Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 816 din 10 noiembrie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 816 din 10 noiembrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 162 din 17 februarie 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Aristotel Mihail Popa în Dosarul nr. 3.817/62/2018 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.618D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a transmis la dosar note scrise, prin care solicită amânarea dezbaterilor la un moment ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 63 din 26 octombrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, susţinând că motivele de neconstituţionalitate sunt invocate în legătură indisolubilă cu situaţia concretă a interpretării date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia menţionată. De asemenea, prin note scrise, autorul excepţiei susţine neconstituţionalitatea prevederilor legale criticate.
    4. Totodată, partea Ministerul Apărării Naţionale a transmis la dosarul cauzei note scrise, prin care susţine respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
    5. Reprezentantul Ministerului Public susţine respingerea cererii de amânare formulate şi arată că prin decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu pot fi reparate eventualele vicii de neconstituţionalitate ale unui text de lege.
    6. Curtea, deliberând asupra cererii, o respinge, reţinând că analiza constituţionalităţii prevederilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 în interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept presupune extinderea cadrului procesual dincolo de limitele sesizării, ceea ce este inadmisibil. Potrivit art. 146 lit. d) din Legea fundamentală, Curtea se pronunţă numai „asupra excepţiilor de neconstituţionalitate (...) ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial“, iar, conform art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, „Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi (...)“.
    7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că prevederile de lege criticate nu creează discriminări între beneficiari, iar aplicarea principiului tempus regit actum nu echivalează cu încălcarea art. 16 din Constituţie. De asemenea susţine că dreptul fundamental la pensie se exercită în condiţiile legii, legiuitorul fiind liber să stabilească în concret criteriile de acordare a pensiilor militare de stat. Nu sunt încălcate nici dispoziţiile art. 44 din Constituţie, deoarece prevederile de lege criticate nu afectează drepturi câştigate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    8. Prin Încheierea din 6 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.817/62/2018, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 28 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Aristotel Mihail Popa într-o cauză având ca obiect o contestaţie a unei decizii de pensionare.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 28 din Legea nr. 223/2015 sunt neconstituţionale, deoarece partea introductivă a textului de lege criticat generează o contradicţie între beneficiul rezultat din dreptul solicitantului de a-şi alege cele 6 luni consecutive de activitate şi împrejurarea că acest avantaj este transformat simultan într-unul pur iluzoriu, ca efect nemijlocit al „aducerii la zi“, inclusiv atunci când veniturile salariale la data deschiderii drepturilor de pensie sunt mai mici decât media celor din intervalul de referinţă pentru care s-a optat. Lipsa de claritate existentă în privinţa reglementării sintagmei „actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie“ este în contradicţie cu principiile constituţionale ale statului de drept, care includ caracterul previzibil, predictibil şi clar al actului normativ. Susceptibilă de interpretări multiple, aceeaşi sintagmă conturează un regim juridic confuz în privinţa procedurii de stabilire a pensiei militare de stat. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt invocate aspecte referitoare la exigenţele de calitate a legii (accesibilitate şi previzibilitate) şi principiul securităţii raporturilor juridice, astfel cum rezultă din jurisprudenţa Curţii Constituţionale (spre exemplu, Decizia nr. 404 din 10 aprilie 2008) şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, Hotărârea din 6 iunie 2005 pronunţată în Cauza Androne împotriva României; Hotărârea din 7 octombrie 2009, pronunţată în Cauza Stanca Popescu împotriva României, Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunţată în Cauza Păduraru împotriva României, Hotărârea din 6 decembrie 2007, pronunţată în Cauza Beian împotriva României, Hotărârea din 29 martie 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, Hotărârea din 23 septembrie 1998, pronunţată în Cauza Petra împotriva României, Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunţată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit). În acelaşi sens, sunt invocate şi dispoziţiile art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Niciuna dintre rigorile sus-menţionate nu-şi găseşte însă reflectarea în structura art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 (partea introductivă), această imprecizie a textului criticat permiţând Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale, sub masca „actualizării“ insuficient definite a drepturilor salariale care formează baza de calcul, să ignore alegerea solicitantului şi să stabilească discreţionar pensia prin plafonarea ei la nivelul ultimului salariu net în plată şi nu la cel al mediei veniturilor nete corespunzătoare perioadei efective pentru care s-a optat, potrivit art. 60 din acelaşi act normativ.
