Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 808  din 6 decembrie 2018  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2), art. 345 alin. (1) şi (3), art. 346 alin. (1) şi (4^1) şi ale art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 808 din 6 decembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2), art. 345 alin. (1) şi (3), art. 346 alin. (1) şi (4^1) şi ale art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 296 din 17 aprilie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2), art. 345 alin. (1) şi (3), art. 346 alin. (1) şi (4^1) şi ale art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Petru Dâscă în Dosarul nr. 7.223/180/2017/a1 al Judecătoriei Bacău - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.281D/2017.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 2.441D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Constantin Cristian Panaite în Dosarul nr. 2.593/110/2017/a1 al Tribunalului Bacău - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    4. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.441D/2017 la Dosarul nr. 2.281D/2017, care a fost primul înregistrat.
    5. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază ca fiind admisibilă doar excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală. Arată că din încheierea de sesizare rezultă că excepţia a fost invocată într-o procedură în care autorul excepţiei a formulat critici cu privire la legalitatea actului de sesizare şi legalitatea probelor, potrivit art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală. Referitor la neconstituţionalitatea acestor dispoziţii solicită menţinerea jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, reflectată, de exemplu, în Decizia nr. 803 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 21 februarie 2018. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a celorlalte dispoziţii criticate solicită respingerea acesteia ca inadmisibilă. Arată că în camera preliminară se pot desfăşura mai multe proceduri distincte, iar o persoană nu se poate afla în acelaşi timp în toate aceste proceduri. În camera preliminară se poate desfăşura procedura prevăzută de art. 346 alin. (4^1) din Codul de procedură penală, care este o procedură ulterioară invocării excepţiilor şi în care se dă un termen procurorului pentru remedierea neregularităţilor, instanţa hotărând cu privire la restituirea sau nu a cauzei. Or, autorul excepţiei nu se afla în această procedură, astfel că aceste dispoziţii, precum şi cele ale art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală nu au legătură cu soluţionarea cauzei. În continuare, apreciază că nici dispoziţiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală nu au legătură cu soluţionarea cauzei, în condiţiile în care acestea reglementează o procedură distinctă, în care nu sunt invocate cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. În ceea ce priveşte art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală arată că nici acestea nu au legătură cu soluţionarea cauzei, aceste dispoziţii reglementând procedura contestaţiei împotriva încheierii pronunţate în camera preliminară. Cu privire la art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, arată că excepţia a fost invocată de către inculpaţi, cărora, potrivit dispoziţiilor legale, li se comunică rechizitoriul. Prin urmare, inculpaţii nu au un interes procesual în sensul declarării neconstituţionale a acestui articol, excepţia de neconstituţionalitate fiind inadmisibilă. În concluzie, solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2), art. 345 alin. (3), art. 346 alin. (1) şi alin. (4^1) şi art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală şi respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    6. Prin Încheierea din 21 iulie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 7.223/180/2017/a1, Judecătoria Bacău - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2), art. 345 alin. (1) şi (3), art. 346 alin. (1) şi (4^1) şi ale art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Petru Dâscă, cu ocazia soluţionării procedurii de cameră preliminară.
    7. Prin Încheierea nr. 139/P/2017 din 19 iulie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.593/110/2017/a1, Tribunalul Bacău - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Panaite Constantin Cristian. Excepţia a fost ridicată în procedura camerei preliminare.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii susţin că dispoziţiile art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, deoarece rechizitoriul este comunicat doar inculpatului, fără a fi comunicat şi celorlalte părţi, persoanei vătămate, părţii civile, părţii responsabile civilmente sau reprezentanţilor legali (tutori, lichidatori judiciari etc.). Referitor la art. 345 alin. (1) şi art. 346 alin. (1) şi alin. (4^1) din Codul de procedură penală, autorii excepţiei arată că acestea sunt neconstituţionale, încălcând caracterul public al şedinţelor de judecată. Astfel, procedura camerei preliminare, deşi este o activitate de judecată, este complet lipsită de publicitate, în întregul ei, ceea ce contravine prevederilor art. 127 din Constituţie.
