Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 786 din 29 noiembrie 2018  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 786 din 29 noiembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 332 din 2 mai 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Vasile Trifan în Dosarul nr. 2.451/102/2017/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.826D/2017.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, procedura de citare fiind legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Ministerul Apărării Naţionale - Casa de Pensii Sectorială a depus note scrise, în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.935D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Marcu Tudor în Dosarul nr. 7.057/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.935D/2017.
    4. La apelul nominal se constată prezenţa autorului excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi a avocatului acestuia Florea Vlademir, din Baroul Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind partea Ministerul Apărării Naţionale - Comisia de contestaţii, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public şi avocatul autorului excepţiei de neconstituţionalitate sunt de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.935D/2017 la Dosarul nr. 2.826D/2017, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că susţine, fără să mai detalieze, integral conţinutul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulată de către autor.
    7. Avocatul menţionează că dispoziţiile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 au mai fost analizate de Curtea Constituţională, dar numai cu privire la unele dintre aspectele învederate în prezenta excepţie de neconstituţionalitate, fapt de natură să neutralizeze, în opinia sa, eventuala afirmaţie a reprezentantului Ministerului Public în sensul menţinerii jurisprudenţei anterioare a Curţii Constituţionale. De asemenea se referă la conţinutul raportului asupra cauzei, întocmit de judecătorul-raportor, şi arată că nu va mai relua elementele acestuia.
    8. Arată, în continuare, că raţiunea adoptării Legii nr. 223/2015 constă în respectarea principiului egalităţii care, în opinia sa, este încălcat de art. 40 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, care modifică Legea nr. 223/2015, care este o lege organică. Aminteşte faptul că s-au invocat în excepţia de neconstituţionalitate decizii ale Curţii Constituţionale prin care s-a constatat existenţa unei discriminări faţă de anumite categorii de pensionari. Solicită să se observe că şi categoria de pensionari din care face parte autorul excepţiei de neconstituţionalitate este discriminată, prin modalitatea de calcul al pensiei prevăzută de dispoziţiile criticate, care afectează, deopotrivă, baza de calcul şi cuantumul maxim al pensiei, care era prevăzut în legea organică, în sensul micşorării drastice a cuantumului pensiei acestei categorii de pensionari.
    9. În temeiul dispoziţiilor criticate, Ministerul Apărării Naţionale a emis un ordin, de asemenea discriminatoriu, întrucât metodologia de calcul al pensiei prevede că actualizarea pensiei se face la nivelul anului 2009, deşi Legea nr. 223/2015 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 prevăd că actualizarea se realizează la nivelul anului 2016. Dispoziţiile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 nu fac parte din domeniul de reglementare anunţat în titlul acesteia. Astfel, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 are ca obiect de reglementare salarizarea personalului din instituţiile publice, precum Armată sau SRI, în vreme ce art. 40 al acesteia reglementează în materia pensiilor, fără să se ţină seama de faptul că recalcularea salariilor, la care s-a procedat în decursul anilor, de pildă Legea-cadru nr. 284/2010, îi avantajează pe cetăţeni în salarizare. Prin urmare, reglementarea, prin art. 40 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, într-un domeniu al legii organice, precum şi într-un domeniu diferit de cel al obiectului Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 vădeşte neconstituţionalitatea acesteia.
    10. Avocatul conchide prin solicitarea ca excepţia de neconstituţionalitate să fie admisă.
    11. Reprezentantul Ministerului Public arată că invocarea caracterului discriminatoriu al unui ordin al Ministrului Apărării Naţionale nu are relevanţă constituţională şi, ca atare, sub acest aspect, excepţia nu este o veritabilă excepţie de neconstituţionalitate. Aceeaşi soluţie se impune, în opinia reprezentantului Ministerului Public, şi cu privire la susţinerile prin care se critică opţiunea legiuitorului cu privire la modalitatea de reglementare a domeniului.
    12. Cu referire la fondul excepţiei, reprezentantul Ministerului Public arată că instanţa constituţională, în soluţionarea unor excepţii similare, s-a oprit la soluţii de principiu, pe care le consideră aplicabile şi în prezenta excepţie de neconstituţionalitate.
