Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 80 din 18 februarie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) şi alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 80 din 18 februarie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) şi alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 80 din 18 februarie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) şi alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 540 din 24 iunie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Atilla │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) şi alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Jan Pîrgaru în Dosarul nr. 3.286/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.549D/2018.
    2. La apelul nominal răspunde personal autorul excepţiei, domnul Jan Pîrgaru, asistat de domnul avocat Iulian Nedelcu din cadrul Baroului Dolj, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a transmis la dosar note scrise, prin care susţine admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Preşedintele Curţii dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.633D/2018, nr. 1.646D/2018 şi nr. 1.729D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) şi alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Ludmila Angela Prunariu, Carmen Silvia Bogheanu şi de Nicolae Marcu în dosarele nr. 3.178/63/2018, nr. 3.179/63/2018 şi, respectiv, nr. 3.180/63/2018 ale Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
    5. La apelul nominal răspunde personal autoarea excepţiei, în Dosarul nr. 1.633D/2018, doamna Ludmila Angela Prunariu, asistată de domnul avocat Iulian Nedelcu din cadrul Baroului Dolj, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    6. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autoarea excepţiei a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
    7. Cu titlu prealabil, avocatul autorilor excepţiei prezenţi formulează o cerere de acordare a unui termen de judecată pentru ca, în acest interval, autorităţile cărora li s-au solicitat puncte de vedere cu privire la critica de neconstituţionalitate să comunice Curţii Constituţionale punctele lor de vedere. Reprezentantul Ministerului Public se opune cererii de amânare a judecării cauzei, arătând că autorităţile publice nu au obligaţia de a transmite Curţii Constituţionale punctul lor de vedere cu privire la excepţia ridicată şi, prin urmare, nu se justifică acordarea unui nou termen.
    8. Examinând cererea, Curtea Constituţională apreciază că au fost îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, potrivit căruia „preşedintele Curţii Constituţionale (...) va comunica încheierea prin care a fost sesizată Curtea Constituţională preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, indicându-le data până la care pot să trimită punctul lor de vedere“, şi, în consecinţă, urmează să respingă cererea de amânare.
    9. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Avocatul autorilor excepţiei prezenţi şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.633D/2018, nr. 1.646D/2018 şi nr. 1.729D/2018 la Dosarul nr. 1.549D/2018, care a fost primul înregistrat.
    10. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului autorilor excepţiei prezenţi, care face referire la notele scrise depuse la dosare şi solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate. Invocă aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate plasează cadrele medicale implicate în coordonarea unor acţiuni specifice sistemului de sănătate publică la nivelul de salarizare al funcţionarilor publici şi într-o poziţie inferioară, din punctul de vedere al salarizării, faţă de medici. Or, o asemenea soluţie legislativă ar trebui regândită în contextul actual, având în vedere că ius est ars boni et aequi.
    11. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 700 din 31 octombrie 2019.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    12. Prin încheierile din 5 octombrie 2018, 16 octombrie 2018, 17 octombrie 2018 şi 25 octombrie 2018, pronunţate în dosarele nr. 3.286/63/2018, 3.178/63/2018, nr. 3.179/63/2018 şi nr. 3.180/63/2018, Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) şi alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Jan Pîrgaru, Ludmila Angela Prunariu, Carmen Silvia Bogheanu şi Nicolae Marcu în cauze având ca obiect anularea unor dispoziţii de salarizare.
    13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia, fără a indica vreo dispoziţie din Constituţie pretins a fi încălcată de prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei, susţin, în esenţă, că s-au încălcat dispoziţiile art. 13 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, deoarece, în cazul acestora, salarizarea trebuia făcută pe grila prevăzută pentru personalul din administraţia public centrală. De asemenea, susţin că au fost încălcate principiile de salarizare, prevăzute de dispoziţiile art. 6 lit. b), c), d) şi f) din Legea-cadru nr. 153/2017, privind nediscriminarea, eliminarea oricăror forme de discriminare şi instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar, principiul importanţei sociale a muncii şi principiul ierarhizării, pe verticală şi pe orizontală în cadrul aceluiaşi domeniu. Totodată, sunt invocate aspecte din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 şi din expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, în care se menţionează necesitatea aplicării majorării de 25% la salariul din decembrie 2017, pentru a nu diminua veniturile, neexistând nicio menţiune de restricţionare a aplicării procentului respectiv.
    14. Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţiile de neconstituţionalitate invocate sunt inadmisibile, deoarece nu au fost indicate normele din Constituţie pretins a fi încălcate de dispoziţiile legale criticate. Instanţa invocă aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi reţine că „motivele expuse în susţinerea criticii de neconstituţionalitate pun în evidenţă aspecte ce ţin cu stricteţe de interpretarea şi aplicarea legii, de modalitatea concretă în care norma legală a fost aplicată la cazul particular, elemente care nu intră în competenţa instanţei de control constituţional, ci a instanţelor judecătoreşti“.
