Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 817 din 5 decembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111, prin raportare la art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi ale art. 268-281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 817 din 5 decembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111, prin raportare la art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi ale art. 268-281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 817 din 5 decembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111, prin raportare la art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi ale art. 268-281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 444 din 27 mai 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111, prin raportare la art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi ale art. 268-281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de instanţa de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 6.479/108/2017/a2 al Tribunalului Arad - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.087D/2018.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că instanţa de judecată pe rolul căreia se află dosarul de fond a transmis Curţii Constituţionale mai multe înscrisuri aferente acestui dosar.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 38 din 30 ianuarie 2018, şi arată că verificarea legalităţii unei creanţe fiscale cuprinse într-un titlu executoriu nu poate fi efectuată decât în condiţiile prevăzute de legea specială, care este Codul de procedură fiscală. În ceea ce priveşte problematica suspendării cauzei în contencios administrativ în situaţia formulării unei plângeri penale, arată că nu se pot desfăşura mai multe acţiuni în acelaşi timp atât în faţa instanţei penale, cât şi în faţa celei de contencios administrativ, întrucât, în final, s-ar pune în discuţie problema priorităţii aplicării uneia dintre hotărârile pronunţate, ceea ce nu este permis.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 4 iulie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 6.479/108/2017/a2, Tribunalul Arad - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111, prin raportare la art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi ale art. 268-281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2014.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile art. 111, prin raportare la art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstituţionale, deoarece în cursul procedurii insolvenţei se exclude de la controlul efectuat de judecătorul-sindic verificarea creanţelor bugetare. Or, excluderea verificării creanţelor bugetare din competenţa judecătorului-sindic şi analiza acestora exclusiv în procedura administrativ-fiscală şi apoi în cea de contencios administrativ afectează în mod negativ cursul procedurii de insolvenţă, deoarece un judecător-sindic fie va respinge contestaţia aferentă, fără însă să îşi poată realiza controlul eficient specific funcţiei sale, fie va dispune suspendarea judecării cauzei, ambele soluţii putând genera repercusiuni negative de natură să vicieze procedura de insolvenţă. Aceste aspecte sunt avute în vedere şi în contextul în care normele criticate sunt de natură să împiedice înlăturarea rapidă a incertitudinii cu privire la existenţa şi întinderea creanţei aferente, ca urmare a faptului că organul fiscal îşi generalizează practica de a proceda la formularea de plângeri penale pentru sumele vizate de titlurile executorii concomitent cu suspendarea sine die a plângerilor prealabile ale debitorilor formulate în procedura administrativ-fiscală cu motivarea că există plângere penală, pe care tot acesta a formulat-o.
    7. Astfel, având în vedere existenţa paralelă a trei tipuri de proceduri judiciare cu privire la acelaşi aspect, respectiv procedura administrativă - suspendată până la soluţionarea celei penale, procedura penală - aflată în faza de urmărire penală cu privire la durata căreia părţile nu au posibilitatea de a o influenţa şi procedura insolvenţei - temporizată sau chiar golită de conţinut din cauza celorlalte, această situaţie reprezintă un caz clasic de nesocotire a cerinţelor privind standardele de claritate şi previzibilitate a legii, astfel cum acestea sunt descrise prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale, fiind de natură a afecta principiul securităţii raporturilor juridice; în acest context se au în vedere şi normele de tehnică legislativă reprezentate de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materie.
    8. Faţă de această împrejurare, se apreciază că dispoziţiile criticate sunt contrare art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, deoarece îngrădesc nejustificat exercitarea dreptului de a formula contestaţie la tabelul de creanţe împotriva creanţei bugetare în procedura de insolvenţă în ceea ce îi priveşte pe debitori şi pe terţii creditori, în condiţiile în care creditorul bugetar, la rândul său, nu este supus aceloraşi restricţii în ceea ce priveşte exercitarea dreptului propriu de a contesta celelalte creanţe admise în tabel; de asemenea aduc atingere şi dispoziţiilor art. 124 alin. (2) din Constituţie, deoarece în aceeaşi procedură judiciară nu se pot anula faţă de anumiţi participanţi drepturi ce sunt recunoscute altor participanţi atunci când se află, la rândul lor, în aceeaşi poziţie procesuală, de creditor contestator la tabelul de creanţe.