    13. Dispoziţiile criticate sunt constituţionale, întrucât ele se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie în care se află şi autorul excepţiei, deci tuturor beneficiarilor dreptului la pensia de serviciu, în conformitate cu dispoziţiile legii în materie, fără privilegii sau discriminări, aplicându-se aceleaşi procente asupra bazei de calcul, cât şi în privinţa plafonării respective. Mai arată că dispoziţiile criticate nu se aplică retroactiv.
    14. Reprezentantul Ministerului Public conchide în sensul că excepţia trebuie respinsă pe fondul acesteia.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    15. Prin Încheierea din 2 noiembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.451/102/2017/a1, Tribunalul Mureş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia a fost ridicată de Vasile Trifan, într-o cauză având ca obiect obligarea la recalcularea şi acordarea pensiei în conformitate cu prevederile Legii nr. 223/2015, în forma nemodificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015.
    16. Prin Încheierea din 5 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 7.057/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Excepţia a fost ridicată de Tudor Marcu într-o cauză având ca obiect contestaţia deciziei de pensionare.
    17. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii arată că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4)-(5) referitoare la separaţia şi echilibrul puterilor în stat şi privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi art. 73 alin. (3) lit. p) referitor la reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială.
    18. Autorii arată că prevederile criticate, prin care se modifică o lege organică, sunt contrare art. 1 alin. (4)-(5) şi art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, întrucât reglementarea în materia pensiilor este o reglementare care vizează protecţia socială şi, ca atare, Guvernul nu putea să adopte Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2015. Autorii excepţiei arată că dispoziţiile criticate nu respectă prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie referitoare la condiţia existenţei unor „situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, precum şi la motivarea urgenţei, în condiţiile în care intervalul scurs de la intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015 şi până la intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 este de 6 luni, iar, prin aplicarea dispoziţiilor criticate, s-au întârziat, inadmisibil de mult, recalcularea pensiilor. Astfel, până în prezent, s-a finalizat recalcularea doar a unui număr nesemnificativ de pensii militare.
    19. Caracterul de urgenţă al unei situaţii extraordinare care nu suferă amânare reprezintă, de fapt, în opinia autorilor, un pretext al Guvernului. Astfel, scopurile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în special al art. 40, au fost cu totul altele, nespecificate direct, dar care rezultă din modul în care au fost operate recalculările până în prezent, şi anume scăderea pensiilor militare ale pensionarilor ieşiţi la pensie înainte de anul 2009, pentru a putea avea bani să se plătească pensii mărite celor ieşiţi la pensie după anul 2009.
    20. În opinia autorilor excepţiei, neconstituţionalitatea art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 constă şi în faptul că aceasta a fost adoptată pentru „salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016“, deci are caracter specific şi se referă la un domeniu strict limitat la anul 2016, iar acesta modifică, de fapt, substanţial, o lege organică, adoptată în cu totul alt domeniu, şi anume al recalculării pensiilor militare, domeniu cu caracter permanent, pentru toată viaţa pensionarului.
    21. Autorii conchid că, referitor la faptul că ordonanţele de urgenţă nu pot afecta drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale, toate argumentele privind discriminarea şi egalitatea în drepturi, cuprinse şi explicate anterior în argumentare, sunt valabile în cazul constatării neconstituţionalităţii art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015.
    22. În ceea ce priveşte criticile intrinseci de neconstituţionalitate, autorii arată că, deşi toţi pensionarii militari, care au acelaşi grad şi au îndeplinit aceeaşi funcţie, indiferent de data pensionării, ar trebui să beneficieze la calculul pensiei de aceleaşi elemente salariale, procentaj şi cuantum, prin aplicarea modalităţii de calcul al pensiei introduse prin dispoziţiile criticate nu se respectă această exigenţă, fapt de natură să conducă la încălcarea normelor constituţionale care interzic discriminarea. Exemplificativ, autorii susţin că militarii care au ieşit la pensie după 2009 sunt, ulterior recalculării, discriminaţi faţă de militarii pensionaţi înainte de 2009, deşi ambele categorii se află în aceeaşi situaţie, din perspectiva funcţiei, gradului, vechimii şi a faptului că au avut aceleaşi sporuri. Astfel, pensiile primei categorii de pensionari militari, ca urmare a recalculării, sunt de două până la patru ori în defavoarea lor. În plus, în unele cazuri, unii subofiţeri sau maiştri militari ieşiţi la pensie după 2009 au primit pensii mai mari decât pensiile unor generali ieşiţi la pensie cu grad şi funcţie de general, dar înaintea anului 2009.
