Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 813 din 5 decembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "pe baza aprobării persoanelor care au acordat gradele profesionale prevăzute la art. 15", cuprinsă în art. 69 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 813 din 5 decembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 813 din 5 decembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "pe baza aprobării persoanelor care au acordat gradele profesionale prevăzute la art. 15", cuprinsă în art. 69 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 428 din 21 mai 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a sintagmei „pe baza aprobării persoanelor care au acordat gradele profesionale prevăzute la art. 15“ cuprinsă în art. 69 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Petru-Nicoară Stepanescu în Dosarul nr. 1.379/122/2017 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 40D/2018.
    2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, domnul avocat Dorel Băicoană Pinkerton, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 141D/2018 şi nr. 472D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „pe baza aprobării persoanelor care au acordat gradele profesionale prevăzute la art. 15“, cuprinsă în art. 69 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Marian Preda în Dosarul nr. 1.378/122/2017 şi de Ştefan Trăestaru în Dosarul nr. 1.380/122/2017 ale Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă.
    4. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, Ştefan Trăestaru, personal şi asistat de domnul avocat Dorel Băicoană Pinkerton, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. De asemenea, pentru autorul excepţiei, Marian Preda, răspunde domnul avocat Dorel Băicoană Pinkerton, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul autorilor excepţiei de neconstituţionalitate şi cel al Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 141D/2018 şi nr. 472D/2018 la Dosarul nr. 40D/2018, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia, reiterând argumentele invocate în faţa instanţei de judecată. Astfel, în esenţă, susţine că în toate situaţiile trebuie aplicate dispoziţiile art. 56 alin. (1) lit. f) din Codul muncii, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 15 din 6 martie 2017, în sensul că aceste norme sunt aplicabile numai în situaţia în care condamnatul execută efectiv pedeapsa în penitenciar, fiind în imposibilitate fizică de a se prezenta la locul de muncă. Chiar dacă dispoziţia de lege criticată reprezintă o normă cu caracter special şi potrivit principiului specialia generalibus derogant, această derogare nu poate fi adoptată cu încălcarea prevederilor constituţionale. Or, art. 69 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002, normă specială, încalcă art. 16 din Constituţie, instituind discriminări între autorii excepţiei şi categoriile de salariaţi care sunt protejate prin norma cu caracter general - art. 56 alin. (1) lit. f) din Codul muncii, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
    7. Reprezentantul Ministerului Public arată că poliţistul nu este un simplu salariat, astfel încât să i se aplice dispoziţiile Codului muncii, ci este un funcţionar public cu statut special, statut reglementat prin lege specială, Legea nr. 360/2002. Prin urmare, raportul de serviciu al poliţistului trebuie să ia naştere, să se modifice şi să înceteze în condiţiile speciale prevăzute de Legea nr. 360/2002. Ca atare, criticile de neconstituţionalitate formulate sunt nefondate; dispoziţiile Codului muncii nu se pot aplica autorilor excepţiei.
    8. Având cuvântul în replică, reprezentantul autorilor excepţiei de neconstituţionalitate susţine că legea specială poate deroga de la norma generală, însă nu poate contraveni prevederilor Constituţiei.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    9. Prin Încheierile din 15 decembrie 2017, 26 ianuarie 2018 şi 14 martie 2018, pronunţate în dosarele nr. 1.379/122/2017, nr. 1.378/122/2017 şi nr. 1.380/122/2017, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „pe baza aprobării persoanelor care au acordat gradele profesionale prevăzute la art. 15“ cuprinsă în art. 69 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Excepţia a fost ridicată de Petru-Nicoară Stepanescu, Marian Preda şi Ştefan Trăestaru în cauze având ca obiect anularea unor dispoziţii emise de către şeful inspectoratului de poliţie, prin care s-a constatat încetarea raporturilor de serviciu ale autorilor excepţiei.