    10. De asemenea, autorul excepţiei arată că dreptul constituţional la pensie nu are un caracter abstract, ci presupune obţinerea efectivă a unor prestaţii de asigurări sociale bine definite, care să fie stabilite pe baza unor reguli clare, cu suficiente elemente de calcul apte să asigure previzibilitatea cuantumului rezultat. Orice diminuare (mai ales dacă are o pondere semnificativă) generată de imprecizia normativă afectează implicit substanţa dreptului la pensie, deoarece în accepţiunea Legii fundamentale nu este garantată o pensie oarecare, ci exact pensia care se cuvine beneficiarului în urma unei determinări precise, fără factori de natură aleatorie.
    11. Totodată, grava deficienţă conceptuală a prevederilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 (partea introductivă) viciază în egală măsură şi posibilitatea instanţei de judecată sesizate cu soluţionarea speţei de a da o dezlegare echitabilă litigiului, dat fiind că un proces corect, în spiritul dreptăţii şi adevărului, presupune existenţa unor repere care să permită judecătorului să aplice norma juridică în litera şi spiritul ei. Or, în cauza de faţă acestea lipsesc cu desăvârşire, ceea ce face imposibilă interpretarea.
    12. Invocând aspecte din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia pensia constituie un drept patrimonial, iar diminuarea pensiei ar leza acest drept şi ar echivala cu o expropriere, autorul excepţiei susţine că pensia de serviciu a magistraţilor, aşa cum este în prezent reglementată şi având cuantumul stabilit prin lege, constituie un „drept de proprietate“ în sensul Convenţiei şi al Primului Protocol adiţional la Convenţie, iar reducerea prin recalculare a acestui drept ar echivala cu o expropriere. Referitor la încălcarea art. 44 din Constituţie privind garantarea dreptului de proprietate susţine că pensia, atât ca drept în sine, cât şi ca element al proprietăţii private, reprezintă o creanţă asupra statului pe care acesta este obligat să o plătească şi să o ocrotească. Practic, prin incertitudinea legislativă sesizată are loc o diminuare abuzivă a cuantumului pensiilor, ceea ce face ca proprietatea să nu fie apărată, ci afectată de însuşi statul român, care în acest mod refuză să îşi achite creanţele. Orice magistrat, în funcţie la acest moment ori deja pensionar, are o firească speranţă legitimă privind stabilitatea şi coerenţa legislativă, expresie a principiului constituţional, propriu oricărui stat de drept, privind supremaţia legii, astfel încât să poată beneficia neîngrădit de drepturile legal dobândite privind indemnizaţia, respectiv pensia cuvenită, cu precizarea că acestea ţin intrinsec de însăşi cariera de magistrat.
    13. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă opinează în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate, reţinând că, raportate la chestiunile invocate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 16 alin. (2) din Constituţie consacră principii care nu au legătură directă cu textul articolului considerat neconstituţional. Art. 47 alin. (2) din Constituţie, ce instituie dreptul cetăţenilor la pensie, nu este încălcat, întrucât textul art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 nu interzice sau restrânge în niciun fel dreptul la pensie. Este adevărat că textul legal reglementează cuantumul pensiei, însă nu se poate susţine că prin modul în care este formulat goleşte de conţinut dreptul la pensie. Este atributul legiuitorului să reglementeze accesul cetăţenilor la pensie, astfel că instituirea unor condiţii şi a unui mod de calcul nu poate fi apreciată ca încălcând dreptul la pensie. De asemenea, o eventuală exprimare defectuoasă ce dă naştere unor interpretări diferite nu poate fi calificată ca încălcând dreptul la pensie cât timp aceasta vizează doar cuantumul pensiei. Art. 44 alin. (1) din Constituţie consacră garantarea dreptului de proprietate de către stat în consens cu art. 1 alin. (1) din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, potrivit căruia „Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.“ Contestatorul apreciază că prin interpretarea defectuoasă a noţiunii de „actualizare“ din textul art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 îi este încălcat dreptul de proprietate asupra veniturilor pe care trebuie să le încaseze cu titlu de pensie şi, în consecinţă, consideră că textul nu se bucură de previzibilitate. Instrumentul procedural pus la dispoziţie pentru unificarea practicii judiciare este procedura sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Faptul că un text de lege a primit mai multe interpretări din partea instanţelor de judecată nu conduce automat la prezumţia că este neconstituţional în cazul în care interpretarea este în defavoarea părţii. În acest context, instanţa judecătorească apreciază că textul legal în discuţie nu încalcă dreptul de proprietate.