    23. În opinia autorilor este încălcat şi art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii, deoarece pensionarul militar care se poate raporta, în aceste condiţii, doar la prevederile legii nu este în măsură să îşi adapteze conduita în mod corespunzător şi nici să aibă reprezentarea corectă a procedurii pensionării, a condiţiilor de pensionare şi a condiţiilor de recalculare a pensiei.
    24. Tribunalul Mureş - Secţia civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere că urgenţa adoptării dispoziţiilor criticate a fost motivată, în mod expres, în preambulul acestui act normativ. De asemenea, art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2005 nu afectează dreptul fundamental la pensia publică [contributivă, garantată de art. 47 alin. (2) din Legea fundamentală], ci priveşte regimul juridic al unor pensii necontributive, de serviciu, fără a anula aceste drepturi speciale sau fără a afecta însăşi esenţa acestora.
    25. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile criticate sub aspectul neconstituţionalităţii se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie ca reclamantul, deci tuturor beneficiarilor dreptului la pensie de serviciu stabilit conform Legii nr. 223/2015, neexistând privilegii sau discriminări, aplicându-se aceleaşi procente atât asupra bazei de calcul, cât şi în privinţa plafonării.
    26. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    27. Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 2.826D/2017, arată că îşi menţine punctul de vedere exprimat şi reţinut de Curtea Constituţională în Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018*), aflată în curs de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    28. În esenţă, Avocatul Poporului a arătat că, prin instituţia delegării legislative, Guvernul a fost îndrituit să adopte ordonanţe de urgenţă în anumite condiţii, şi anume în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, cu obligaţia de a motiva urgenţa. Ca urmare, prin motivarea situaţiei extraordinare şi a urgenţei, Guvernul, în virtutea prerogativelor sale constituţionale, poate adopta ordonanţe de urgenţă, fără ca aceasta să contravină principiilor supremaţiei legilor ori separaţiei puterilor în stat. Astfel, executivul poate interveni în domenii reglementate prin legi ordinare sau organice, după caz, fără ca o atare operaţiune legislativă să echivaleze ab initio cu contracararea voinţei Parlamentului, aşa cum s-a reţinut prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, nr. 842 din 2 iunie 2009, nr. 989 din 30 iunie 2009 şi nr. 761 din 17 decembrie 2014. În cauza de faţă, activitatea legislativă delegată a Guvernului interferează cu cea originară a Parlamentului, fără a se putea reţine însă existenţa unei opţiuni guvernamentale care să anihileze rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării.
    29. Avocatul Poporului conchide că îşi menţine punctul de vedere anterior exprimat.
    30. Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 2.935D/2017, arată că, referitor la criticile de neconstituţionalitate expuse de autor asupra prevederilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, faţă de dispoziţiile art. 4 alin. (2), art. 15 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, acestea nu pot fi reţinute.
    31. În primul rând, dispoziţiile supuse controlului de constituţionalitate nu aduc atingere principiului neretroactivităţii legii, întrucât acestea produc efecte juridice exclusiv în domeniul lor temporal de acţiune, sub aspectul recalculării pensiilor, fără a opera modificări cu privire la raporturi juridice consumate anterior intrării sale în vigoare. În plus, „o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare“ (Decizia nr. 1.027 din 29 noiembrie 2012 a Curţii Constituţionale).
