Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 78 din 25 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 430 din Codul de procedură civilă Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 78 din 25 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 430 din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 651 din 10 iulie 2025
Comenteaza legea

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Marian Enache     │- preşedinte       │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mihaela Ciochină  │- judecător        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan   │- judecător        │
│Licu              │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan     │- judecător        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina       │- judecător        │
│Stanciu           │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila      │- judecător        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Andreea Costin    │-                  │
│                  │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 430 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de FC U Craiova - S.A. şi Societatea Valorificare Creanţe - S.R.L., ambele cu sediul în Craiova, judeţul Dolj, în Dosarul nr. 25.171/3/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.809D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că prin criticile formulate se urmăreşte modificarea dispoziţiilor legale criticate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 22 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 25.171/3/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 430 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de FC U Craiova - S.A. şi Societatea Valorificare Creanţe - S.R.L., ambele cu sediul în Craiova, judeţul Dolj, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni oblice.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că art. 430 din Codul de procedură civilă este neconstituţional în măsura în care este interpretat şi aplicat în sensul că sunt învestite cu autoritatea lucrului judecat şi hotărârile judecătoreşti pronunţate cu încălcarea drepturilor şi a garanţiilor stabilite prin Constituţie, convenţii şi legi, iar aceste drepturi au fost anterior interpretate şi aplicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de Curtea Constituţională şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu ocazia soluţionării recursurilor în interesul legii.
    6. Astfel, dispoziţia legală criticată nu poate fi interpretată în sensul că hotărârile judecătoreşti care restrâng în mod nepermis drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei şi încalcă principiul separaţiei puterilor în stat produc consecinţe juridice.
    7. Se mai arată că textul criticat nu face distincţie între hotărârile judecătoreşti care respectă şi cele care nu respectă principiile statului de drept. Atât timp cât dispoziţia criticată nu are în vedere situaţiile de excepţie în care se urmăreşte suprimarea drepturilor fundamentale şi transformarea acestora în drepturi teoretice şi iluzorii rezultă că textul criticat este neconstituţional.
    8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 430 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:
    "(1) Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată.
(2) Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.
(3) Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului.
(4) Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie.
(5) Hotărârea atacată cu contestaţia în anulare sau revizuire îşi păstrează autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre."

    13. În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate sunt invocate prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 - Statul român, art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 - Universalitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 61 - Rolul şi structura Parlamentului, art. 124 - Înfăptuirea justiţiei, art. 126 - Instanţele judecătoreşti şi în art. 154 -Conflictul temporal de legi. De asemenea, se invocă prevederile art. 1 - Obligaţia de a respecta drepturile omului, art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, art. 13 - Dreptul la un recurs efectiv şi art. 17 - Interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 8 privind dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor naţionale din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că textele de lege criticate reglementează autoritatea de lucru judecat, ca efect al hotărârii judecătoreşti, şi prevăd în mod expres că oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă, putându-se prevala de efectele lucrului judecat (negativ sau pozitiv) într-un litigiu subsecvent celui dintâi, la care se raportează chestiunea autorităţii de lucru judecat. Aşadar, autoritatea de lucru judecat reprezintă un efect important al hotărârii judecătoreşti, avându-şi raţiunea în asigurarea stabilităţii şi securităţii circuitului civil. Prin reglementarea autorităţii de lucru judecat se îngrădeşte posibilitatea repunerii ulterioare în discuţie a aspectelor soluţionate de o instanţă judecătorească, pentru a se evita pronunţarea unor soluţii contradictorii definitive cu privire la aceeaşi cerere, consecinţa fiind aceea a generării incertitudinii cu privire la raporturile juridice deja rezolvate de instanţele judecătoreşti (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 141 din 21 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 26 iunie 2023, paragrafele 18 şi 19).
    15. Referitor la principiul securităţii/stabilităţii raporturilor juridice, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut în jurisprudenţa sa că dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe, garantat de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, trebuie să se interpreteze în lumina preambulului Convenţiei, care enunţă supremaţia dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale supremaţiei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca soluţia dată de către instanţe în mod definitiv oricărui litigiu să nu mai fie rejudecată (Hotărârea din 6 iunie 2005, pronunţată în Cauza Androne împotriva României, sau Hotărârea din 7 octombrie 2009, pronunţată în Cauza Stanca Popescu împotriva României, paragraful 99).
    16. În jurisprudenţa sa, spre exemplu, prin Decizia nr. 141 din 21 martie 2023, precitată, paragraful 21, Curtea a reţinut că principiul potrivit căruia, după pronunţarea hotărârii, judecătorii nu mai pot reveni asupra deciziei luate nu numai că nu încalcă prevederile Constituţiei, ci, dimpotrivă, reprezintă o componentă esenţială a ideii de justiţie, a asigurării autorităţii de lucru judecat şi a ocrotirii drepturilor procesuale ale părţilor, ca element fundamental al statului de drept. Principiul autorităţii lucrului judecat (res judicata) se coroborează cu regula că, odată pronunţată hotărârea definitivă, misiunea judecătorului care a participat la judecată se încheie (lata sententia, judex desinit esse judex). Ca efect juridic al acestei reguli, care ţine de ordinea publică, pronunţarea hotărârii are şi efect de desistare a instanţei, iar judecătorul care s-a pronunţat nu poate reveni asupra părerii sale în respectiva cauză, cu menţiunea că părţilor le rămâne posibilitatea de a cere doar îndreptarea greşelilor materiale care s-ar strecura în hotărâre.
    17. Totodată, dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedură adoptate de legiuitor în virtutea mandatului său constituţional conferit de art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, iar accesul liber la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiţia se înfăptuieşte şi este de competenţa exclusivă a legiuitorului instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti. Judecătorul „spune dreptul“ pentru soluţionarea unui litigiu, dar numai în formele şi în condiţiile procedurale instituite de lege. În consecinţă, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, ca şi modalităţi de exercitare a drepturilor procedurale, principiul accesului liber la justiţie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalităţile instituite de lege. De aceea, regula art. 21 alin. (2) din Constituţie, potrivit căreia nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie, are ca semnificaţie faptul că legiuitorul nu poate exclude de la exerciţiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nicio categorie sau niciun grup social (Decizia nr. 323 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 28 august 2018, paragraful 15).
    18. Distinct de aceste aspecte referitoare la autoritatea de lucru judecat, examinând criticile formulate în prezenta cauză, se observă că susţinerile reprezintă, în realitate, aspecte ce vizează interpretarea şi aplicarea textelor de lege criticate de către instanţa care soluţionează litigiul, care are sarcina să stabilească întinderea şi efectele autorităţii de lucru judecat a hotărârii definitive anterioare, cu respectarea şi aplicarea dispoziţiilor procedurale care reglementează această instituţie juridică. De altfel, părţile din litigiu care consideră că o hotărâre este pronunţată cu încălcarea drepturilor şi a garanţiilor stabilite de Constituţie, legi şi acte internaţionale au la dispoziţie căile de atac prevăzute de lege.
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de FC U Craiova - S.A. şi Societatea Valorificare Creanţe - S.R.L., ambele cu sediul în Craiova, judeţul Dolj, în Dosarul nr. 25.171/3/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi constată că prevederile art. 430 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 25 februarie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 78 din 25 februarie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016