    14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 28 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, astfel cum au fost modificate prin art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, având următorul cuprins: „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ: (...)“.
    18. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Legea fundamentală cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) privind trăsăturile statului şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 alin. (2) din privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, art. 44 alin. (1) teza întâi privind dreptul de proprietate privată şi art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie. De asemenea sunt invocate dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările ulterioare, au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, iar prin mai multe decizii, spre exemplu, Decizia nr. 783 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 6 mai 2019, Decizia nr. 784 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 7 mai 2019, sau Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, Curtea Constituţională a respins excepţiile de neconstituţionalitate.
    20. Astfel, în ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, invocată prin prisma pretinsei lipse de claritate a sintagmei „actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie“ din cuprinsul art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, Curtea a reţinut că absenţa unei definiţii nu reprezintă, în mod necesar, un impediment pentru destinatarii legii de a-şi adapta conduita la prescripţiile acesteia. Aşa cum a subliniat Curtea Constituţională, urmând jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, în Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, nevoia de elucidare a punctelor neclare şi de adaptare la circumstanţele schimbătoare va exista întotdeauna. Deşi certitudinea în redactarea unei legi este un lucru dorit, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situaţie. Rolul decizional conferit instanţelor urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor. Ca atare, soluţionarea pretinsei neclarităţi a noţiunii „actualizate“ din cuprinsul art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în vederea interpretării şi aplicării normei, reprezintă un atribut al puterii judecătoreşti, astfel încât critica formulată nu poate fi primită.
    21. Distinct, Curtea observă că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, prin Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020*), pronunţată în Dosarul nr. 2.136/1/2020, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunţării prezentei decizii, a dezlegat chestiunea de drept referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (1) şi ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.
    *) Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept nr. 63/2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1295 din 28 decembrie 2020.

    22. Referitor la critica de neconstituţionalitate privind încălcarea dreptului fundamental la pensie, Curtea a reţinut că art. 47 alin. (2) din Constituţie conferă în exclusivitate legiuitorului atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a drepturilor la pensie, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului pensiilor. Ca atare, în considerarea unor schimbări intervenite în posibilităţile de acordare şi dimensionare a drepturilor de asigurări sociale, legiuitorul poate modifica, ori de câte ori consideră că este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor. Prin urmare, stabilirea prin prevederile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 a veniturilor care se includ în baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, permisă de dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie.
    23. În continuare, referitor la critica privind încălcarea art. 44 din Constituţie şi a art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale invocat, prin prisma art. 20 din Constituţie, Curtea a reţinut că nu se încalcă dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate, deoarece cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil (a se vedea, spre exemplu, şi Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020).
    24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor enunţate anterior îşi păstrează, în mod corespunzător, valabilitatea în prezenta cauză.
    25. De asemenea, Curtea observă că autorul excepţiei invocă şi prevederile art. 16 alin. (2) din Constituţie, fără a indica în concret în ce constă contrarietatea dintre prevederile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 şi norma de referinţă menţionată. Or, simpla invocare a unor dispoziţii constituţionale nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Totodată, Curtea constată că sub aspectul conţinutului normativ, prevederile de lege criticate nu interferează cu dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Constituţie privind dreptul la un proces echitabil.
    26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Aristotel Mihail Popa în Dosarul nr. 3.817/62/2018 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 28 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 10 noiembrie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016