    32. În privinţa criticilor de neconstituţionalitate a art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, faţă de dispoziţiile art. 4 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, Avocatul Poporului reţine că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite, iar violarea principiului egalităţii şi nediscriminării ar putea exista atunci când se aplică tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994 şi Decizia nr. 254 din 7 aprilie 2015).
    33. În cauză, Avocatul Poporului constată că norma criticată se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementată de ipoteza normei juridice, în speţă, pensionarilor militari, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare.
    34. Pentru argumentele prezentate, Avocatul Poporului conchide că prevederile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 sunt constituţionale.
    35. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile avocatului părţii prezente, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    36. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    37. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. În criticile de neconstituţionalitate intrinsecă pe care le formulează, autorii excepţiei se referă în special la dispoziţiile pct. 4 din prevederile normative mai sus amintite, prin care se aduc modificări şi completări Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, şi care au următoarea redactare:
    "(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:
    a) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer;
    b) compensaţiile lunare pentru chirie;
    c) valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană;
    *) Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019.
    d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament;
    e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;
    f) indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
    g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă;
    h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
    i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;
    j) restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;
    k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;
    l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;
    m) sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia;
    n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român;
    o) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Învăţământ» şi în anexa nr. III - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare;
    p) alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.
(2) Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 19, 26 şi 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.
(3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.
(4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru perioadele în care personalul s-a aflat în misiune temporară sau permanentă în străinătate este cea prevăzută la alin. (1) sau (2) corespunzătoare funcţiei militare/de poliţie/de penitenciare pe care este încadrat în ţară sau, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în misiune, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.
(5) Pentru personalul care a fost detaşat în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, la determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), se utilizează salariile lunare corespunzătoare funcţiei exercitate, la care se adaugă drepturile de soldă/salariu plătite de instituţiile din care aceştia au fost detaşaţi.
(6) La determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), pentru perioadele în care personalul a exercitat o funcţie de demnitate publică se utilizează media drepturilor salariale lunare corespunzătoare funcţiei exercitate. În cazul personalului suspendat ca urmare a exercitării unei funcţii de demnitate publică, se poate utiliza, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori datei suspendării.
(7) Pentru soţul/soţia, militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-şi urma soţia/soţul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anterior intrării în concediu fără plată, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.
(8) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei de urmaş, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea unei pensii, este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către susţinător în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea beneficiarilor pensiei de urmaş.
(9) În situaţia în care titularul/susţinătorul nu a realizat venituri cel puţin 6 luni consecutive, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei o reprezintă media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către titular/susţinător în lunile de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizată la data deschiderii drepturilor de pensie.
(10) Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată.
(11) La determinarea soldelor/salariilor lunare brute nu se au în vedere dispoziţiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare."

    38. Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi constituţionale: art. 1 alin. (4)-(5) referitoare la separaţia şi echilibrul puterilor în stat, respectiv obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetăţeni, art. 11 privind raportul dintre dreptul intern şi dreptul internaţional, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 73 alin. (3) lit. p) referitor la reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială. De asemenea sunt încălcate şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitor la interzicerea discriminării, art. 1 din Protocolul la Convenţie privind protecţia proprietăţii şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie privind interzicerea generală a discriminării.
    39. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii fac abstracţie de deosebirea care rezultă implicit între regimul juridic al ordonanţelor de Guvern şi ordonanţele de urgenţă ale Guvernului. Această deosebire rezultă din coroborarea dispoziţiilor art. 115 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice“, ale dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, potrivit cărora „Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora“, precum şi ale dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, potrivit cărora „Prin lege organică se reglementează: [...] p) regimul general privind [...] protecţia socială“. Astfel, aşa cum şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 51 din 4 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 17 aprilie 2014, a constatat că interdicţia reglementării de către Guvern în domeniul legii organice priveşte numai ordonanţele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare, această interdicţie decurgând direct din textul constituţional. O asemenea limitare nu este prevăzută însă de alin. (4) al art. 115 din Constituţie, referitor la ordonanţele de urgenţă, care nu reprezintă o varietate a ordonanţei emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintă un act normativ, care permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, să facă faţă unor situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată (a se vedea şi deciziile nr. 554 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 12 ianuarie 2017, nr. 750 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 2 martie 2018, nr. 122 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 13 mai 2015, nr. 531 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 12 februarie 2014, nr. 549 din 17 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 7 februarie 2014, nr. 120 din 16 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 5 aprilie 2004).