    9. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 268-281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, se susţine că acestea sunt neconstituţionale, în măsura în care împiedică judecătorul-sindic să analizeze în cadrul contestaţiei la tabelul de creanţe formulate în cadrul procedurii de insolvenţă criticile aduse unui titlu executoriu emis în procedura fiscală. În consecinţă, acestea sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5).
    10. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, notele scrise depuse, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 111, prin raportare la art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, în interpretarea dată prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia a II-a civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la modul de interpretare a art. 105 alin. (1) şi (2) şi art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a lămuri dacă administratorul/lichidatorul judiciar are dreptul de a verifica creanţe bugetare constatate prin titluri executorii, contestate în termen legal, şi care sunt limitele acestei verificări, având în vedere şi faptul că aceste creanţe sunt constatate printr-un act fiscal emis în regim de putere publică, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 10 iunie 2016, precum şi ale art. 268-281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015. Dispoziţiile criticate punctual au următorul cuprins:
    - Art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014: „Nu sunt supuse acestei proceduri creanţele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale.“;
    – Art. 111 din Legea nr. 85/2014:
    "(1) Debitorul, creditorii şi orice altă parte interesată vor putea să formuleze contestaţii faţă de tabelul de creanţe, cu privire la creanţele şi drepturile trecute sau, după caz, netrecute de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar în tabel.
(2) Contestaţiile trebuie depuse la tribunal în termen de 7 zile de la publicarea în BPI a tabelului preliminar, atât în procedura generală, cât şi în procedura simplificată.
(3) Sub sancţiunea anulării, contestaţia va fi însoţită de dovada, în original, a achitării taxei de timbru, precum şi de toate înscrisurile de care partea înţelege să se folosească în dovedirea susţinerilor sale, cu arătarea oricăror altor probe care se solicită, cu excepţia celor care nu se află în posesia părţii sau nu sunt cunoscute la momentul formulării contestaţiei.
(4) Partea care formulează contestaţia trimite, cu confirmare de primire, câte un exemplar al contestaţiei şi al documentelor ce o însoţesc administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, creditorului a cărui creanţă se contestă, precum şi administratorului special. În cazul în care această obligaţie nu a fost respectată, judecătorul-sindic va putea aplica, din oficiu, o amendă în condiţiile Codului de procedură civilă.
(5) Întâmpinarea se depune în termen de 10 zile de la data comunicării contestaţiei şi a documentelor ce o însoţesc. Un exemplar al întâmpinării se comunică, cu confirmare de primire, de către partea care formulează întâmpinarea şi contestatorului, administratorului judiciar/lichidatorului judiciar şi debitorului, sub sancţiunea prevăzută de art. 208 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
(6) La termenul stabilit prin sentinţa de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creanţe, judecătorul-sindic va soluţiona deodată, printr-o singură sentinţă, toate contestaţiile, chiar dacă pentru soluţionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; în acest din urmă caz, judecătorul-sindic poate admite, în tot sau în parte, înscrierea creanţelor respective în mod provizoriu în tabelul definitiv. Creanţele înscrise provizoriu vor avea toate drepturile prevăzute de lege cu excepţia dreptului de a încasa sumele propuse spre distribuire. Acestea se vor consemna în contul unic până la definitivarea creanţei.
(7) Dacă se admite creanţa fără dreptul de preferinţă pretins, aceasta va participa la repartiţiile sumelor obţinute din valorificarea bunurilor negrevate de cauze de preferinţă.
(8) Din sumele care s-ar obţine din valorificarea bunurilor supuse dreptului de preferinţă contestat se va consemna partea ce s-ar cuveni acelei creanţe."


