Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 803 din 3 decembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură civilă     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 803 din 3 decembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 451 din 28 mai 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 4.543/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 545 D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei, în principal, ca inadmisibilă, deoarece critica priveşte o omisiune legislativă. În subsidiar, excepţia poate fi respinsă ca neîntemeiată, deoarece prevederea legală criticată este clară şi previzibilă, desprinzându-se cu precizie conţinutul acesteia, respectiv obligativitatea existenţei semnăturii olografe, nefiind suficientă dactilografierea numelui şi prenumelui.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 20 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 4.543/117/2018, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 205 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Lucian Todoran într-o cauză având ca obiect solicitarea aplicării de amenzi civile şi penalităţi, în baza art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, pentru neexecutarea dispoziţiilor unei decizii a Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată, în esenţă, că art. 205 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură civilă încalcă exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate ale legii, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituţie. Autorul solicită constatarea constituţionalităţii textului de lege criticat „în măsura în care prin semnătură se înţelege semnătura pârâtului sau a reprezentantului cu prenumele şi numele indicate în întâmpinare“.
    6. Se susţine că prevederea legală criticată nu menţionează a cui este semnătura ce trebuie cuprinsă în întâmpinare şi permite mai multe interpretări. Prima este aceea că semnătura îi aparţine aceluia numit cu prenume şi nume în întâmpinare, fie că este pârât, respectiv parte, fie că este reprezentant al acestuia, respectiv acesteia. Din cea de-a doua interpretare reiese că oricine poate semna în locul pârâtului, respectiv al părţii sau al reprezentantului folosind semnul convenţional „bară“ sau prescurtarea „p“, ceea ce semnifică „pentru“. Se complineşte astfel satisfacerea cerinţei legale formale chiar dacă prenumele şi numele celui care semnează nu sunt indicate în cuprinsul actului procedural. Cel de-al doilea înţeles este neconstituţional, deoarece nu se oferă o minimă securitate în privinţa posibilităţii de identificare a celui care semnează şi lasă deschisă posibilitatea ca datele de identificare ale pârâtului, respectiv ale părţii sau ale reprezentantului să fie indicate doar formal în actul procedural, dar o altă persoană nenumită să semneze în numele acestora, indicând acest fapt prin semne convenţionale. Această chestiune nu poate fi lăsată pe seama interpretării legii căci priveşte calitatea procesuală sau calitatea de reprezentant, chestiune de ordine publică, iar actele nesemnate legal pot fi lovite de nulitate.
    7. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal de conflicte de muncă şi asigurări sociale, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat este accesibil şi previzibil, iar sensul noţiunii de semnătură este acela de semnătură olografă, indiferent de menţionarea în integralitate a numelui şi prenumelui.
    8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 205 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: „Întâmpinarea va cuprinde: [...] e) semnătura“.
    12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) sub aspectul cerinţelor de calitate ale legii.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă din perspectiva motivării formulate de către autor. Astfel, autorul arată că art. 205 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură civilă este neclar şi imprevizibil deoarece oricine poate semna în locul pârâtului sau al reprezentantului acestuia folosind semnul convenţional „bară“ sau prescurtarea „p“, ceea ce semnifică „pentru“. Or, o atare critică nu se constituie într-un motiv de neconstituţionalitate, ci reprezintă o problemă de aplicare a textului de lege criticat în practică. Verificarea legalităţii întâmpinării constituie atributul exclusiv al instanţei care judecă fondul cauzei şi excedează competenţei Curţii Constituţionale.
    14. Având în vedere aspectele reţinute, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate vizează o problemă de interpretare şi aplicare a legii, iar nu o problemă de constituţionalitate a textului de lege criticat şi, prin urmare, aceasta este inadmisibilă (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 46 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 23 aprilie 2019).
    15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 205 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 4.543/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 3 decembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina Cătălina Turcu

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016