    15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, susţinerile avocatului autorilor excepţiei prezenţi în dosarele nr. 1.549D/2018 şi nr. 1.633D/2018, notele scrise depuse de autorii excepţiei în aceleaşi dosare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 38 alin. (3) lit. a) şi alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul cuprins:
    "(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale:
    a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;
    (...)
(6) În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022."

    19. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate nu au indicat nicio dispoziţie din Constituţie pretins a fi încălcată de prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei.
    20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii acesteia nu au indicat dispoziţiile sau principiile din Legea fundamentală în raport cu care prevederile art. 38 alin. (3) lit. a) şi alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 ar fi în contradicţie, rezumându-se la a critica, în esenţă, modul de aplicare a dispoziţiilor legale criticate.
    21. În jurisprudenţa sa, spre exemplu prin Decizia nr. 928 din 14 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 19 ianuarie 2007, Decizia nr. 465 din 17 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, Decizia nr. 245 din 19 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 17 martie 2009, Decizia nr. 727 din 7 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 10 iunie 2009, Decizia nr. 542 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 19 iulie 2011, Decizia nr. 611 din 12 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 19 iulie 2011, Decizia nr. 646 din 17 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 21 iulie 2011, Decizia nr. 1.116 din 8 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 9 noiembrie 2011, Curtea a conturat o anumită structură inerentă şi intrinsecă oricărei excepţii de neconstituţionalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat.
    22. De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că neindicarea de către autorul excepţiei a normei constituţionale pentru a cărei încălcare consideră că textul legal atacat este neconstituţional constituie un motiv de respingere ca inadmisibilă a excepţiei, întrucât ea nu constituie o veritabilă excepţie de neconstituţionalitate, în sensul constituţional al termenului. Această consecinţă se impune, întrucât jurisdicţia constituţională nu se poate substitui părţii în privinţa invocării motivului de neconstituţionalitate, pentru că un control din oficiu este inadmisibil, având în vedere că nu se poate exercita, decât la sesizare, controlul pe calea excepţiei de neconstituţionalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 888 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010, şi Decizia nr. 1.603 din 9 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 26 ianuarie 2011).
    23. Aplicând aceste considerente în cauza de faţă şi ţinând cont de prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cărora sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate, excepţia de neconstituţionalitate apare ca inadmisibilă.
    24. În acelaşi timp, Curtea observă că, prin criticile formulate sunt aduse în discuţie probleme referitoare la aplicarea dispoziţiilor legale privind salarizarea în cazul autorilor excepţiei. Or, acest aspect nu reprezintă o problemă de constituţionalitate în sine a dispoziţiilor legale criticate, ci o chestiune de interpretare şi aplicare a legii de către autorităţile publice responsabile, asupra căreia, în temeiul art. 126 din Constituţie, instanţa de judecată are competenţa exclusivă să se pronunţe cu prilejul soluţionării litigiului în cadrul căruia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate.
    25. Prin urmare, nefiind indicat textul de referinţă pretins încălcat de dispoziţiile a căror neconstituţionalitate este sesizată şi vizând exclusiv aspecte referitoare la aplicarea legii, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) şi alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, astfel cum a fost invocată, este inadmisibilă.
    26. Distinct de acestea, Curtea precizează că indicarea principiului egalităţii în drepturi, pretins încălcat de prevederile art. 38 alin. (3) lit. a) şi alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, a fost efectuată direct în faţa instanţei de contencios constituţional, prin susţinerilor avocatului autorilor excepţiei prezenţi. Faţă de această împrejurare, Curtea reiterează jurisprudenţa sa în care a reţinut că invocarea în susţinerea excepţiei a unor dispoziţii constituţionale direct în faţa Curţii, şi nu în faţa instanţei judecătoreşti, contravine art. 10 alin. (2) şi art. 29 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, întrucât cadrul procesual specific excepţiei de neconstituţionalitate rezultă din încheierea de sesizare şi din motivarea scrisă a autorului, iar aceasta din urmă nu poate fi completată în faţa Curţii Constituţionale cu elemente ce nu au fost puse în discuţia părţilor în faţa instanţei judecătoreşti (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 932 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 22 decembrie 2012). Această consecinţă se impune, întrucât Curtea Constituţională nu se poate substitui părţii în privinţa invocării motivului de neconstituţionalitate, un control de constituţionalitate a posteriori, din oficiu, fiind inadmisibil.
    27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) şi alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Jan Pîrgaru în Dosarul nr. 3.286/63/2018, de Ludmila Angela Prunariu în Dosarul nr. 3.178/63/2018, de Carmen Silvia Bogheanu în Dosarul nr. 3.179/63/2018 şi de Nicolae Marcu în Dosarul nr. 3.180/63/2018, dosare ale Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 18 februarie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016