Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 819 din 10 noiembrie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea şi lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, precum şi a prevederilor art. 12 alin. (1), art. 13, art. 14 alin. (1), art. 15 alin. (2)-(4) şi art. 16-18 din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 819 din 10 noiembrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea şi lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, precum şi a prevederilor art. 12 alin. (1), art. 13, art. 14 alin. (1), art. 15 alin. (2)-(4) şi art. 16-18 din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 127 din 8 februarie 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea şi lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, precum şi a prevederilor art. 12 alin. (1), art. 14 alin. (1), art. 15 alin. (2)-(4), precum şi capitolul III - art. 13-18 din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor, excepţie ridicată de apelanţii - reclamanţi Elena Budescu, Emanuela Geanina Budescu, Andrei Budescu, Nicoleta Budescu, Celina Silvia Budescu, Emanuela Buruiană, Viorica Chiochina, Mihaela Gurău şi Sandu Săndulache Ciobotaru în Dosarul nr. 16.940/3/2017 (număr în format vechi 2.939/2017) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 592D/2018.
    2. La apelul nominal, răspunde doamna consilier juridic Selena Nechita pentru partea Fondul de Garantare a Asiguraţilor. Lipsesc autorii excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că din partea Fondului de Garantare a Asiguraţilor a fost depus un înscris intitulat „Punct de vedere“, prin care s-a solicitat respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, şi, în subsidiar, ca neîntemeiată.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Fondului de Garantare a Asiguraţilor, care, reiterând, în esenţă, cele prezentate pe larg în cuprinsul punctului de vedere depus la dosar, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, context în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, şi anume, Decizia nr. 80 din 28 februarie 2017 şi Decizia nr. 611 din 10 octombrie 2019.
    5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, cu titlu exemplificativ, face referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume, Decizia nr. 741 din 22 noiembrie 2018 şi Decizia nr. 611 din 10 octombrie 2019.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    6. Prin Încheierea din 23 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 16.940/3/2017 (număr în format vechi 2.939/2017), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea şi lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, precum şi a prevederilor art. 12 alin. (1), art. 14 alin. (1), art. 15 alin. (2)-(4), precum şi Capitolul III - art. 13-18 din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de apelanţii - reclamanţi Elena Budescu, Emanuela Geanina Budescu, Andrei Budescu, Nicoleta Budescu, Celina Silvia Budescu, Emanuela Buruiană, Viorica Chiochina, Mihaela Gurău şi Sandu Săndulache Ciobotaru cu ocazia judecării cererii de apel formulate de către aceştia împotriva Sentinţei civile nr. 3.462 din 6 octombrie 2017, pronunţate de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a civilă în Dosarul nr. 16.940/3/2017 al acestei instanţe, într-o cauză civilă având ca obiect pretenţii, în contradictoriu cu intimatul - pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale în măsura în care procedura administrativă instituită prin acestea este una obligatorie, iar nu facultativă, încălcându-se, astfel, accesul liber la o instanţă independentă şi imparţială al justiţiabililor, fiind contrară, totodată, şi dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (4), potrivit cărora „Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.“
    8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă apreciază că prevederile art. 23 din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea şi lichidarea voluntară în activitatea de asigurări şi prevederile art. 12 alin. (1), art. 13, art. 14 alin. (1), art. 15 alin. (2)-(4) şi art. 16-18 din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de Garantare a Asiguraţilor sunt constituţionale.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere depus de Fondul de Garantare a Asiguraţilor, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile consilierului juridic prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 23 din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea şi lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 23 iulie 2013, cu modificările ulterioare, precum şi prevederile art. 12 alin. (1), art. 13, art. 14 alin. (1), art. 15 alin. (2)-(4) şi art. 16-18 cuprinse în capitolul III intitulat „Procedura şi condiţiile de efectuare a plăţilor din disponibilităţile Fondului“ din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 24 iulie 2015, prevederi care au următorul cuprins normativ:
    - Art. 23 din Legea nr. 503/2004:
    "(1) În termen de 30 de zile de la data publicării deciziei de închidere a procedurii de redresare financiară, societatea de asigurare/reasigurare pentru care au fost constatate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară indiciile existenţei stării de insolvenţă este obligată să predea Fondului de garantare evidenţa contractelor de asigurare în vigoare la data închiderii procedurii de redresare financiară, evidenţa completă a dosarelor de daună, precum şi evidenţele tehnico-operative şi contabile aferente acestor contracte şi dosare, în vederea publicării listei potenţialilor creditori de asigurări, beneficiari ai sumelor cuvenite de la Fondul de garantare. Răspunderea pentru neîndeplinirea sau pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiei revine membrilor consiliului de administraţie/consiliului de supraveghere şi conducerii executive a societăţii de asigurare/reasigurare.