    9. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, autorii excepţiei apreciază că această normă procesuală încalcă dreptul la un proces echitabil, deoarece niciuna dintre părţi nu poate verifica dacă procurorul a remediat în mod corespunzător neregularităţile actului de sesizare, părţile neavând cunoştinţă despre opţiunea procurorului de menţinere a dispoziţiei de trimitere în judecată sau de restituire a cauzei. În final, susţin că cele anterior precizate sunt relevante şi în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală.
    10. Judecătoria Bacău - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară apreciază că faza camerei preliminare, aşa cum este reglementată în prezent, asigură exigenţele unui proces echitabil, respectiv contradictorialitate şi oralitate, în situaţia formulării de cereri şi excepţii cu privire la obiectul acestei faze procesuale. Comunicarea rechizitoriului doar inculpatului se justifică prin faptul că doar acestuia i se aduce o „acuzaţie în materie penală“, acest act procedural având semnificaţia unei notificări oficiale cu privire la acuzaţie, având în vedere că, potrivit Legii nr. 135/2010, nu se mai procedează la prezentarea către acesta a materialului de urmărire penală, la finalizarea urmăririi penale. Celelalte părţi sunt informate cu privire la drepturile lor în ceea ce priveşte obiectul camerei preliminare, acestea având posibilitatea de a studia dosarul de urmărire penală în acest sens.
    11. Referitor la dispoziţiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară apreciază că dreptul părţilor nu este afectat de lipsa caracterului public al şedinţei în faza camerei preliminare, în condiţiile în care, în situaţia formulării de cereri şi excepţii, dezbaterile au loc în condiţii de oralitate şi contradictorialitate. Transparenţa realizării actului de justiţie este asigurată de o instanţă independentă şi de faptul înregistrării audio a şedinţei de judecată. Instanţa judecătorească menţionează că prin art. 127 din Constituţie nu se stabileşte, cu titlu absolut, caracterul public al şedinţei de judecată, fiind prevăzută posibilitatea desfăşurării procesului şi în cadrul şedinţei nepublice.
    12. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, instanţa judecătorească arată că cererile şi excepţiile invocate cu privire la obiectul camerei preliminare sunt puse în discuţia contradictorie a părţilor şi a reprezentantului Ministerului Public. Părţile au obligaţia de a urmări mersul procesului penal şi au posibilitatea de a studia dosarul, în acest sens. Mai mult, acestea au posibilitatea de a contesta dispoziţiile luate de judecătorul de cameră preliminară, conform art. 347 din Codul de procedură penală (având în vedere că încheierea de cameră preliminară finală li se comunică), context în care sunt analizate şi măsurile luate de procuror.
    13. În continuare, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară apreciază că legiuitorul a înţeles să reglementeze judecata fazei camerei preliminare în acest mod, tocmai pentru considerentul că neformularea de cereri şi excepţii exclude contradictorialitatea. În ceea ce priveşte celelalte dispoziţii criticate, judecătorul de cameră preliminară apreciază că, raportat la toate argumentele menţionate mai sus, faza camerei preliminare este reglementată cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale prevăzute de lege şi a standardelor stabilite de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
    14. Tribunalul Bacău - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară apreciază că procedura de cameră preliminară este o procedură specială, care dă posibilitatea tuturor părţilor (inculpat, parte vătămată, parte responsabilă civilmente etc.), ca subiecte ale conflictului de drept penal care face obiectul procesului penal, de a propune administrarea de probe de către organele judiciare, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii, de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale a cauzei şi de a consulta dosarul, de a formula contestaţie în camera preliminară împotriva încheierii prevăzute la art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, atât cu privire la soluţionarea cererilor şi a excepţiilor, cât şi împotriva soluţiilor prevăzute de alin. (3)-(5) din acelaşi cod.