    14. Dispoziţiile art. 268-281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală fac parte din titlul VIII - Soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale şi au următoarea denumire marginală: art. 268 - Posibilitatea de contestare, art. 269 - Forma şi conţinutul contestaţiei, art. 270 - Termenul de depunere a contestaţiei, art. 271 - Retragerea contestaţiei, art. 272 - Organul competent, art. 273 - Decizia de soluţionare, art. 274 - Forma şi conţinutul deciziei de soluţionare a contestaţiei, art. 275 - Introducerea altor persoane în procedura de soluţionare, art. 276 - Soluţionarea contestaţiei, art. 277 - Suspendarea procedurii de soluţionare a contestaţiei pe cale administrativă, art. 278 - Suspendarea executării actului administrativ fiscal, art. 279 - Soluţii asupra contestaţiei, art. 280 - Respingerea contestaţiei pentru neîndeplinirea condiţiilor procedurale, art. 281 - Comunicarea deciziei şi calea de atac.
    15. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la calitatea legii, ale art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie şi ale art. 124 alin. (2) referitor la înfăptuirea justiţiei. De asemenea, este invocată Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că motivarea acesteia este realizată prin coroborarea mai multor tipuri de proceduri judiciare - insolvenţă, administrativă şi penală - care implică aspecte legate de creanţele fiscale, susţinându-se, în esenţă, că aceste proceduri sunt neconstituţionale, în măsura în judecătorul-sindic este împiedicat să analizeze în cadrul contestaţiei la tabelul de creanţe formulate în cadrul procedurii de insolvenţă criticile aduse unui titlu executoriu emis în procedura fiscală, context în care se consideră că normele criticate, în interpretarea dată prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, conduc la încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice, inclusiv a criteriilor de calitate a legii, şi sunt contrare accesului liber la justiţie şi principiilor unicităţii, imparţialităţii şi egalităţii justiţiei.
    17. Curtea observă că prevederile art. 105 alin. (2) şi ale art. 111 din Legea nr. 85/2014, criticate în prezenta cauză, fac parte din titlul II - Procedura insolvenţei, capitolul I - Dispoziţii comune, secţiunea a 4-a - Primele măsuri. Întocmirea tabelului de creanţe. Contestaţiile. Astfel, art. 111 din Legea nr. 85/2014 reglementează aspecte ce ţin de contestaţia împotriva tabelului preliminar de creanţe, în contextul în care debitorul, creditorii şi orice altă parte interesată vor putea să formuleze contestaţii faţă de tabelul de creanţe, cu privire la creanţele şi drepturile trecute sau, după caz, netrecute de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar în tabel.
    18. Ca regulă generală, toate creanţele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de lege, cu excepţia creanţelor constatate prin hotărâri judecătoreşti executorii, precum şi prin hotărâri arbitrale executorii [art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2014]. În acest context, în virtutea art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, criticat în prezenta cauză, sunt exceptate de la procedura de verificare prevăzută de lege creanţele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale. Însă titlurile executorii din care izvorăsc creanţe bugetare nu sunt excluse de la controlul de legalitate/de temeinicie, ci acest control este efectuat în condiţiile reglementate de legislaţia specială, respectiv Codul de procedură fiscală prin procedurile prevăzute la art. 268-281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, contestate în prezenta cauză, iar nu în cadrul procedurii insolvenţei.
    19. Cu privire la aceste aspecte ce ţin de verificarea creanţelor fiscale/bugetare, respectiv excluderea de la verificarea acestora în procedura insolvenţei şi controlul lor în procedura fiscală, astfel cum au fost reţinute în interpretarea dată prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Curtea s-a mai pronunţat, sens în care sunt Decizia nr. 38 din 30 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 7 iunie 2018, şi Decizia nr. 86 din 27 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 12 iunie 2018, prin care a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate.
    20. Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut că, în considerarea excepţiilor prevăzute de lege, prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a statuat că, în interpretarea dispoziţiilor art. 105 alin. (1) şi (2) şi ale art. 106 din Legea nr. 85/2014, administratorul/lichidatorul judiciar nu are atribuţia de a verifica pe fond creanţele bugetare constatate prin titluri executorii, contestate în termenul legal în faţa instanţei specializate.
