Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 8 din 28 ianuarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului I lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 8 din 28 ianuarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului I lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 266 din 2 aprilie 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae     │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului I lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Moiş Corina şi alţii în Dosarul nr. 405/84/2020 al Tribunalului Sălaj - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 984D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.839D/2021, nr. 3.743D/2021, nr. 1.808D/2022, nr. 1.809D/2022, nr. 566D/2023, nr. 1.446D/2023 şi nr. 2.782D/2024, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului I, lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Căluşaru Marin în Dosarul nr. 2.987/90/2020 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Cioancă Ştefan Dan şi alţii în Dosarul nr. 208/90/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Lia Sorin Marian în Dosarul nr. 3.248/90/2020* al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, de Spiridon Ionuţ-Ciprian şi alţii în Dosarul nr. 3.004/90/2020* al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Moşteanu Marian Eugen în Dosarul nr. 3.402/107/2020 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă, de Braic Florin şi alţii în Dosarul nr. 3.652/107/2020 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi de Bosînceanu Constantin Daniel şi alţii în Dosarul nr. 4.521/99/2021 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.839D/2021, nr. 3.743D/2021, nr. 1.808D/2022, nr. 1.809D/2022, nr. 566D/2023, nr. 1.446D/2023 şi nr. 2.782D/2024 la Dosarul nr. 984D/2020.
    6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura propusă. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.839D/2021, nr. 3.743D/2021, nr. 1.808D/2022, nr. 1.809D/2022, nr. 566D/2023, nr. 1.446D/2023 şi nr. 2.782D/2024 la Dosarul nr. 984D/2020, care a fost primul înregistrat.
    7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra prevederilor legale criticate prin Decizia nr. 94 din 5 martie 2024, constatând că sunt constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    8. Prin Încheierea din 29 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 405/84/2020, Tribunalul Sălaj - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului I, lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice referitoare la salarizarea procurorilor, excepţie ridicată de Moiş Corina şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 984D/2020).
    9. Prin Încheierea din 20 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.987/90/2020, Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului I, lit. B din anexa nr. V la Legeacadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Căluşaru Marin cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.839D/2021).
    10. Prin Încheierea din 5 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 208/90/2021, Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului I, lit. B din anexa nr. V la Legeacadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Cioancă Ştefan Dan şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 3.743D/2021).
    11. Prin Încheierea din 28 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.248/90/2020*, Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului I, lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Lia Sorin Marian cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.808D/2022).
    12. Prin Încheierea din 7 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.004/90/2020*, Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului I, lit. B din anexa nr. V la Legeacadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Spiridon IonuţCiprian şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.809D/2022).
    13. Prin Sentinţa civilă nr. 566 din 2 martie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 3.402/107/2020, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului I, lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Moşteanu Marian Eugen cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 566D/2023).
    14. Prin Încheierea din 25 mai 2023, pronunţată în Dosarul nr. 3.652/107/2020, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului I, lit. B din anexa nr. V la Legeacadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Braic Florin şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 1.446D/2023).
    15. Prin Încheierea din 9 octombrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 4.521/99/2021, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului I, lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Bosînceanu Constantin Daniel şi alţii cu prilejul soluţionării unei cereri privind drepturi salariale (Dosarul nr. 2.782D/2024).
    16. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că prevederile legale criticate sunt discriminatorii. Atât timp cât Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, fiind o componentă a autorităţii judecătoreşti, iar prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor se stabilesc aceleaşi incompatibilităţi şi interdicţii pentru toţi magistraţii, indiferent că sunt judecători sau procurori, acelaşi tip de formare şi aceeaşi evoluţie profesională şi independenţă, discriminările sunt de neînţeles şi de neacceptat în condiţiile în care nicăieri în cuprinsul legii, nici în dispoziţiile generale şi nici în dispoziţiile specifice familiei ocupaţionale Justiţie, nu se regăseşte vreo motivare cu privire la aplicarea diferită a coeficienţilor de salarizare începând cu momentul în care auditorii de justiţie devin magistraţi, procurori sau judecători.
    17. De altfel, salarizarea unitară a magistraţilor, judecători şi procurori, aparţine tradiţiei sistemului judiciar. O salarizare nediferenţiată între judecători şi procurori este, în fapt, o aliniere la legislaţia mai multor state europene care au adoptat un sistem de salarizare identic pentru cele două categorii profesionale (Franţa, Belgia, Luxembourg, Italia, Germania, Spania, Monaco, Portugalia, Austria, Muntenegru, Polonia, Ungaria, Grecia, Bulgaria şi Serbia).
    18. Discriminarea care apare în Legea-cadru nr. 153/2017 contravine dispoziţiilor constituţionale şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale, precum şi întregii practici europene în materie în care s-a statuat nu numai că principiul constituţional al egalităţii în drepturi se traduce prin reglementarea şi aplicarea unui tratament similar unor subiecţi de drept aflaţi în situaţii juridice similare prin diminuarea salariilor procurorilor, ci şi că discriminarea aduce atingere principiului independenţei justiţiei, independenţa financiară fiind o componentă a independenţei justiţiei.
    19. Tribunalul Sălaj - Secţia civilă apreciază în Dosarul nr. 984D/2020 că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    20. Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază în Dosarul nr. 1.839D/2021 că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    21. Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă apreciază în Dosarul nr. 1.808D/2022 că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    22. Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul nr. 3.743D/2021. Instanţa a arătat că motivele invocate în susţinerea sa vizează chiar fondul pretenţiilor deduse judecăţii asupra căreia urmează să se pronunţe, aşa cum se poate observa din compararea motivelor cererii de chemare în judecată, cu motivele excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi din identitatea apărărilor formulate în întâmpinări care coincid cu punctul de vedere asupra excepţiei în discuţie, deci o precizare a punctului său de vedere ar echivala cu o antepronunţare în cauză.