    10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia afirmă că legiuitorul a prevăzut o excepţie de la aplicarea alin. (1) al art. 69 din Legea nr. 360/2002, respectiv în cazul în care executarea pedepsei este suspendată sub supraveghere, condiţionată însă de existenţa aprobării şefului Inspectoratului de Poliţie. Ca atare, emiţând dispoziţia de încetare a raportului de serviciu al poliţistului, este evident că şeful Inspectoratului de Poliţie nu a intenţionat să aprobe menţinerea acestui raport.
    11. În opinia autorilor excepţiei, la data emiterii dispoziţiei de încetare a raportului de serviciu al poliţistului nu mai era necesară aprobarea şefului Inspectoratului de Poliţie, menţinerea raportului de serviciu fiind obligatorie, întrucât art. 69 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 îşi regăseşte cadrul general în prevederile Codului muncii - act normativ aplicabil tuturor categoriilor de salariaţi, fără nicio discriminare. Astfel, potrivit art. 56 alin. (1) lit. f) din Codul muncii, „contractul individual de muncă existent încetează de drept: f) ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti“.
    12. Se arată că, prin Decizia nr. 15 din 6 martie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că dispoziţiile art. 56 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii se interpretează în sensul că sunt aplicabile numai în situaţia în care condamnatul execută efectiv pedeapsa în penitenciar, fiind în imposibilitate fizică de a se prezenta la locul de muncă.
    13. În final, autorii excepţiei susţin că, având în vedere faptul că Decizia nr. 15 din 6 martie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi aplicabilă tuturor salariaţilor, măsura dispusă împotriva lor s-a făcut în temeiul unui text neconstituţional, contrar art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală.
    14. Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă apreciază că textul de lege ce cuprinde sintagma criticată nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie referitor la egalitatea în drepturi, principiu în legătură cu care există o vastă jurisprudenţă a instanţei de contencios constituţional, jurisprudenţă potrivit căreia „principiul egalităţii în drepturi se aplică doar situaţiilor egale ori analoage, iar tratamentul juridic diferenţiat, stabilit în considerarea unor situaţii obiectiv diferite, nu reprezintă nici privilegii şi nici discriminări“.
    15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    16. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, având în vedere că se urmăreşte modificarea normei în sensul Deciziei nr. 15 din 6 martie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la modul de aplicare a dispoziţiilor art. 56 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume încetarea raportului de serviciu să opereze numai în situaţia în care condamnatul execută efectiv pedeapsa în penitenciar, fără a condiţiona continuarea raportului de serviciu de aprobarea persoanelor care au acordat gradele profesionale. În acest caz, acceptarea acestei critici ar echivala cu transformarea instanţei de contencios constituţional într-un legislator pozitiv, lucru care ar contraveni art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia „Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a ţării“. De asemenea se arată că, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu modificările şi completările ulterioare, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“.
    17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie sintagma „pe baza aprobării persoanelor care au acordat gradele profesionale prevăzute la art. 15“, cuprinsă în art. 69 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, articol potrivit căruia „Încetarea raporturilor de serviciu ale poliţistului se dispune în mod corespunzător de către persoanele care, potrivit art. 15, au competenţa de acordare a gradelor profesionale şi are loc: [...] i) când este condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu excepţia cazurilor în care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau amenzii penale pentru infracţiuni săvârşite din culpă, pe baza aprobării persoanelor care au acordat gradele profesionale prevăzute la art. 15“.
    20. Curtea reţine că, potrivit art. 15 din Legea nr. 360/2002,
    "(1) Acordarea gradelor profesionale se face prin avansare de către:
    a) Preşedintele României, pentru ofiţerii de poliţie la gradul de chestor de poliţie, chestor principal de poliţie, chestor-şef de poliţie şi chestor general de poliţie, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor;
    b) ministrul afacerilor interne, pentru:
    (i) conducătorii unităţilor Ministerului Afacerilor Interne pe care le coordonează direct şi adjuncţii acestora;
    (ii) conducătorii unităţilor aparatului central şi subordonate Ministerului Afacerilor Interne, precum şi adjuncţii acestora, la propunerea secretarului de stat/secretarului general care coordonează activitatea structurii în care sunt încadraţi poliţiştii;
    (iii) poliţiştii din unităţile aparatului central şi unităţile subordonate Ministerului Afacerilor Interne ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite, la propunerea şefului unităţii;
    c) inspectorul general al Poliţiei Române pentru poliţiştii din inspectoratul general şi unităţile din subordinea inspectoratului general ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite, precum şi pentru conducătorii unităţilor subordonate inspectoratului general şi adjuncţii acestora;
    d) şeful unităţii Ministerului Afacerilor Interne care are calitatea de ordonator de credite, pentru poliţiştii din subordine, alţii decât cei prevăzuţi la lit. b) şi c);
    e) şeful unităţii Ministerului Afacerilor Interne care exercită competenţe de coordonare şi control metodologic al serviciilor publice comunitare, pentru poliţiştii din cadrul serviciilor publice comunitare sau detaşaţi la aceste servicii."

    21. Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.
    22. Cu titlu prealabil, din actele aflate la dosar, Curtea observă că, prin Sentinţa penală nr. 369 din 27 iunie 2016, pronunţată de Tribunalul Giurgiu - Secţia penală, în Dosarul nr. 313/122/2015, definitivă prin Decizia penală nr. 1.057/A din 30 iunie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, autorii excepţiei de neconstituţionalitate au fost condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 5 ani. Având în vedere Decizia penală nr. 1.057/A/30.06.2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, şeful inspectoratului de poliţie, în temeiul dispoziţiilor art. 69 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002, a constatat încetarea raporturilor de serviciu ale autorilor excepţiei. Prin cererile de chemare în judecată formulate, autorii excepţiei au solicitat anularea dispoziţiilor de încetarea a raporturilor de serviciu şi în cadrul acestor dosare au invocat excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „pe baza aprobării persoanelor care au acordat gradele profesionale prevăzute la art. 15“, cuprinsă în art. 69 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului.
    23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 69 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002 stabilesc unul dintre cazurile de încetare a raportului de serviciu al poliţistului, iar întreaga motivarea a excepţiei vizează, în esenţă, faptul că aceste norme sunt neconstituţionale, întrucât în speţă ar trebui să fie aplicate prevederile art. 56 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 15 din 6 martie 2017, având în vedere că dispoziţiile Codului muncii - normă cu caracter general - se aplică tuturor salariaţilor, fără discriminare.
    24. Curtea observă că, potrivit art. 56 alin. (1) lit. f) din Codul muncii, „contractul individual de muncă existent încetează de drept: f) ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti“, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 15 din 6 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 22 iunie 2017, a stabilit că aceste norme se interpretează în sensul că sunt aplicabile numai în situaţia în care condamnatul execută efectiv pedeapsa în penitenciar, fiind în imposibilitatea fizică de a se prezenta la locul de muncă.
    25. Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor art. 69 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002, încetarea raporturilor de serviciu ale poliţistului se dispune în mod corespunzător de către persoanele care, potrivit art. 15 din Legea nr. 360/2002, au competenţa de acordare a gradelor profesionale şi are loc când poliţistul este condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu excepţia cazurilor în care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau amenzii penale pentru infracţiuni săvârşite din culpă, când încetarea raportului de serviciu se dispune pe baza aprobării persoanelor care au acordat gradele profesionale prevăzute la art. 15.
    26. Din analiza evoluţiei cadrului legal în materie, Curtea observă că art. 69 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002, în actuala formă, a fost introdus prin art. 53 pct. 1 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013.
    27. Relativ la statutul poliţistului, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că acesta este funcţionar public civil, cu statut special, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, şi că, în conformitate cu art. 2 alin. (1) din actul normativ menţionat, poliţistul este învestit cu exerciţiul autorităţii publice. În considerarea acestor prevederi legale, statutul său juridic cunoaşte elemente derogatorii de la dispoziţiile generale care reglementează raporturile de muncă, respectiv Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011. Astfel, poliţistul este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale. În consecinţă, elementele esenţiale în ceea priveşte naşterea, executarea şi încetarea raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul poliţistului, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, respectiv Legea nr. 360/2002 (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, Decizia nr. 244 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 23 iunie 2016, Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 18 iulie 2017, Decizia nr. 306 din 8 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 22 iunie 2018, Decizia nr. 31 din 17 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 12 aprilie 2019).