    21. Pentru a se ajunge la concluzia mai sus menţionată, s-a arătat că, în conformitate cu prevederile art. 105 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2014, nu sunt supuse verificării de către administratorul/lichidatorul judiciar creanţele constatate prin hotărâri judecătoreşti executorii, prin hotărâri arbitrale executorii şi creanţele bugetare rezultate dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale, cu excepţia cazurilor în care se constată stingerea, în tot sau în parte, a creanţei sau prescrierea dreptului de a cere executarea silită a acesteia. Administratorul/Lichidatorul judiciar nu poate, pe fond, să analizeze creanţa nici în situaţia în care aceasta a fost contestată, întrucât legiuitorul a prevăzut o cale specială de contestare, respectiv legea contenciosului administrativ, iar o interpretare contrară ar contraveni principiului constituţional privind unicitatea căilor de atac.
    22. Astfel, dispoziţiile art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 stabilesc regula verificării tuturor creanţelor ce fac obiectul unei cereri de înscriere în tabelul de creanţă, de către practicianul în insolvenţă, iar cele ale art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 stabilesc excepţia de la procedura verificării pentru creanţele izvorâte din titlurile executorii necontestate în termenele prevăzute de legi speciale, în speţă fiind vorba despre deciziile de impunere ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
    23. În ipoteza în care creanţa bugetară rezultând dintr-un titlu executoriu a fost contestată în termenele speciale în faţa instanţei de contencios administrativ, aşadar debitoarea a ales calea contestaţiei administrative prevăzute de Codul de procedură fiscală, administratorul judiciar/lichidatorul nu este competent să analizeze pe fond creanţa bugetară, întrucât actele administrative ce o stabilesc - decizia de impunere şi raportul de inspecţie fiscală - au fost contestate în termen în faţa instanţei judecătoreşti competente, în caz contrar, ar fi încălcată competenţa unei instanţe judecătoreşti specializate, de către administratorul/lichidatorul judiciar, ceea ce ar afecta garanţia constituţională prevăzută la art. 126 alin. (6) din Constituţia României.
    24. Ca atare, raţiunea excluderii creanţelor bugetare de la procedura de verificare de către administratorul/lichidatorul judiciar rezultă din reglementarea expresă şi obligatorie a acţiunii în contencios administrativ fiscal prevăzută la art. 126 alin. (6) din Constituţie, potrivit căruia controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar, dar şi din procedura reglementată în mod expres de Codul de procedură fiscală.
    25. Astfel, o creanţă bugetară rezultând dintr-un titlu executoriu contestat în condiţiile legii speciale va fi supusă procedurii de verificare prevăzute de art. 111 alin. (6) din Legea nr. 85/2014, dar această verificare este limitată, deoarece existenţa dreptului de creanţă va fi stabilită în procedura contenciosului fiscal. Verificarea legalităţii unei creanţe fiscale cuprinse într-un titlu executoriu nu poate fi efectuată decât în condiţiile reglementate de legislaţia specială, respectiv Codul de procedură fiscală, iar nu în cadrul procedurii insolvenţei, supuse unei alte reglementări legale speciale.
    26. Prin urmare, controlul de legalitate/de temeinicie a titlurilor executorii din care izvorăsc creanţe bugetare, pentru care se solicită înscrierea în tabelul de creanţă, în ipoteza în care aceste titluri au fost contestate în faţa instanţei judecătoreşti în termenele speciale prevăzute de legea specială, revine exclusiv instanţei specializate de control administrativ şi fiscal, o atare verificare pe fond neputând fi făcută de practicianul în insolvenţă. În schimb, administratorul/ lichidatorul judiciar este obligat, conform atribuţiilor sale legale, să verifice sub aspect formal creanţa bugetară ce se solicită a se înscrie în tabelul de creanţe. Astfel, administratorul/ lichidatorul judiciar este obligat să analizeze aspecte ce ţin de stingerea parţială sau totală a creanţei ori intervenirea prescripţiei extinctive, precum şi caracterul contestat al creanţei şi să menţioneze acest aspect în ceea ce priveşte creanţa respectivă, conform art. 111 alin. (6) din Legea nr. 85/2014.