    23. Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază, în Dosarul nr. 1.809D/2022, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    24. Tribunalul Alba - Secţia I civilă apreciază, în Dosarul nr. 566D/2023, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    25. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază, în Dosarul nr. 1.446D/2023, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    26. Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate în Dosarul nr. 2.782D/2024. Instanţa arată că, având în vedere că motivele invocate vizează însuşi fondul cererii, o precizare a punctului său de vedere ar echivala cu o antepronunţare în cauză, în sensul art. 42 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă.
    27. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    28. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    29. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    30. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile capitolului I lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Aceste dispoziţii legale se referă la indemnizaţia de încadrare pentru procurori.
    31. Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 124 alin. (3) privind înfăptuirea justiţiei, ale art. 131 - Rolul Ministerului Public şi ale art. 132 - Statutul procurorilor. De asemenea, se arată că acestea contravin şi Deciziei Curţii Constituţionale nr. 873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se poate deduce în mod rezonabil că autorii excepţiei de neconstituţionalitate înţeleg să invoce şi încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 147 alin. (4) privind deciziile Curţii Constituţionale.
    32. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, instanţa de contencios constituţional reţine că s-a mai pronunţat asupra prevederilor legale criticate, prin raportare la critici asemănătoare, prin Decizia nr. 94 din 5 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 23 august 2024, paragrafele 31-36.
    33. Curtea a reţinut că prevederile cuprinse în capitolul I din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare, iar prin Decizia nr. 324 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1270 din 21 decembrie 2020, Decizia nr. 450 din 23 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1225 din 14 decembrie 2020, Decizia nr. 740 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 15 februarie 2021, sau Decizia nr. 107 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 4 iunie 2021, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate.
    34. Astfel, Curtea a reţinut că situaţia obiectiv diferită în care se află diferite categorii de persoane plătite din fonduri publice justifică şi chiar impune un tratament juridic diferit. De asemenea, Curtea a statuat că este dreptul exclusiv al legiuitorului să facă diferenţierea corespunzătoare la stabilirea drepturilor salariale. Atribuţiile, competenţele, sarcinile specifice, responsabilităţile şi importanţa activităţii desfăşurate sunt diferite chiar şi pentru personalul care este încadrat pe funcţii similare la diferite autorităţi sau instituţii publice şi, prin urmare, stabilirea unui tratament juridic diferenţiat apare ca justificată.
    35. În aplicarea acestor considerente de principiu, Curtea a reţinut că opţiunea legiuitorului de a stabili, în materia salarizării, coeficienţi mai mari pentru judecători decât pentru procurori se încadrează în dreptul său exclusiv de a realiza diferenţierea pe care o apreciază ca fiind corespunzătoare la stabilirea indemnizaţiilor de încadrare. Art. 16 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, nu este şi nu poate fi înţeles ca un standard care impune legiuitorului să ţină seama în cele mai mici detalii de asemănările sau, după caz, diferenţele dintre diversele categorii de subiecţi supuşi reglementării sale.
    36. De asemenea, însăşi Constituţia este cea care, dincolo de reglementarea parţial asemănătoare a statutului judecătorilor şi procurorilor, instituie diferenţieri evidente între judecători şi procurori. Astfel, potrivit art. 124 alin. (3) din Legea fundamentală, judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, în timp ce, conform art. 132 alin. (1) din Constituţie, procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei. De asemenea, conform art. 124 alin. (1) din Constituţie, judecătorii înfăptuiesc justiţia în numele legii, în vreme ce, potrivit art. 131 alin. (1) din Constituţie, în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Aceste deosebiri reflectă, în mod firesc, natura juridică diferită a funcţiilor constituţionale pe care cele două categorii de magistraţi le îndeplinesc.
    37. Totodată, Curtea Constituţională a statuat că Ministerul Public nu face parte din puterea judecătorească, ci din autoritatea judecătorească, concepte diferite în esenţa lor. Potrivit art. 126 alin. (1) din Constituţie, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, ceea ce înseamnă că dintre cele trei entităţi cuprinse în autoritatea judecătorească, respectiv în capitolul VI al titlului III din Constituţie, numai instanţele judecătoreşti fac parte din puterea judecătorească. Deşi nu face parte nici din puterea executivă sau autoritatea executivă, Ministerul Public nu are o poziţie de independenţă instituţională faţă de aceasta, întrucât textul Constituţiei este foarte clar, activitatea desfăşurată de procurori fiind sub autoritatea ministrului justiţiei.
    38. În raport cu aceste considerente, Curtea Constituţională a constatat netemeinicia criticilor de neconstituţionalitate referitoare la pretinsa discriminare în materie salarială a procurorilor faţă de judecători.
    39. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile mai sus amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    40. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Moiş Corina şi alţii în Dosarul nr. 405/84/2020 al Tribunalului Sălaj - Secţia civilă, de Căluşaru Marin în Dosarul nr. 2.987/90/2020 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Cioancă Ştefan Dan şi alţii în Dosarul nr. 208/90/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Lia Sorin Marian în Dosarul nr. 3.248/90/2020* al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, de Spiridon IonuţCiprian şi alţii în Dosarul nr. 3.004/90/2020* al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Moşteanu Marian Eugen în Dosarul nr. 3.402/107/2020 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă, de Braic Florin şi alţii în Dosarul nr. 3.652/107/2020 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Bosînceanu Constantin Daniel şi alţii în Dosarul nr. 4.521/99/2021 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile capitolului I lit. B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Sălaj - Secţia civilă, Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, Tribunalului Alba - Secţia I civilă, Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 28 ianuarie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Fabian Niculae


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 8 din 28 ianuarie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016