    40. Având în vedere că, potrivit Constituţiei, Guvernul poate modifica, printr-o ordonanţă de urgenţă, o lege organică, rezultă că ordonanţa de urgenţă criticată în prezenta cauză a fost adoptată cu respectarea dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, invocate de către autori.
    41. De altfel, la o concluzie similară a ajuns Curtea şi în Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019 [paragraful 54], în care a reţinut că interdicţia Guvernului de a reglementa în domeniul legilor organice este prevăzută în art. 115 alin. (1) din Constituţie, în ceea ce priveşte ordonanţele simple. Cât priveşte ordonanţele de urgenţă, Legea fundamentală prevede condiţii diferite, reglementate de art. 115 alin. (4)-(6), care nu se referă însă şi la interdicţia reglementării în domeniul legilor organice. În acest context, Curtea reţine că Guvernul nu a exercitat o competenţă, respectiv modificarea unei legi organice, care, în opinia autorilor, aparţine exclusiv legiuitorului, şi ca atare va reţine că nu este încălcată separaţia puterilor în stat, consacrată în art. 1 alin. (4) din Constituţie.
    42. Autorii excepţiei susţin, în continuare, că dispoziţiile criticate nu respectă prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie referitoare la condiţia existenţei unor „situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, precum şi la motivarea urgenţei.
    43. Curtea observă că, în paragraful 59 al Deciziei nr. 656 din 30 octombrie 2018, nepublicată, a constatat că situaţia extraordinară care a impus reglementarea de urgenţă a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 are în vedere consecinţele neconstituţionale pe care le atrage o reglementare care este susceptibilă de a genera tratamente diferite pentru persoane aflate în situaţii identice şi faţă de care apariţia unui val semnificativ de litigii este doar un efect secundar. O reglementare neclară, care are ca efect interpretări arbitrare, este contrară, a continuat Curtea, nu doar prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, dar şi principiului constituţional al egalităţii în drepturi, potrivit căruia persoanele care se află în situaţii similare trebuie să se bucure de un tratament juridic identic, iar constatarea acestor consecinţe, în timpul demersurilor autorităţilor prilejuite de imediata intrare în vigoare a unei asemenea reglementări, justifică o intervenţie legislativă imediată a Guvernului, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituţie, destinată prevenirii acestor rezultate contrare Legii fundamentale.
    44. Autorii mai arată că neconstituţionalitatea art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 constă şi în faptul că, deşi aceasta a fost adoptată pentru „salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016“, deci are caracter specific şi se referă la un domeniu strict limitat la anul 2016, acesta modifică, de fapt, substanţial, o lege organică, adoptată în alt domeniu, şi anume al recalculării pensiilor militare, lege cu caracter permanent, „pentru toată viaţa pensionarului“.
    45. Curtea reţine, în acest context, că, potrivit dispoziţiilor art. 41 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „Titlul actului normativ cuprinde [...] obiectul reglementării exprimat sintetic“ şi, contrar susţinerii autorilor, din obiectul, exprimat sintetic, al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 nu face parte doar salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, ci şi prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Prin urmare, având în vedere că sfera raporturilor sociale reglementate de dispoziţiile normative criticate, respectiv pensiile militare de stat, poate fi subsumată sferei sociale reglementate de o parte din conţinutul normativ al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului, respectiv măsuri fiscal-bugetare, criticile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate.
    46. Referitor la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea constată că autorii excepţiei de neconstituţionalitate fac parte dintr-o categorie de pensionari căreia îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 111 din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora „În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 şi cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului.“ Aceste dispoziţii legale îi protejează, deci, pe pensionarii titulari ai pensiilor recalculate în temeiul Legii nr. 223/2015 de eventualele consecinţe ale scăderii cuantumului pensiei aflate în plată la data intrării acesteia în vigoare, respectiv data de 1 ianuarie 2016. Ca atare, Curtea respinge criticile de neconstituţionalitate intrinsecă a dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015.
