stabilită, recalculată şi actualizată nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28. Art. 40 pct. 20 modifică art. 108 din Legea nr. 223/2015 care prevede sporurile ce se acordă pentru contribuţia la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget. Dispoziţiile art. 40 pct. 21 modifică art. 109 din Legea nr. 223/2015 prevăzând transformarea în pensii militare de stat şi recalcularea pensiilor militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special acordate în temeiul reglementărilor anterioare. Dispoziţiile art. 40 pct. 24 modifică art. 122 din Legea nr. 223/2015, prevăzând condiţiile dreptului de opţiune pentru modul de calcul prevăzut de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
    46. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste dispoziţii de lege contravin următoarelor prevederi constituţionale: art. 1 alin. (3), (4) şi (5) privind statul de drept, separaţia puterilor în stat şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 41 alin. (2) privind dreptul salariaţilor la măsuri de protecţie socială, art. 42 alin. (1) şi (2) referitor la interzicerea muncii forţate, art. 44 alin. (1)-(4) privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (1) şi (2) privind nivelul de trai şi dreptul la pensie, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului, art. 73 alin. (3) lit. p) privind obligaţia reglementării prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială, art. 108 alin. (3) prin care se arată că „ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta“, şi art. 115 alin. (1), (4) şi (6) privind delegarea legislativă. De asemenea invocă încălcarea prevederilor internaţionale ale art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitor la interzicerea discriminării şi ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la convenţia mai sus amintită, referitor la proprietate.
    47. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, pronunţându-se asupra criticilor de neconstituţionalitate extrinsecă aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Curtea, prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, paragrafele 53 şi 54, a reţinut că prevederile constituţionale ale art. 115 consacră posibilitatea Parlamentului de a-şi delega competenţele de legiferare Guvernului, în condiţiile limitativ stabilite de textul fundamental, iar, în măsura în care aceste condiţii sunt îndeplinite, actele normative emise de Guvern, pe calea delegării legislative, au aceeaşi forţă juridică precum cea a legilor adoptate de Parlament. Interdicţia Guvernului de a reglementa în domeniul legilor organice este prevăzută în art. 115 alin. (1) din Constituţie, în ceea ce priveşte ordonanţele simple. Cât priveşte ordonanţele de urgenţă, Legea fundamentală prevede condiţii diferite, reglementate de art. 115 alin. (4)-(6), care nu se referă însă şi la interdicţia reglementării în domeniul legilor organice.
    48. Prin aceeaşi decizie, paragraful 57, Curtea a reţinut că în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 modificările aduse Legii nr. 223/2015 au fost justificate de faptul că, în cuprinsul acestei legi, „există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferenţieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare şi/sau actualizare a pensiilor militare de stat“, iar „în condiţiile neadoptării măsurilor de modificare şi completare a Legii nr. 223/2015 este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior şi există riscul apariţiei unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012“.
    49. De asemenea, Curtea, prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, precitată, paragraful 53, analizând criticile referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, a reţinut că sintagma „autoritate emitentă“ trebuie interpretată în sensul că se referă la autoritatea care are competenţa de a reglementa în materia avută în vedere şi de a emite un act normativ de acelaşi rang cu cel asupra căruia se operează modificările. În speţă este avută în vedere autoritatea legiuitoare care, aşa cum rezultă din prevederile art. 61 alin. (1) din Constituţie, este Parlamentul. Tot prevederile constituţionale ale art. 115 consacră însă posibilitatea Parlamentului de a-şi delega competenţele de legiferare Guvernului, în condiţiile limitativ stabilite de textul fundamental, iar, în măsura în care aceste condiţii sunt îndeplinite, actele normative emise de Guvern, pe calea delegării legislative, au aceeaşi forţă juridică precum cea a legilor adoptate de Parlament. Prin urmare, Curtea a apreciat că dispoziţiile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 nu au fost emise cu încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie raportat la art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, critica de neconstituţionalitate fiind neîntemeiată sub acest aspect.
    50. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la inexistenţa unei legi speciale care să fi abilitat Guvernul să emită Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Curtea aminteşte cele reţinute prin Decizia nr. 120 din 16 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 5 aprilie 2004, potrivit cărora „interdicţia reglementării de către Guvern în domeniul legii organice priveşte numai ordonanţele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare, această interdicţie decurgând direct din textul constituţional. O asemenea limitare nu este prevăzută însă de alin. (4) al art. 115 din Constituţie, republicată, referitor la ordonanţele de urgenţă, care nu reprezintă o varietate a ordonanţei emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintă un act normativ, adoptat de Guvern, în temeiul unei prevederi constituţionale, care permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, să facă faţă unor situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“.
    51. Referitor la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă privind lipsa de claritate şi previzibilitate a legii, Curtea, prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, paragraful 61, a reţinut că acordarea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, reglementările anterioare acestui moment neputându-se considera ca instituind o reglementare care generează o aşteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiţii de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept. Aşa fiind, Curtea a apreciat că şi această critică de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    52. Analizând critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor de lege care instituie un plafon al pensiei militare de serviciu de 85% din baza de calcul, Curtea, prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, precitată, paragraful 65, a reţinut, în esenţă, că legiuitorul este liber să stabilească în ce condiţii şi pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul şi cuantumul acesteia, în raport cu situaţia concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevede cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Aceasta se stabileşte prin legislaţia naţională. În aceste condiţii, legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maxim al acesteia. Extinderea incidenţei acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la fondul de pensie suplimentară nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.
    53. Prin aceeaşi decizie, paragraful 67, Curtea a reţinut şi că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii speciale nu se află în situaţii identice, fiind supuşi, de altfel, unor acte normative diferite. Legiuitorul este liber ca, având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie mai favorabil, să instituie condiţii diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificaţia încălcării prevederilor art. 16 din Constituţie.
    54. În ceea ce priveşte pretinsul caracter discriminatoriu al dispoziţiilor art. 122 din Legea nr. 223/2015, Curtea constată că acestea sunt susceptibile de a crea un tratament diferit între persoanele care solicită acordarea pensiei în temeiul Legii nr. 223/2015 în raport cu cele care solicită deschiderea pensiei în temeiul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, dar numai ca urmare a opţiunii exprimate de pensionar, care este liber să opteze pentru sistemul de pensii considerat cel mai favorabil. Prin urmare, Curtea apreciază că şi această critică de neconstituţionalitate este lipsită de temei.
    55. De asemenea, Curtea apreciază că este lipsită de temei şi critica de neconstituţionalitate adusă dispoziţiilor art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015, privind recalcularea pensiei militare de stat, întrucât, potrivit dispoziţiilor art. 111 din acelaşi act normativ, „în situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 şi cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului“. Prin urmare, nu se poate reţine nicio afectare a cuantumului dreptului la pensie militară de stat stabilită anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, de natură să contravină prevederilor art. 44, 47 şi 53 din Constituţie.
    56. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marcel Gherasim în Dosarul nr. 2.479/222/2017 al Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, de Gligor Gruion în Dosarul nr. 6.191/108/2017 al Tribunalului Arad - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, de Emilian Dumitru în Dosarul nr. 6.622/118/2017 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, de Iosif Casian Grigorovici în Dosarul nr. 31.271/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Vasile Michi în Dosarul nr. 1.708/97/2017 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, de Viorel Buga în Dosarul nr. 31.526/3/2017 (număr în format vechi 4.249/2018) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Vasile Nistor în Dosarul nr. 1.942/3/2018* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi de Nicolae Dodan Laurenţiu în Dosarul nr. 4.677/3/2018 (număr în format vechi 4.536/2018) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 40, în ansamblul său, precum şi cele ale art. 40 pct. 4, 5, 6, 20, 21 şi 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, în special, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Botoşani - Secţia civilă, Tribunalului Arad - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă, Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia Marilena Ionea


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016