    15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    16. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că, potrivit art. 342 din Codul de procedură penală, obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Astfel, procedura de cameră preliminară are un caracter autonom, prealabil fazei de judecată, care permite o evaluare într-un termen scurt şi cu caracter definitiv a actelor de urmărire penală (care constituie, de altfel, principalele raţiuni pentru care legiuitorul a instituit ab initio această procedură), iar judecătorul care exercită funcţia de verificare a legalităţii trimiterii în judecată şi a urmăririi penale şi care decide începerea judecăţii va exercita în continuare în aceeaşi cauză şi funcţia de judecată. Totodată, rechizitoriul reprezintă actul de sesizare a instanţei, în limitele prevăzute de art. 371 din Codul de procedură penală, şi trebuie să cuprindă cele prevăzute de art. 328 din acelaşi act normativ. Datorită importanţei deosebite pe care o prezintă rechizitoriul ca act de sesizare a instanţei, legea acordă o atenţie specială reglementării şi formei acestuia. Astfel, Guvernul apreciază că art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală este în acord cu dispoziţiile constituţionale indicate, având în vedere faptul că faza camerei preliminare, astfel cum este reglementată în prezent, asigură exigenţele unui proces echitabil, respectiv contradictorialitate şi oralitate, în situaţia formulării de cereri şi excepţii cu privire la obiectul acestei faze procesuale.
    17. Comunicarea rechizitoriului doar inculpatului se justifică prin faptul că doar acestuia i se aduce „o acuzaţie în materie penală“, acest act procedural având semnificaţia unei notificări oficiale cu privire la acuzaţie. Referitor la art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, Guvernul arată că acesta nu încalcă prevederile art. 127 din Constituţie, deoarece aceste prevederi constituţionale nu stabilesc cu titlu absolut caracterul public al şedinţei de judecată, fiind prevăzută posibilitatea desfăşurării procesului penal şi în cadrul şedinţei nepublice. În ceea ce priveşte art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală se arată că acesta nu este de natură a încălca dispoziţiile constituţionale menţionate, deoarece părţile au posibilitatea de a studia dosarul şi de a urmări cursul procesului penal şi de a contesta dispoziţiile date de judecătorul de cameră preliminară, conform art. 347 din Codul de procedură penală. Remedierea neregularităţilor actului de sesizare potrivit art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală este justificată de dreptul părţilor de a consulta dosarul pe toată durata procesului penal, dar şi de faptul că, indiferent de soluţia comunicată, procesul penal continuă cu toate garanţiile procesuale specifice respectării principiului egalităţii armelor şi, prin urmare, dreptului la un proces echitabil. Referitor la dispoziţiile art. 346 alin. (1) şi alin. (4^1) din Codul de procedură penală, Guvernul apreciază că acestea sunt constituţionale şi nu aduc atingere art. 21 şi art. 127 din Constituţie, deoarece acestea nu stabilesc cu titlu absolut caracterul public al şedinţei de judecată, fiind prevăzută posibilitatea desfăşurării procesului penal şi în cadrul şedinţei nepublice.
    18. Avocatul Poporului arată că a transmis anterior punctul său de vedere, acesta fiind reţinut în deciziile nr. 35 din 9 februarie 2016, nr. 472 din 16 iunie 2015 şi nr. 663 din 11 noiembrie 2014, în sensul constituţionalităţii textelor de lege criticate.