    47. Curtea constată că şi reglementarea anterioară a pensiilor militare de stat, respectiv Legea nr. 164/2001, abrogată prin Legea nr. 263/2010, prevedea atât recalcularea pensiilor anterioare intrării sale în vigoare, cât şi acordarea pensiei mai favorabile. Astfel, potrivit art. 79 lit. b) din Legea nr. 164/2001, „în cazul în care cuantumul pensiei obţinut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menţine cuantumul pensiei în plată.“
    48. Curtea Constituţională, în Decizia nr. 290 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 16 august 2004, a clarificat raţiunea avută în vedere de legiuitor prin dispunea unor astfel de măsuri de recalculare a pensiilor anterioare datei intrării în vigoare a noii legi. Astfel, Curtea a statuat că o nouă legislaţie referitoare la pensii nu se aplică în mod automat persoanelor pensionate pe baza legislaţiei anterior în vigoare. O asemenea aplicare ar însemna o extindere a incidenţei actului normativ asupra unor situaţii din trecut, care ar avea efect retroactiv şi ar contraveni dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat prevede pentru motive de echitate, ca măsuri de protecţie socială, recalcularea şi recorelarea pensiilor anterior stabilite, procedură prin aplicarea căreia se urmăreşte înlăturarea, în timp, a discrepanţelor inerente între cei pensionaţi sub imperiul legii anterioare şi cei pensionaţi după intrarea în vigoare a noii reglementări. Existenţa unor asemenea discrepanţe nu îndreptăţeşte însă calificarea reglementării ca fiind discriminatorie şi, prin aceasta, neconstituţională, esenţială fiind voinţa legiuitorului de a le elimina, chiar dacă un atare deziderat se realizează printr-un proces cu derulare în timp, şi nu dintr-o dată, ceea ce, pentru raţiuni evidente, nu este practic posibil.
    49. În ceea ce priveşte critica adusă art. 80 din Legea nr. 164/2001, Curtea a constatat, în decizia antereferită, că aceste dispoziţii statuează că pensiile şi pensiile suplimentare acordate pe baza legislaţiei anterioare, aflate în plată, devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi, fără a conţine, în sine, vreo prevedere discriminatorie.
    50. Curtea reaminteşte că legiuitorul beneficiază de o libertate apreciabilă în reglementarea pensiilor. Astfel, printr-o jurisprudenţă constantă, de pildă în Decizia nr. 752 din 5 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 4 februarie 2016, paragraful 15, Curtea a reţinut că valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. În acest sens sunt, de exemplu, şi deciziile nr. 105 din 22 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 30 martie 2005, nr. 356 din 23 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.015 din 3 noiembrie 2004, nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, nr. 656 din 30 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 23 iunie 2009, nr. 506 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 1 iunie 2009, nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, nr. 851 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 5 aprilie 2018, sau nr. 651 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2015.
    51. Autorii mai arată că este încălcat art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii, deoarece pensionarul militar care se poate raporta, în aceste condiţii, doar la prevederile legii nu este în măsură să îşi adapteze conduita în mod corespunzător şi nici să aibă reprezentarea corectă a procedurii pensionării, a condiţiilor de pensionare şi a condiţiilor de recalculare a pensiei.
    52. Curtea reaminteşte, în acest context, cele statuate, urmând jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, în sensul că nevoia de elucidare a punctelor neclare şi de adaptare la circumstanţele schimbătoare va exista întotdeauna. Deşi certitudinea în redactarea unei legi este un lucru dorit, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situaţie. Rolul decizional conferit instanţelor urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor.
    53. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Trifan în Dosarul nr. 2.451/102/2017/a1 al Tribunalului Mureş - Secţia civilă, precum şi de Marcu Tudor în Dosarul nr. 7.057/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIIIa conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Mureş - Secţia civilă şi Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 noiembrie 2018.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva

    ----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice