Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 820 din 11 decembrie 2018  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (4) teza finală şi art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 820 din 11 decembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (4) teza finală şi art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 231 din 26 martie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (4) teza finală şi art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de unitatea administrativă teritorială Slobozia şi Consiliul Local Slobozia în Dosarul nr. 2.446/98/2016 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 550D/2017.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004, sens în care precizează că prin criticile de neconstituţionalitate formulate este vizată, în realitate, atât o problemă de interpretare a textului de lege supus controlului de constituţionalitate, cât şi de modificare şi completare a acestuia. De asemenea consideră că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (4) teza finală din Legea nr. 393/2004 este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 25 ianuarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.446/98/2016, Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (4) teza finală şi art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.
    5. Excepţia a fost ridicată de unitatea administrativă teritorială Slobozia şi Consiliul Local Slobozia într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece lipsa unei căi de atac împotriva hotărârii primei instanţe echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv asupra sancţiunilor principale şi complementare prevăzute de Legea nr. 393/2004. Invocă, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 500 din 15 mai 2012. De asemenea, autorii susţin că, din perspectiva art. 12 din Legea nr. 393/2004, ar rezulta o competenţă exclusivă în favoarea instituţiei prefectului de a constata încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului unui consilier local sau judeţean. Apreciază că art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004 acordă consiliului local sau judeţean competenţa de a constata încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului unui consilier local sau judeţean. În sprijinul acestei interpretări se invocă decizii ale Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 280 din 23 mai 2013, nr. 915 din 18 octombrie 2007, nr. 273 din 24 februarie 2009 şi nr. 1.461 din 8 noiembrie 2011.
    7. Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă opinează că, faţă de motivele invocate în susţinerea excepţiei art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 este vorba, de fapt, despre o problemă de interpretare a dispoziţiilor legale, şi nu despre o excepţie de neconstituţionalitate. În ceea ce priveşte art. 9 alin. (4) teza finală din Legea nr. 393/2004, tribunalul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. Reţine că legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţile de exercitare a drepturilor procesuale, fără ca prin aceasta să fie îngrădit dreptul la un proces echitabil. Situaţia de faţă nu este identică cu cea referitoare la plângerile contravenţionale, excluderea căilor de atac în cazul examinat fiind impusă de necesitatea soluţionării prompte a unei situaţii foarte importante pentru orice comunitate dintr-un stat democratic, cea a încetării înainte de termen a mandatului de consilier local. Mai mult decât atât, accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac. Constituţia garantează accesul liber la justiţie, exercitat însă în formele şi modalităţile prevăzute de lege. În contextul reglementat de prevederile legale criticate, referitor la modalitatea de contestare în justiţie a hotărârii consiliului local de constatare a încetării de drept a mandatului de consilier, procedura specifică de contestare şi de soluţionare a acestor litigii este în mod firesc caracterizată prin celeritate, natura cauzelor supuse controlului judecătoresc impunând o rezolvare promptă şi definitivă. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 655 din 13 octombrie 2015.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu Decizia nr. 655 din 13 octombrie 2015.
    10. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 60 din 16 februarie 2016, nr. 655 din 13 octombrie 2015 şi nr. 799 din 3 iunie 2010.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. (4) teza finală şi art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:
    - Art. 9 alin. (4): „În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. c)-e) şi h^1), hotărârea consiliului poate fi atacată de consilier, la instanţa de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Instanţa se va pronunţa în termen de cel mult 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă.“;
    – Art. 12 alin. (3): „În cazul prevăzut la art. 9 alin. (2) lit. h^1), în termen de 30 de zile de la data sesizării partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărei listă consilierul local sau consilierul judeţean a fost ales, prefectul constată, prin ordin, încetarea mandatului consilierului local sau judeţean înainte de expirarea duratei normale a acestuia şi declară vacant locul consilierului local sau judeţean.“

    14. În opinia autorilor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 129 privind folosirea căilor de atac şi art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea sunt invocate dispoziţiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenţie privind dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 9 alin. (4) teza finală din Legea nr. 393/2004 au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, exercitat în raport cu critici similare celor formulate în prezenta cauză. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 60 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 5 mai 2016, Decizia nr. 655 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 19 noiembrie 2015, Decizia nr. 799 din 3 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 16 iulie 2010, Decizia nr. 1.301 din 2 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 23 decembrie 2008, Decizia nr. 273 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 13 aprilie 2009, şi Decizia nr. 856 din 9 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 760 din 9 noiembrie 2007.
    16. Cu titlu preliminar, Curtea a observat că, potrivit dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, „De la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, referirile din cuprinsul actelor normative la hotărârea judecătorească «definitivă şi irevocabilă» sau, după caz, «irevocabilă» se vor înţelege ca fiind făcute la hotărârea judecătorească «definitiv㻓. Aceste dispoziţii sunt aplicabile în prezenta cauză, întrucât litigiul în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate a început ulterior intrării în vigoare a Codului de procedură civilă din 2010. Aceste modificări nu înlătură soluţia legislativă criticată, astfel că instanţa de contencios constituţional a analizat constituţionalitatea dispoziţiilor art. 9 alin. (4) teza finală din Legea nr. 393/2004, cu privire la care a fost sesizată.