    19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 344 alin. (2), art. 345 alin. (1) şi (3), art. 346 alin. (1) şi (4^1) şi ale art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut:
    - Art. 344 alin. (2): „Copia certificată a rechizitoriului şi, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deţinere ori, după caz, la adresa unde locuieşte sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură. Inculpatului, celorlalte părţi şi persoanei vătămate li se aduc la cunoştinţă obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-şi angaja un apărător şi termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, în funcţie de complexitatea şi particularităţile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile.“;
    – Art. 345 alin. (1) şi (3):
    "(1) La termenul stabilit conform art. 344 alin. (4), judecătorul de cameră preliminară soluţionează cererile şi excepţiile formulate ori excepţiile ridicate din oficiu, în camera de consiliu, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părţilor şi ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum şi ale procurorului. […]
(3) În cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularităţi ale actului de sesizare sau în cazul în care sancţionează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori dacă exclude una sau mai multe probe administrate, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, procurorul remediază neregularităţile actului de sesizare şi comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.;"

    – Art. 346 alin. (1) şi (4^1):
    "(1) Dacă nu s-au formulat cereri şi excepţii în termenele prevăzute la art. 344 alin. (2) şi (3) şi nici nu a ridicat din oficiu excepţii, la expirarea acestor termene, judecătorul de cameră preliminară constată legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi dispune începerea judecăţii. Judecătorul de cameră preliminară se pronunţă în camera de consiliu, fără citarea părţilor şi a persoanei vătămate şi fără participarea procurorului, prin încheiere, care se comunică de îndată acestora. […]
(4^1) În cazurile prevăzute la alin. (3) lit. a) şi c) şi la alin. (4), judecătorul de cameră preliminară se pronunţă prin încheiere, în camera de consiliu, cu citarea părţilor şi a persoanei vătămate şi cu participarea procurorului. Încheierea se comunică de îndată procurorului, părţilor şi persoanei vătămate.;"

    – Art. 347 alin. (3): „Contestaţia se soluţionează în camera de consiliu, cu citarea părţilor şi a persoanei vătămate şi cu participarea procurorului. Dispoziţiile art. 345 şi art. 346 se aplică în mod corespunzător.“

    22. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 24 referitor la dreptul la apărare şi art. 127 referitor la caracterul public al dezbaterilor.
    23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, Curtea constată că, prin Decizia nr. 776 din 18 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 19 februarie 2015, şi Decizia nr. 631 din 8 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 6 noiembrie 2015, a reţinut că împrejurarea potrivit căreia numai inculpatului i se comunică o copie certificată a rechizitoriului şi, după caz, traducerea autorizată a acestuia nu echivalează cu afectarea dreptului la un proces echitabil ori cu înfrângerea egalităţii cetăţenilor în faţa legii, deoarece este firesc ca actul de inculpare să fie comunicat doar persoanei vizate. De altfel, art. 6 paragraful 3 lit. a) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale obligă statele să respecte dreptul oricărui acuzat, indiferent că este privat sau nu de libertate, să fie informat în cel mai scurt timp asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa. Potrivit art. 329 alin. (1) din Codul de procedură penală, rechizitoriul reprezintă actul de sesizare a instanţei de judecată, acesta limitându-se la fapta şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală, potrivit art. 328 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală, şi, întrucât prin rechizitoriu se formulează o acuzaţie în materie penală, acesta se comunică persoanei astfel acuzate. Totodată, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2015, Curtea a apreciat că, din perspectiva principiului contradictorialităţii, atât părţii civile, cât şi părţii responsabile civilmente trebuie să li se ofere aceleaşi drepturi ca şi inculpatului, aşa încât, odată citate, partea civilă şi partea responsabilă civilmente iau cunoştinţă despre desfăşurarea procedurii în faţa judecătorului de cameră preliminară şi au dreptul să consulte toate documentele existente în dosarul cauzei, inclusiv rechizitoriul, fiindu-le asigurate, în acest fel, toate drepturile şi garanţiile procesuale pe care dreptul la un proces echitabil le presupune în faza procesuală analizată.