    28. Cu privire la critica de neconstituţionalitate formulată prin raportare la prevederile art. 16 din Constituţie, Curtea constată că dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate nu contravin principiului egalităţii în faţa legii, deoarece, aşa cum a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa, acest principiu constituţional presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, persoanele vizate de dispoziţiile art. 69 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002, respectiv funcţionarii publici civili, cu statut special, nu sunt în aceeaşi situaţie juridică cu persoanele angajate în temeiul unui contractul individual de muncă. Astfel, aşa cum a reţinut şi instanţa de contencios constituţional în jurisprudenţa sa, reglementarea referitoare la poliţişti cunoaşte elemente derogatorii de la dispoziţiile generale care reglementează raporturile de muncă, respectiv Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.
    29. În acest sens, Curtea reţine că Decizia nr. 15 din 6 martie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, se referă la cazul de încetare a raportului de muncă în situaţia în care angajatul a fost condamnat la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti. Înalta Curte a reţinut că dispoziţiile art. 56 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii „comportă o interpretare restrânsă, întemeiată pe considerente istorice, logice şi de echitate juridică, potrivit căreia încetarea contractului de muncă survine numai în situaţia în care condamnatul execută efectiv pedeapsa în penitenciar, fiind în imposibilitate fizică de a se prezenta la locul de muncă pentru a-şi îndeplini obligaţiile contractuale. Astfel se justifică raţiunea pentru care, spre deosebire de funcţiile de demnitate publică, în materia raporturilor de muncă, legiuitorul s-a referit la executarea unei pedepse privative de libertate, şi nu doar la condamnarea la o astfel de pedeapsă“.
    30. Or, în situaţia poliţistului, art. 69 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002 prevede că raportul de serviciu încetează când acesta este condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu excepţia cazurilor în care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau amenzii penale pentru infracţiuni săvârşite din culpă, pe baza aprobării persoanelor care au acordat gradele profesionale prevăzute la art. 15 din lege. Aşadar, norma legală menţionată instituie regula încetării raportul de serviciu al poliţistului când acesta este condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi excepţia de la această regulă, respectiv în situaţia în care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau amenzii penale pentru infracţiuni săvârşite din culpă. O astfel de reglementare are în vedere faptul că poliţistul este funcţionar public civil, cu statut special, învestit cu exerciţiul autorităţii publice, iar condamnarea acestuia prin hotărârea judecătorească definitivă înlătură prezumţia de nevinovăţie şi îl plasează în afara cadrului legal de exercitare a profesiei, aşa încât unei astfel de persoane nu i se mai poate încredinţa exerciţiul autorităţii publice.
    31. Ca atare, Curtea constată că raportului de serviciu al poliţistului - funcţionar public cu statut special, al cărui raport de serviciu ia naştere, se modifică şi încetează în condiţiile speciale prevăzute de Legea nr. 360/2002 - nu îi sunt aplicabile dispoziţiile Codului muncii, având în vedere că statutul acestuia este diferit de cel al unui angajat cu contract individual de muncă şi, prin urmare, tratamentul juridic în cazul unei condamnări penale este diferit sub aspectul încetării raportului de serviciu.
    32. Având în vedere cele referite, Curtea constată că susţinerile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate privind existenţa unei pretinse discriminări între poliţişti, pe de o parte, şi angajaţii în temeiul unui contract individual de muncă, pe de altă parte, porneşte de la o premisă greşită şi este neîntemeiată.
    33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Petru-Nicoară Stepanescu în Dosarul nr. 1.379/122/2017, de Marian Preda în Dosarul nr. 1.378/122/2017 şi de Ştefan Trăestaru în Dosarul nr. 1.380/122/2017 ale Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi constată că sintagma „pe baza aprobării persoanelor care au acordat gradele profesionale prevăzute la art. 15“, cuprinsă în art. 69 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, este constituţională în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 5 decembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Bianca Drăghici

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016