    17. Astfel, Curtea a reţinut, în esenţă, că reglementarea unor reguli speciale de procedură în materie electorală este justificată pentru a asigura stabilitatea în funcţionarea autorităţilor administraţiei publice locale şi desfăşurarea activităţii lor specifice într-un cadru de normalitate. De asemenea, Curtea a constatat că acestea sunt şi raţiunile pentru care, de pildă, dispoziţiile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004 instituie o excepţie de la regula parcurgerii procedurii prealabile, specifică contenciosului administrativ. Prin urmare, caracterul definitiv al hotărârii pronunţate, în primă instanţă, de instanţa de contencios administrativ, prin care este soluţionată acţiunea formulată de consilier împotriva hotărârilor consiliului privind cazurile de încetare de drept a mandatului, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, nu este de natură să contravină normelor art. 129 din Constituţie. De altfel, obligativitatea asigurării unui dublu grad de jurisdicţie, astfel încât hotărârea primei instanţe să fie examinată de către o jurisdicţie superioară, subzistă doar în materie penală, potrivit art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar dreptul la un recurs efectiv, exercitat în faţa unei instanţe naţionale, garantat de art. 13 din Convenţie oricărei persoane, este asigurat, de vreme ce art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004 reglementează accesul persoanei interesate la instanţa de contencios administrativ pentru soluţionarea acţiunii îndreptate împotriva unui act al unei autorităţi administrative prin care pretinde încălcarea unui drept sau interes legitim.
    18. De asemenea, accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac. Constituţia garantează accesul liber la justiţie, exercitat însă în formele şi modalităţile prevăzute de lege (a se vedea în acest sens Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). În contextul reglementat de prevederile legale criticate, referitor la modalitatea de contestare în justiţie a hotărârii consiliului local de constatare a încetării de drept a mandatului de consilier local, procedura specifică de contestare şi de soluţionare a acestor litigii este în mod firesc caracterizată prin celeritate, natura cauzelor supuse controlului judecătoresc impunând o rezolvare promptă şi definitivă.
    19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor enunţate mai sus îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    20. În final, Curtea constată că celelalte dispoziţii din Legea fundamentală invocate nu au incidenţă în cauză.
    21. Distinct de acestea, Curtea observă că invocarea, în susţinerea criticilor de neconstituţionalitate, a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 500 din 15 mai 2012, prin care instanţa de contencios constituţional a constatat neconstituţionalitatea prevederilor legale referitoare la eliminarea controlului judiciar al hotărârii pronunţate de judecătorie în materia contravenţiilor la regimul circulaţiei pe drumurile publice, nu este relevantă în soluţionarea prezentei excepţii. Soluţia pronunţată prin decizia menţionată a fost justificată de o serie de elemente specifice, care nu se regăsesc în situaţia textului de lege care formează obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate, în condiţiile în care materia electorală, reglementată prin dispoziţiile legale criticate în prezenta cauză, diferă în mod substanţial de domeniul contravenţiilor la regimul circulaţiei pe drumurile publice.
    22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004, Curtea observă că autorii excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate cu privire la textele de lege menţionate, rezumându-se la evidenţierea unui posibil conflict între dispoziţiile art. 12 alin. (3) şi art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004, cu privire la autoritatea administraţiei publice care are competenţa de a constata încetarea mandatului consilierului local/judeţean înainte de expirarea duratei normale a acestuia, în situaţia pierderii calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales. Astfel, având în vedere că autorii excepţiei nu argumentează pretinsa contrarietate dintre dispoziţiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 şi prevederile Legii fundamentale, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii de lege nu este motivată, fiind încălcate prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 465 din 17 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, Decizia nr. 1.374 din 26 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 30 noiembrie 2010, Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Decizia nr. 547 din 15 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 11 decembrie 2014, paragrafele 13-16, şi Decizia nr. 631 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2015, paragraful 44).
    23. De asemenea, Curtea observă că problema interpretării prevederilor art. 9 alin. (3) şi (4) şi art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, pentru a stabili dacă există o competenţă exclusivă a instituţiei prefectului pentru constatarea încetării mandatului consilierului local/judeţean înainte de expirarea duratei normale a acestuia, în situaţia pierderii calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales, în condiţiile dispoziţiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004, sau dacă, dimpotrivă, există o competenţă alternativă a prefectului şi a consiliului local/judeţean, în condiţiile reglementate de art. 9 alin. (3) şi (4) din acelaşi act normativ, a fost examinată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu prilejul pronunţării unei hotărâri prealabile prin care s-a dat o rezolvare de principiu cu privire la această chestiune de drept. Prin Decizia nr. 45 din 12 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 17 iulie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că: „Dispoziţiile art. 9 alin. (3) şi (4) şi art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că în situaţia pierderii de către consilierul local sau judeţean a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales, prefectului îi este recunoscută competenţa exclusivă de a constata, prin ordin, încetarea mandatului alesului local, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, la sesizarea partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales consilierul în cauză.“
    24. Prin urmare, având în vedere absenţa motivării excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 şi faptul că, în realitate, criticile aduse acestei prevederi legale vizează aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea legii de către instanţa judecătorească, excepţia de neconstituţionalitate cu acest obiect urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de unitatea administrativă teritorială Slobozia şi Consiliul Local Slobozia în Dosarul nr. 2.446/98/2016 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 9 alin. (4) teza finală din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    2. Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe judecătoreşti.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 11 decembrie 2018.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice