Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 791 din 3 decembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 791 din 3 decembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 185 din 6 martie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, excepţie ridicată de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa în Dosarul nr. 4.893/118/2016 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 908D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 258 din 23 aprilie 2019.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Decizia civilă nr. 640 din 14 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 4.893/118/2016, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Excepţia a fost invocată de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa într-o cauză având ca obiect obligarea unei unităţi administrativ-teritoriale la plata contribuţiei privind finanţarea activităţii de protecţie a beneficiarilor serviciilor sociale din raza acesteia.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că aceste prevederi legale indică o singură sursă de finanţare a centrelor publice în care se acordă măsuri de protecţie socială persoanelor cu handicap, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 11 alin. (1) şi ale art. 20 alin. (2) din Constituţie referitoare la obligaţia statului român de a executa întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte, prin raportare la obligaţia statului de a acţiona cu toate resursele disponibile pentru protejarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, asumată prin Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010. Se mai arată că soluţia legislativă criticată nu este justificată sub aspectul indisponibilităţii unor alte resurse din bugetul public naţional.
    6. Se mai precizează că textul de lege criticat este incomplet şi nu îndeplineşte condiţia de claritate, precizie şi previzibilitate, dat fiind faptul că, deşi potrivit prevederilor actului normativ criticat, protecţia persoanelor cu handicap se finanţează inclusiv de la bugetele comunelor, oraşelor, municipiilor şi de la bugetul de stat, totuşi, prevederile legale criticate indică o singură sursă de finanţare a serviciilor sociale acordate în centrele de zi şi rezidenţiale pentru persoanele cu handicap, respectiv bugetele proprii ale judeţelor sau sectoarelor municipiului Bucureşti. Se mai arată că, deşi prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative au fost aduse modificări substanţiale Legii nr. 448/2006, din perspectiva asigurării finanţării centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap, în continuare dispoziţiile acestui din urmă act normativ sunt lipsite de claritate şi previzibilitate.
    7. Se mai susţine că prevederea legală criticată contravine şi reglementării constituţionale referitoare la rolul consiliului judeţean, potrivit căreia acesta din urmă este autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea consiliilor comunale şi orăşeneşti, iar acestea din urmă au obligaţia constituţională de a gestiona resursele locale, potrivit dispoziţiilor art. 121 alin. (2) din Constituţie, astfel încât este lipsită de temei obligaţia instituită de prevederile legale criticate exclusiv în sarcina consiliilor judeţene.
    8. Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se apreciază, în acest sens, că textul de lege criticat este o reflectare a principiului constituţional al protecţiei sociale, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 47 din Constituţie, privind nivelul de trai, precum şi cele cuprinse în art. 50 referitoare la protecţia persoanelor cu handicap. Aceste dispoziţii constituţionale au fost preluate de către legiuitor, la nivelul inferior de reglementare, prin Legea nr. 448/2006, iar la nivelul administraţiei publice locale principiul a fost transpus în hotărâri ale consiliului judeţean privind stabilirea costurilor medii anuale pentru finanţarea serviciilor sociale destinate protecţiei şi promovării drepturilor copilului şi ale persoanei adulte cu handicap, precum şi a contribuţiei unităţilor administrativ-teritoriale la finanţarea acestor servicii.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, potrivit cărora: „(2) Finanţarea centrelor publice se face din bugetele proprii ale judeţelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, pe teritoriul cărora funcţionează acestea.“
    13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalităţii, art. 11 alin. (1) privind obligaţia statului român de a respecta obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte, art. 20 alin. (2) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai, art. 50 - Protecţia persoanelor cu handicap, art. 120 alin. (1) privind principiile de bază ale administraţiei publice locale, art. 122 alin. (1) referitor la consiliul judeţean precum şi art. 138 alin. (1) referitor la bugetul public naţional. De asemenea, sunt invocate prevederile Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, referitor la prevederile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 448/2006, criticate din aceeaşi perspectivă, şi cu o motivarea identică, de aceeaşi autoare a excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea s-a mai pronunţat prin Deciziile nr. 165 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 28 iunie 2018, şi, respectiv, nr. 258 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 5 august 2019, prin care a respins excepţia ca neîntemeiată.
    15. Prin Decizia nr. 165 din 27 martie 2018, precitată, paragrafele 23 şi 25, Curtea a reţinut că, potrivit art. 7 din Legea nr. 448/2006, în baza principiului egalizării şanselor, atât autorităţile publice competente, respectiv autorităţile administraţiei publice locale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana cu handicap, cât şi autorităţile administraţiei publice centrale, au obligaţia să asigure resursele financiare necesare şi să ia măsuri specifice pentru ca persoanele cu handicap să aibă acces nemijlocit şi neîngrădit la servicii. În acest sens, actul normativ criticat prevede o serie de măsuri de protecţie a persoanelor cu handicap, ce vizează asigurarea sănătăţii şi a asistenţei de recuperare/reabilitare (art. 9-11), accesului liber la educaţie permanentă şi formare profesională (art. 15-19), accesului la obţinerea unei locuinţe (art. 20), accesului la cultură, sport şi turism (art. 21), asigurarea transportului în comun (art. 22-24), dreptul la asistenţă juridică (art. 25), precum şi alte facilităţi (art. 27-28).
    16. Curtea a reţinut că actul normativ criticat prevede în mod distinct, în privinţa finanţării măsurilor de protecţie instituite, obligaţii atât în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale, respectiv consiliile locale şi consiliile judeţene sau sectoarele municipiului Bucureşti, cât şi în sarcina administraţiei publice centrale, iar, în acest sens, prevederile legale criticate stabilesc în sarcina consiliilor judeţene suportarea cheltuielilor destinate centrelor publice de îngrijire şi protejare a persoanelor cu handicap, pe teritoriul cărora funcţionează acestea. Prin urmare, dispoziţiile legale criticate întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate ale legii, nefiind în contradicţie cu dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.
    17. În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la încălcarea obligaţiilor ce incumbă statului român din tratatele la care este parte, cu referire la Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, prin aceeaşi decizie, paragraful 26, Curtea a reţinut că finanţarea măsurilor de protecţie a persoanelor cu handicap din mai multe surse ale administraţiei publice, respectiv bugetul local al comunelor, oraşelor şi municipiilor, bugetele locale ale judeţelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti sau bugetul de stat nu este de natură să contravină prevederilor constituţionale cuprinse în art. 11 alin. (1) privind obligaţia statului român de a respecta obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte şi art. 20 alin. (2) referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ci sunt în acord cu principiul constituţional al protecţiei speciale de care se bucură persoanele cu handicap, reglementat de art. 50 din Constituţie. Mai mult, modul în care statul asigură resursele necesare realizării politicii naţionale de egalitate a şanselor, de prevenire şi de tratament ale handicapului, în sensul acestor dispoziţii constituţionale, constituie un aspect de oportunitate a reglementării legale, ce ţine marja de apreciere a legiuitorului.
    18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa în Dosarul nr. 4.893/118/2016 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 3 decembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Irina Loredana Gulie


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016