(2) În cadrul termenului prevăzut la alin. (1), Fondul de garantare desemnează o comisie specială, formată din proprii specialişti, cu următoarea componenţă:
    a) 2 membri din partea conducerii, dintre care unul are calitatea de preşedinte al comisiei;
    b) conducătorul departamentului financiar sau înlocuitorul legal al acestuia, după caz;
    c) 2 reprezentanţi ai direcţiei tehnice, cu experienţă în materie de lichidare de daune;
    d) 2 reprezentanţi ai direcţiei generale juridice, cu experienţă de cel puţin 3 ani în domeniul juridic.
(3) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), Fondul de garantare ia toate măsurile necesare pentru publicarea listei creditorilor de asigurări ale căror creanţe au rezultat din evidenţele transmise de societatea de asigurare/reasigurare, potrivit alin. (1)."

    – Art. 12 alin. (1) din Legea nr. 213/2015: „(1) Orice persoană care invocă vreun drept de creanţă împotriva asigurătorului ca urmare a producerii unor riscuri acoperite printr-o poliţă de asigurare valabilă, între data închiderii procedurii de redresare financiară şi cea a denunţării contractelor de asigurare, dar nu mai târziu de 90 de zile de la data pronunţării hotărârii de deschidere a procedurii falimentului, poate solicita deschiderea dosarului de daună printr-o cerere adresată Fondului.“;
    – Art. 13 din Legea nr. 213/2015:
    "(1) De la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului pronunţată împotriva unui asigurător, conform prevederilor art. 266 din Legea nr. 85/2014, Fondul este în drept să efectueze plăţi din disponibilităţile sale, în vederea achitării sumelor cuvenite creditorilor de asigurări, cu respectarea dispoziţiilor legale.
(2) Fondul va publica pe site-ul propriu informaţii referitoare la demersurile necesare pentru obţinerea de la Fond a despăgubirilor/indemnizaţiilor.
(3) În vederea efectuării plăţii sumelor cuvenite creditorilor de asigurări, Fondul procedează la verificarea dosarelor de daună şi a creanţelor de asigurări înregistrate în evidenţele sale, ţinând seama de normele aplicabile în materie şi de condiţiile de asigurare generale şi specifice prevăzute în contractele de asigurare încheiate cu asigurătorul faţă de care s-a stabilit starea de insolvenţă.
(4) Aprobarea sau, după caz, respingerea sumelor pretinse de petenţi este de competenţa comisiei speciale, constituite conform art. 23 alin. (2) din Legea nr. 503/2004, republicată, cu modificările ulterioare.
(5) În caz de respingere a sumelor pretinse se va emite o decizie de respingere. Împotriva deciziei se poate formula contestaţie, în condiţiile prevăzute la art. 19 din Legea nr. 503/2004, republicată, cu modificările ulterioare.
(6) Dreptul la acţiune contra Fondului pentru plata indemnizaţiilor/despăgubirilor se prescrie în termen de 5 ani calculaţi de la data naşterii dreptului, dar nu înainte de rămânerea definitivă a hotărârii de deschidere a procedurii de faliment."

    – Art. 14 alin. (1) din Legea nr. 213/2015: „(1) În vederea încasării indemnizaţiilor/despăgubirilor, orice persoană care pretinde un drept de creanţă de asigurări împotriva asigurătorului în faliment poate formula o cerere motivată în acest sens, adresată Fondului în termen de 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului sau de la data naşterii dreptului de creanţă, atunci când acesta s-a născut ulterior. Cererea-tip de plată va fi prevăzută în reglementările emise în aplicarea prezentei legi.“;
    – Art. 15 din Legea nr. 213/2015:
    "(2) Plata de către Fond a creanţelor de asigurări stabilite ca fiind certe, lichide şi exigibile se face în limita unui plafon de garantare de 450.000 lei pe un creditor de asigurare al asigurătorului aflat în faliment.
(3) Plata se face în moneda naţională - leu, iar în cazul creanţelor în valută, comisioanele bancare sunt suportate de creditorul de asigurări.
(4) Indemnizaţiile/Despăgubirile cuvenite creditorilor de asigurări se plătesc de către Fond prin poştă şi/sau prin instituţii de credit autorizate de Banca Naţională a României. În vederea efectuării plăţii sumelor cuvenite creditorilor de asigurări, Fondul poate să încheie convenţii/contracte de prestări de servicii cu oricare dintre aceste entităţi."

    – Art. 16 din Legea nr. 213/2015: „În toate cazurile în care consideră că este necesar, comisia specială poate solicita petenţilor completarea documentaţiei şi/sau precizarea ori furnizarea de informaţii suplimentare cu privire la cererea de plată a acestora. Informaţiile solicitate se transmit comisiei, sub sancţiunea respingerii cererii, în termen de cel mult 10 zile de la data primirii solicitării acesteia.“;
    – Art. 17 din Legea nr. 213/2015: „Creditorul de asigurări poate urma separat şi procedura de faliment a asigurătorului prevăzută de Legea nr. 85/2014, în vederea recuperării creanţei sale din activele asigurătorului aflat în faliment, inclusiv pentru suma cuvenită care depăşeşte plafonul de garantare prevăzut la art. 15 alin. (2).“;
    – Art. 18 din Legea nr. 213/2015:
    "(1) Fondul se subrogă în toate drepturile creditorilor de asigurări la concurenţa sumelor pe care le-a plătit din disponibilităţile sale.
(2) Prin derogare de la dispoziţiile art. 100 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 85/2014, Fondul poate înregistra la masa credală, în tot cursul procedurii de faliment, în vederea recuperării lor, orice sume, dobânzi şi/sau cheltuieli pe care acesta le-a achitat din resursele sale.
(3) În condiţiile alin. (1) şi (2), Fondul este îndreptăţit să înregistreze şi să recupereze, în cadrul procedurii falimentului societăţii de asigurare/reasigurare debitoare, toate sumele achitate creditorilor, pe măsura plăţilor efectuate, ca urmare a producerii riscurilor asigurate după momentul deschiderii procedurii falimentului."


    13. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (2) şi alin. (4), care consacră accesul liber la justiţie.
    14. Analizând criticile formulate, Curtea reţine faptul că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de apelanţii - reclamanţi Elena Budescu, Emanuela Geanina Budescu, Andrei Budescu, Nicoleta Budescu, Celina Silvia Budescu, Emanuela Buruiană, Viorica Chiochina, Mihaela Gurău şi Sandu Săndulache Ciobotaru în Dosarul nr. 16.940/3/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă, cu ocazia judecării cererii de apel formulate împotriva Sentinţei civile nr. 3.462 din 6 octombrie 2017, pronunţate de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a civilă în Dosarul nr. 16.940/3/2017, într-o cauză civilă având ca obiect pretenţii, în contradictoriu cu intimatul - pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor.
    15. Curtea constată că aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate a fost ridicată de aceiaşi autori prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale invocate în prezenta cauză şi cu o motivare identică, în Dosarul nr. 16.940/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă, excepţie care a format obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.805D/2017, prilej cu care Curtea a pronunţat Decizia nr. 611 din 10 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 17 ianuarie 2020, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a art. 23 din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea şi lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, precum şi prevederile art. 12 alin. (1), art. 13, art. 14 alin. (1), art. 15 alin. (2)-(4) şi ale art. 16-18 din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor.