    24. Cât priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 alin. (1) şi ale art. 346 alin. (1) şi (4^1) din Codul de procedură penală, Curtea reţine că, răspunzând unor critici identice, a respins excepţia de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. Astfel, prin Decizia nr. 803 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 21 februarie 2018, Curtea a constatat că nu poate reţine criticile autorului excepţiei referitoare la lipsa publicităţii în această procedură, în condiţiile în care judecătorul de cameră preliminară se pronunţă „în camera de consiliu“. Curtea a reţinut că publicitatea, ca principiu al şedinţei de judecată, constă în posibilitatea pe care o are orice persoană de a asista la desfăşurarea judecăţii şi este un mijloc de a prezerva încrederea opiniei publice în instanţele judecătoreşti. Consacrarea sa este asigurată de dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale potrivit cărora orice persoană are dreptul la judecarea în mod public a cauzei sale de către o instanţă care va hotărî, între altele, asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat importanţa acestui principiu procesual, statuând că publicitatea procedurilor organelor judiciare la care se referă art. 6 paragraful 1 are ca scop protejarea justiţiabililor împotriva unei „justiţii secrete“ şi vizează dezbaterile propriu-zise ale procesului (Hotărârea din 26 septembrie 1995, pronunţată în Cauza Diennet împotriva Franţei, paragraful 33). Totodată, instanţa europeană a reţinut că procedurile ce pot fi derulate în apel, precum şi procedurile ce implică doar aspecte de legalitate sunt în concordanţă cu cerinţele art. 6 din Convenţie, deşi apelantului nu i s-a dat posibilitatea de a fi ascultat personal de către instanţa de apel (Hotărârea din 29 octombrie 1991, pronunţată în Cauza Jan Ake Andersson împotriva Suediei, paragraful 27, şi Hotărârea din 27 martie 1998, pronunţată în Cauza K.D.B. împotriva Olandei, paragraful 39).
    25. Împrejurarea că judecătorul de cameră preliminară soluţionează cererile şi excepţiile formulate ori excepţiile ridicate din oficiu, în camera de consiliu, în condiţiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală ori în condiţiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, dispune începerea judecăţii, de asemenea, în camera de consiliu, în situaţia în care nu s-au formulat cereri şi excepţii în termenele prevăzute la art. 344 alin. (2) şi alin. (3) şi nici nu s-au ridicat din oficiu excepţii, este în deplină concordanţă cu prevederile art. 127 din Legea fundamentală, potrivit cărora „şedinţele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege“, şi nu aduce atingere, în niciun mod, dispoziţiilor constituţionale invocate. Aceasta cu atât mai mult cu cât, potrivit argumentelor dezvoltate în Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, precitată, Curtea Constituţională a cenzurat absenţa contradictorialităţii şi oralităţii procedurii instituite în faţa judecătorului de cameră preliminară. Totodată, pronunţându-se cu privire la lipsa oralităţii şi contradictorialităţii în procedura reglementată în art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 521 din 6 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 1 noiembrie 2017, că aceste dispoziţii sunt constituţionale, în condiţiile în care legiuitorul a reglementat premisele în vederea exercitării de către inculpat, celelalte părţi şi persoana vătămată a dreptului la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la contradictorialitate, în procedura de fond a camerei preliminare, prin aceasta fiind respectate drepturile şi interesele legitime ale persoanelor implicate în această procedură, lipsa de diligenţă a acestora, atitudinea lor pasivă concretizată în neinvocarea vreunei excepţii ori formularea vreunei cereri cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală neputând fi convertită într-un fine de neconstituţionalitate a normei procesual penale criticate.
    26. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, Curtea constată că, prin Decizia nr. 803 din 5 decembrie 2017, precitată, a statuat că dispoziţiile criticate reglementează procedura în camera preliminară referitoare la constatarea unor neregularităţi ale actului de sesizare, la sancţionarea, potrivit art. 280-282, a actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori excluderea unor probe administrate, precum şi remedierea de către procuror a neregularităţilor actului de sesizare. Referitor la aceste dispoziţii, Curtea a reţinut că acestea sunt criticate din perspectiva încălcării principiului contradictorialităţii şi a dreptului la o procedură orală. Observând dispoziţiile de lege criticate, precum şi conţinutul principiului contradictorialităţii şi al dreptului la o procedură orală, Curtea a constatat că nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate formulată. Astfel, având în vedere competenţele procurorului în procesul penal, Curtea a apreciat că este firesc ca încheierea prin care se constată neregularităţi ale actului de sesizare, prin care s-au sancţionat, potrivit art. 280-282 din Codul de procedură penală, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori prin care s-au exclus probe administrate, să fie comunicată procurorului, doar acesta din urmă putând fi în măsură să remedieze aceste neajunsuri.
    27. Curtea a reţinut, de asemenea, că în Decizia nr. 358 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 17 iunie 2015, paragraful 15, a constatat că, admiţând, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 alin. (1), art. 346 alin. (1) şi art. 347 alin. (3) raportat la art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1) şi art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, a statuat că pronunţarea judecătorului de cameră preliminară, atât pe fond, cât şi în cadrul contestaţiei, în absenţa contradictorialităţii şi oralităţii, afectează dreptul la un proces echitabil. Aşa fiind, raportat la considerentele deciziei mai sus enunţate, judecătorul de cameră preliminară va putea pune în discuţie, la cerere sau din oficiu, în condiţiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, neregularităţi ale actului de sesizare, cu respectarea principiului contradictorialităţii şi oralităţii. Prin urmare, elementele de noutate invocate de autor pot fi combătute înainte ca judecătorul de cameră preliminară să emită încheierea ce se va comunica parchetului în temeiul art. 345 alin. (2) din acelaşi cod, pentru că soluţia legislativă „fără participarea procurorului şi a inculpatului“ a fost constatată ca fiind neconstituţională. De asemenea, după ce procurorul va remedia în termen de 5 zile neregularităţile actului de sesizare astfel dezbătute în contradictoriu în condiţiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, noua formă a rechizitoriului circumscrisă aspectelor analizate poate fi cunoscută de inculpat în condiţiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală [în prezent, art. 346 alin. (4^1) din Codul de procedură penală], deoarece, şi de această dată, judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere, cu respectarea dreptului părţilor la un proces echitabil, în componenta sa privind contradictorialitatea, oralitatea şi egalitatea armelor. Este firesc să fie aşa, câtă vreme a fost regândită poziţia instanţei de judecată care, nemaiavând un rol activ, urmează modelul sistemului adversarial care consacră contradictorialitatea manifestă atât în raporturile dintre părţi, persoana vătămată şi procuror, cât şi în cele ale acestora cu instanţa.
    28. Totodată, în Decizia nr. 102 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 30 mai 2017, paragraful 23, referitor la critica autorului excepţiei cu privire la lipsa reglementării obligaţiei de a-i fi comunicate inculpatului modificările aduse actului de sesizare a instanţei, conform art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, Curtea a constatat că, potrivit dispoziţiilor art. 92 alin. (7) din Codul de procedură penală, inculpatul, prin apărătorul său, ales sau desemnat din oficiu, are dreptul să consulte actele dosarului, pe toată durata desfăşurării procedurii de cameră preliminară şi în cursul judecăţii, aspect ce constituie o altă garanţie a drepturilor fundamentale prevăzute la art. 21 alin. (3) şi art. 24 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    29. Întrucât până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia deciziilor mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    30. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală, Curtea observă că aceasta a fost ridicată în faţa Judecătoriei Bacău - Secţia penală într-un dosar aflat în procedura de cameră preliminară, în faza fondului. Or, dispoziţiile criticate reglementează elemente ale procedurii de soluţionare a contestaţiei împotriva încheierii de cameră preliminară. Ca atare, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală, care reglementează calea de atac împotriva încheierii pronunţate în procedura de cameră preliminară, nu are legătură cu soluţionarea cauzei, în accepţiunea art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
    31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Petru Dâscă în Dosarul nr. 7.223/180/2017/a1 al Judecătoriei Bacău - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară şi de Constantin Cristian Panaite în Dosarul nr. 2.593/110/2017/a1 al Tribunalului Bacău - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară şi constată că dispoziţiile art. 344 alin. (2), art. 345 alin. (1) şi alin. (3), art. 346 alin. (1) şi alin. (4^1) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 347 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de aceiaşi autori în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Bacău - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară şi Tribunalului Bacău - Secţia penală - Judecătorul de cameră preliminară şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 6 decembrie 2018.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Daniela Ramona Mariţiu


    ---------

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice