Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 821 din 12 decembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 821 din 12 decembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 821 din 12 decembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 361 din 6 mai 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora │- │
│Pop │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana Cristina Bunea.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mihnea Valeriu Cernea în Dosarul nr. 2.040/120/2016 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.963 D/2017.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Se face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 275 din 10 mai 2016, despre care se arată că este aplicabilă şi în prezenta cauză.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 30 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.040/120/2016, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mihnea Valeriu Cernea într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de acordare de daune morale şi a unor sume de bani reprezentând cheltuielile efectuate pentru asigurarea asistenţei judiciare, într-o cauză în care au fost anulate mandatele de arestare preventivă emise pe numele autorului excepţiei şi s-a dispus punerea acestuia, de îndată, în libertate.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală nu respectă cerinţele de claritate, precizie şi previzibilitate, prevăzute la art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât reglementează mai multe modalităţi independente prin care poate fi constatată privarea nelegală de libertate, pentru fiecare privare nelegală de libertate curgând, conform art. 541 alin. (2) din Codul de procedură penală, un termen de prescripţie de 6 luni în care poate fi introdusă acţiunea pentru repararea pagubei. Se arată însă că depăşirea fazelor procesuale enumerate în textul criticat, în care poate fi stabilită privarea nelegală de libertate, nu trebuie să ducă la o îngrădire a accesului la justiţie al persoanei care a fost privată de libertate, în sensul restrângerii dreptului de a formula o acţiune conform art. 539 din Codul de procedură penală. Astfel, se arată că dacă privarea de libertate a fost constatată definitiv, prin oricare dintre actele procesuale prevăzute de lege, este evident că această constatare, privind încălcarea unor drepturi fundamentale, nu poate fi acoperită prin emiterea unor acte de procedură ulterioare.
    6. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine că dispoziţiile legale criticate nu numai că nu îngrădesc accesul liber la justiţie, dar instituie dispoziţii procedurale necesare exercitării acestui drept, fiind în deplină concordanţă cu dispoziţiile constituţionale ale art. 126 alin. (2), conform cărora procedura de judecată este prevăzută numai prin lege. De asemenea se arată că textul criticat constituie o aplicare a prevederilor art. 52 alin. (3) din Legea fundamentală, motiv pentru care repararea de către stat a pagubei cauzate prin erorile judiciare are loc în condiţiile legii.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul opinează că excepţia de neconstituţionalitate este, în principal, inadmisibilă şi, în subsidiar, neîntemeiată. Se susţine că autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică, în realitate, o anumită interpretare a prevederilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, pe care o atribuie instanţei judecătoreşti, motiv pentru care, conform prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţia invocată este inadmisibilă. Pe fond, se susţine că modalităţile prin care se poate stabili caracterul nelegal al unei privări de libertate sunt alternative şi că, atâta vreme cât procesul penal este guvernat de principiul separării funcţiilor judiciare, actele procesuale prin care se dispun măsurile preventive privative de libertate sunt supuse controlului anumitor organe judiciare expres prevăzute de lege, fără a exista o suprapunere de competenţe între acestea.
    9. Avocatul Poporului opinează că dispoziţiile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituţionale. Se susţine că textele criticate îndeplinesc cerinţele de claritate, precizie şi previzibilitate impuse de standardul constituţional de calitate al legii şi că acestea nu încalcă principiul legalităţii, reglementând într-o manieră neechivocă faptul că privarea nelegală de libertate trebuie să fie stabilită prin ordonanţă a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi şi libertăţi sau a judecătorului de cameră preliminară, precum şi prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanţei de judecată. Sunt invocate, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 744 din 13 decembrie 2016, precum şi hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului din 5 ianuarie 2000 şi 8 iulie 2008, pronunţate în cauzele Beyeler împotriva Italiei, paragraful 109, şi Fener Rum Patrikliği împotriva Turciei, paragraful 70. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare, prin textul criticat, a accesului liber la justiţie, se arată că dispoziţiile legale ce reglementează realizarea dreptului la repararea de către stat a pagubei cauzate prin erorile judiciare sunt în deplină concordanţă cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie şi că acest drept poate fi supus unor condiţionări, atâta vreme cât nu este atinsă însăşi substanţa sa.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate, care au următorul conţinut: „Privarea nelegală de libertate trebuie să fie stabilită, după caz, prin ordonanţă a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi şi libertăţi sau a judecătorului de cameră preliminară, precum şi prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanţei de judecată învestită cu judecarea cauzei.“
    13. Se susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) cu privire la calitatea legii şi ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că procedura reglementată prin textul criticat presupune repararea pagubei materiale şi a prejudiciului moral provocate persoanei care a fost privată de libertate în mod nelegal, pe parcursul procesului penal, inclusiv în etapa executării pedepsei. Aceasta are ca scop restabilirea ordinii de drept şi cu privire la latura materială a consecinţelor unui act de justiţie declarat injust. Potrivit textului criticat, privarea nelegală de libertate poate fi constatată prin oricare dintre actele enumerate în cuprinsul art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, respectiv prin ordonanţă a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi şi libertăţi sau a judecătorului de cameră preliminară, precum şi prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanţei de judecată învestite cu judecarea cauzei.
    15. Din interpretarea coroborată a dispoziţiilor legale mai sus enunţate, Curtea reţine că acţiunea pentru repararea pagubei, prevăzută la art. 541 din Codul de procedură penală, poate fi promovată în termen de 6 luni de la emiterea ordonanţei sau de la rămânerea definitivă a uneia dintre hotărârile enumerate la art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, prin care este constatat caracterul nelegal al privării de libertate.
    16. În mod evident, dreptul de a formula o astfel de acţiune, care se naşte la momentul reglementat la art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, nu este înlăturat de evoluţia ulterioară a procesului penal, respectiv de trecerea la noi etape procesuale, distincte de cea în care a fost pronunţată soluţia prevăzută prin textul criticat, şi de pronunţarea în cadrul acestora a unor alte hotărâri judecătoreşti, care nu au legătură cu soluţia prevăzută la art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, în sensul de a o reforma. De asemenea, prin pronunţarea ulterioară a unor hotărâri, în cadrul aceluiaşi proces penal, nu poate fi acoperit caracterul nelegal al privării de libertate, constatat conform art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală.
    17. Analizând însă argumentele formulate de autorul excepţiei, Curtea constată că acestea nu au în vedere probleme de constituţionalitate a textului criticat, ci, mai degrabă, interpretarea şi aplicarea art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală de către instanţele judecătoreşti. Or, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată...“, iar, conform art. 126 alin. (1) din Constituţie, interpretarea şi aplicarea legii aparţin competenţei exclusive a instanţelor judecătoreşti. Pentru acest motiv, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală este inadmisibilă.
    18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mihnea Valeriu Cernea în Dosarul nr. 2.040/120/2016 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 12 decembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina Teodora Pop


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016