    16. Într-un atare context, ţinând seama de prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi de cele ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora deciziile definitive ale Curţii Constituţionale sunt general obligatorii pentru viitor, partea care a invocat excepţia nu o mai poate reitera, întrucât prima hotărâre intră în puterea lucrului judecat şi, în consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În acest sens este, de altfel, şi jurisprudenţa constantă a instanţei de control constituţional, cu titlu exemplificativ, fiind Decizia nr. 376 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din data de 2 august 2017, Decizia nr. 419 din 3 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 18 iulie 2012, Decizia nr. 184 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 5 mai 2012, sau Decizia nr. 507 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 9 iunie 2009.
    17. Curtea menţionează, totodată, că prin Decizia nr. 481 din 18 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 11 august 2015, instanţa de contencios constituţional a statuat că „Efectele lucrului judecat, potrivit art. 431 alin. (1) din Codul de procedură civilă, se exprimă în faptul că «Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect». [...] Hotărârea de sesizare a Curţii Constituţionale se bucură de autoritatea lucrului judecat sub aspectul dispoziţiei de sesizare cu excepţia de neconstituţionalitate, astfel încât, dacă este invocată din nou aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, instanţa judecătoreasă a quo are competenţa de a invoca din oficiu şi de a admite excepţia autorităţii de lucru judecat.“ În condiţiile în care instanţa judecătorească nu îşi îndeplineşte această competenţă, revine instanţei constituţionale competenţa de a respinge, în temeiul art. 147 alin. (4) din Constituţie, art. 11 alin. (3) şi art. 14 din Legea nr. 47/1992 coroborat cu art. 430 din Codul de procedură civilă, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate astfel formulată, întrucât dispoziţiile procedural civile referitoare la autoritatea de lucru judecat ataşată hotărârilor judecătoreşti sunt aplicabile mutatis mutandis şi în cazul deciziilor Curţii Constituţionale.
    18. Raportând cele de mai sus la cauza de faţă, Decizia nr. 611 din 10 octombrie 2019, pronunţată anterior de Curtea Constituţională în Dosarul nr. 16.940/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a civilă, are autoritate de lucru judecat cu privire la problema de constituţionalitate dezlegată pentru părţile aflate în litigiu. O atare concluzie se impune prin prisma faptului că excepţia de neconstituţionalitate supusă analizei de faţă a Curţii Constituţionale a fost formulată de aceleaşi părţi, în cadrul aceluiaşi proces. Chiar dacă aceasta a fost ridicată în calea de atac a apelului, obiectul său îl constituie aceleaşi prevederi de lege, iar cauza pe care se fundamentează este identică, întrucât motivarea excepţiei este raportată la aceleaşi dispoziţii constituţionale, respectiv art. 21 alin. (2) şi (4), iar argumentaţia pretinsei relaţii de contrarietate între obiectul excepţiei şi textele constituţionale precitate este, de asemenea, identică. Prin urmare, Curtea constată că Decizia nr. 611 din 10 octombrie 2019 se bucură de autoritate de lucru judecat - efecte inter partes litigantes, având în vedere că obiectul, cauza şi părţile din proces sunt aceleaşi atât în cadrul excepţiei anterioare, cât şi al excepţiei ce face obiectul prezentei cauze.
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea şi lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, precum şi a prevederilor art. 12 alin. (1), art. 13, art. 14 alin. (1), art. 15 alin. (2)-(4) şi art. 16-18 din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor, excepţie ridicată de apelanţii - reclamanţi Elena Budescu, Emanuela Geanina Budescu, Andrei Budescu, Nicoleta Budescu, Celina Silvia Budescu, Emanuela Buruiană, Viorica Chiochina, Mihaela Gurău şi Sandu Săndulache Ciobotaru în Dosarul nr. 16.940/3/2017 (număr în format vechi 2.939/2017) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 10 noiembrie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid Alina Tudora


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016