Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 790 din 3 decembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 790 din 3 decembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 790 din 3 decembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 202 din 12 martie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mihai Cristian Nedelcu în Dosarul nr. 459/93/2017 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 474D/2018.
    2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei de neconstituţionalitate şi doamna avocat Laura Stan, în calitate de reprezentant al părţilor Maria Nedelcu şi Gheorghe Nedelcu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Procedura de citare faţă de celelalte părţi este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionale, care solicită Plenului să ia în considerare notele scrise referitoare la excepţia de neconstituţionalitate, înregistrate de avocatul său în dosarul instanţei judecătoreşti care a sesizat Curtea.
    4. Doamna avocat Laura Stan solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că autorul excepţiei susţine, în mod neîntemeiat, că i-au fost îngrădite liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. Autorul şi-a exercitat dreptul la apel, cale devolutivă de atac, şi, ca atare, cauza s-a judecat din nou, putând fi invocate, în apel, toate motivele pe care le-a considerat necesare în vederea admiterii cererii sale. Art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă se putea aplica strict hotărârilor pronunţate în recurs. Altfel, calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare ar fi fost transformată într-o cale de atac ordinară.
    5. Preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând Decizia nr. 495 din 17 septembrie 2019 a Curţii Constituţionale, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    6. Prin Încheierea din 28 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 459/93/2017, Tribunalul Ilfov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mihai Cristian Nedelcu, contestator într-o cauză având ca obiect o contestaţie în anulare.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că dispoziţiile criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii şi ale art. 21 alin. (1)-(3) privind liberul acces la justiţie. De asemenea, normele legale criticate sunt în contradicţie atât cu dispoziţiile art. 22 alin. (6) din Codul de procedură civilă, deoarece judecătorii apelului aveau obligaţia de a se pronunţa asupra a tot ceea ce s-a cerut, deci asupra tuturor motivelor de apel, cât şi cu dispoziţiile art. 11 din Codul civil, deoarece instanţa de apel nu avea dreptul de a omite analiza unui motiv de apel explicit invocat. Prin urmare, în opinia autorului, se încalcă principiul legalităţii, astfel cum este acesta prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituţie. În plus, autorul arată că, prin motivele de apel, a invocat explicit nulitatea unui contract de vânzare, consecinţă a nulităţii titlului care a stat la baza întocmirii contractului de vânzare contestat, dar instanţa de apel şi prima instanţă au omis analiza acestora. Aceste împrejurări vădesc faptul că dispoziţiile criticate reprezintă, contrar art. 21 alin. (1) din Constituţie, o împiedicare a persoanei de a se adresa justiţiei pentru apărarea interesului legitim al constatării nulităţii absolute a unui contract de vânzare.
    8. De asemenea, în opinia autorului, dispoziţiile criticate, prin faptul că limitează aplicabilitatea prevederilor art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă la hotărârile definitive pronunţate de instanţele de recurs, încalcă şi dispoziţiile art. 21 alin. (2) din Constituţie care interzic îngrădirea prin lege a accesului liber la justiţie al oricărei persoane.
    9. În sfârşit, autorul arată că se încalcă şi art. 21 alin. (3) din Constituţie, deoarece omisiunea instanţei de fond, cât şi a celei de apel de a se pronunţa asupra unei cauze de nulitate absolute, determină o vădită avantajare, deopotrivă nelegală şi imorală, a adversarilor procesuali, cărora le profită propria culpă.
    10. Tribunalul Ilfov - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Lipsa posibilităţii de a exercita contestaţia în anulare pentru omisiunea instanţei de apel de a cerceta un motiv de apel invocat de parte derivă din caracterul ordinar şi devolutiv al apelului. Accesul liber la justiţie nu presupune accesul la toate căile de atac reglementate prin lege, deoarece, prin lege, pot fi instituite reguli distincte în considerarea unor situaţii distincte. Legiuitorul este suveran în a reglementa diferit în situaţii diferite accesul la o cale ordinară de atac, fără ca prin aceasta să fie afectat accesul liber la justiţie, o atare concluzie impunându-se şi atunci când în discuţie este accesul la o cale extraordinară de atac, care, prin definiţie, are caracter de excepţie şi, deci, poate fi valorificată numai în cazurile expres şi limitative prevăzute de lege.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    12. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, prin raportare la criticile formulate, făcând trimitere la jurisprudenţa Curţii, respectiv deciziile nr. 483 din 23 iunie 2015, nr. 159 din 24 martie 2016 şi nr. 415 din 16 iunie 2016. În plus, dispoziţiile legale criticate sunt suficient de clare, predictibile şi neechivoce, destinatarul normei juridice fiind capabil să îşi adapteze conduita în funcţie de conţinutul acesteia, în concordanţă cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie care consacră principiul respectării obligatorii a legilor.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, susţinerile orale ale părţilor prezente, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Dispoziţiile alin. (2) pct. 1, 2 şi 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.“.
    16. Dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 1, 2 şi 4, la care textul criticat face trimitere, au următorul cuprins: „(2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când: 1. hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia; 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale; […] 4. instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.“
    17. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii şi ale art. 21 alin. (1)-(3) privind liberul acces la justiţie.
    18. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă a fost modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018, şi, în prezent, prevăd că „(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanţelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs“. Potrivit dispoziţiilor art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă, „(2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când: 1. hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia; 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale; 3. instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen; 4. instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză“.
    19. Însă, având în vedere cele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sunt supuse controlului de constituţionalitate şi dispoziţiile din legi ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea este legal sesizată în prezenta cauză cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în forma în vigoare la data sesizării sale prin Încheierea din 28 februarie 2018, şi anume în forma anterioară Legii nr. 310/2018. În plus, din examinarea criticilor de neconstituţionalitate, se observă că nu sunt criticate dispoziţiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă în integralitatea lor, ci doar excluderea dispoziţiilor pct. 3 al art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă din enumerarea pe care dispoziţiile art. 503 alin. (3) o conţine.
    20. Curtea Constituţională a constatat, în mai multe rânduri, constituţionalitatea dispoziţiilor criticate. De exemplu, în paragrafele 16-17 ale Deciziei nr. 483 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 20 august 2015, a reţinut că lipsa posibilităţii de a exercita contestaţia în anulare pentru omisiunea instanţei de apel de a cerceta „un motiv de casare“ este o consecinţă firească a caracterului ordinar şi devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiului egalităţii în faţa legii şi accesului liber la justiţie. O eventuală admitere a excepţiei de neconstituţionalitate ar transforma calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare speciale într-o cale de atac ordinară, din moment ce instanţa care va soluţiona contestaţia în anulare ar trebui să reanalizeze motivele de apel, acestea nefiind structurate de lege ca atare, ci putând fi orice critici formulate de apelant cu privire la hotărârea instanţei care a judecat fondul.
    21. Ulterior sesizării Curţii în prezenta cauză, Parlamentul a modificat, cum s-a indicat deja, dispoziţiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în sensul dorit de autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, în prezent, enumerarea de la art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă include şi pct. 3 al art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
    22. Acest fapt, în sine, nu reprezintă un temei care să ridice problema unei eventuale modificări a jurisprudenţei constante a Curţii, anterior evocate. Această jurisprudenţă nu poate fi înţeleasă decât în sensul că soluţia legislativă constatată ca fiind constituţională se situează în marja de apreciere de care legiuitorul primar se bucură în reglementarea contestaţiei în anulare, cale extraordinară de atac, în particular a hotărârilor împotriva cărora poate fi exercitată, precum şi a motivelor pentru care poate fi formulată (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 495 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea, I, nr. 889 din 4 noiembrie 2019).
    23. Într-adevăr, aşa cum a subliniat Curtea în Decizia nr. 828 din 11 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 5 aprilie 2019, paragraful 18, prin care a constatat constituţionalitatea dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă, „În privinţa condiţiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie să fie făcută declaraţia, conţinutul său, instanţa la care se depune, competenţa şi modul de judecare, soluţiile ce pot fi adoptate şi altele de acelaşi gen, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dreptului în substanţa sa ori principiilor şi textelor constituţionale de referinţă. Astfel, Curtea de la Strasbourg, în Hotărârea din 12 noiembrie 2002, pronunţată în Cauza Bělěs şi alţii împotriva Cehiei, paragraful 61, a constatat că dreptul de acces la un tribunal nu este absolut şi se pretează la limitări implicit admise, având în vedere că presupune reglementarea din partea statului, care se bucură, în această privinţă, de o anumită marjă de apreciere“. Ca atare, după cum arată Curtea în Decizia nr. 495 din 17 septembrie 2019, precitată, constatarea constituţionalităţii soluţiei legislative criticate şi care a fost înlocuită de către Parlament prin Legea nr. 310/2018 nu poate fi înţeleasă ca o statuare a faptului că această soluţie era/este singura compatibilă cu Constituţia.
    24. Întrucât, până în prezent, nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale desprinse din deciziile anterior evocate, considerentele şi soluţia cuprinse în acestea îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mihai Cristian Nedelcu în Dosarul nr. 459/93/2017 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 3 decembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016