    27. Totodată, prin Decizia nr. 86 din 27 februarie 2018, precitată, paragraful 32, Curtea a avut în vedere şi dispoziţiile art. 351 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală - Soluţionarea căilor de atac în cazul actelor administrative fiscale privind debitorii în insolvenţă, care prevăd că „prin derogare de la dispoziţiile art. 75 din Legea nr. 85/2014, actele administrative fiscale emise înainte şi după intrarea în insolvenţă se supun controlului instanţelor specializate de contencios administrativ fiscal“.
    28. Aşadar, în procedura insolvenţei, toate aspectele litigioase sunt supuse controlului judecătorului-sindic, rezolvarea lor unitară fiind esenţială pentru a se putea asigura egalitatea creditorilor. Excepţia o reprezintă contenciosul fiscal, astfel cum este prevăzut, spre exemplu, la art. 351 din Legea nr. 207/2015, respectiv toate litigiile circumscrise unor acte administrative fiscale care îl privesc pe debitor se vor judeca în continuare, potrivit regulilor obişnuite, de către instanţele de contencios fiscal.
    29. Faţă de această împrejurare, prin Decizia nr. 86 din 27 februarie 2018, precitată, paragraful 34, Curtea a observat că acestea sunt şi chestiuni ce ţin de coroborarea actelor normative de acelaşi rang, aspect esenţial în procedura de interpretare şi aplicare a legii, fără ca prin această operaţiune să se încalce prevederile constituţionale şi convenţionale menţionate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, aceasta fiind respinsă ca neîntemeiată.
    30. Având în vedere etapele şi succesiunea în care se desfăşoară acţiunile prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, Curtea constată că cele prezentate mai sus sunt aplicabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză şi, prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 111, prin raportare la art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi ale art. 268-281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în raport cu dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5), ale art. 21 alin. (1) şi (2) şi ale art. 124 alin. (2), este neîntemeiată.
    31. Distinct de acestea, în ceea ce priveşte susţinerile cu privire la faptul că normele criticate sunt de natură să împiedice înlăturarea rapidă a incertitudinii cu privire la existenţa şi întinderea creanţei aferente, ca urmare a faptului că organul fiscal îşi generalizează practica de a proceda la formularea de plângeri penale pentru sumele vizate de titlurile executorii concomitent cu suspendarea sine die a plângerilor prealabile ale debitorilor formulate în procedura administrativ-fiscală cu motivarea că există plângere penală, pe care tot acesta a formulat-o, Curtea observă că acestea sunt chestiuni ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii, de diligenţa autorităţilor chemate să aplice legea, precum şi de celeritatea cu care se soluţionează astfel de cauze, nefiind aspecte ce ţin de contenciosul constituţional. În acest context, raportat la critica mai sus prezentată, Curtea reţine şi faptul că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor criticate au înrâurire dispoziţiile art. 7 cu privire la rolul activ şi alte reguli de conduită pentru organul fiscal, potrivit cărora organul fiscal are obligaţia să examineze starea de fapt în mod obiectiv şi în limitele stabilite de lege şi decide asupra felului şi volumului examinărilor, în funcţie de circumstanţele fiecărui caz în parte şi de limitele prevăzute de lege, precum şi ale art. 12 referitor la buna-credinţă din Codul de procedură fiscală, care prevăd că relaţiile dintre contribuabili şi organele fiscale trebuie să fie fundamentate pe bună-credinţă, în scopul realizării cerinţelor legii, sens în care este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 60 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 21 iunie 2019, paragraful 27.
    32. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de instanţa de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 6.479/108/2017/a2 al Tribunalului Arad - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 111, prin raportare la art. 105 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 11 din 18 aprilie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi ale art. 268-281 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală sunt constituţionale în raport de criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Arad - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 5 decembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016