Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (8) şi art. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Marcel Brânduşan în Dosarul nr. 1.694/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.953D/2016. 2. La apelul nominal răspunde consilierul juridic Mihai Alexandru Ionescu, cu delegaţie la dosar, pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Lipseşte autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare a fost legal îndeplinită. 3. Având cuvântul, reprezentantul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii susţine, ca o apreciere generală, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu conţine per se nicio prevedere cu caracter lustrativ şi nicio altă sancţiune cu privire la persoanele cărora li se constată calitatea de colaborator sau lucrător al Securităţii. Solicită, în principal, respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece aceasta nu priveşte chestiuni veritabile de neconstituţionalitate şi, în subsidiar, respingerea, ca nefondată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Mai arată că dispoziţiile art. 1 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 instituie doar dreptul de acces la propriul dosar al soţului supravieţuitor şi al rudelor, astfel că autorul excepţiei nu are niciun interes în atacarea acestor dispoziţii. 4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, concretizată prin Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, referitoare la dispoziţiile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008. Cât priveşte dispoziţiile art. 1 alin. (8) din acelaşi act normativ susţine că acestea nu aduc atingere prevederilor invocate din Constituţie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 14 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.694/2/2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (8) şi art. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de pârâtul Marcel Brânduşan într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect acţiunea în constatare formulată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că prevederile art. 1 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 contravin dispoziţiilor art. 15 alin. (1) şi art. 51 alin. (1) din Constituţie, deoarece instituie posibilitatea de petiţionare în numele persoanei decedate urmaşilor acesteia. Aşa a fost şi situaţia din speţă, în care o persoană, în numele tatălui său decedat, a solicitat şi a obţinut aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 pentru verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor întocmite de Securitate pe numele tatălui său, deşi nu avea capacitatea procesuală. Posibilitatea de petiţionare în numele unei persoane decedate a condus la aplicarea procedurilor prevăzute de ordonanţa de urgenţă menţionată, inclusiv iniţierea acţiunii civile în constatare a calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor întocmite de Securitate. Iniţierea acţiunii civile în constatare s-a realizat prin mandatarea în acest sens a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (C.N.S.A.S.) de către o persoană fără calitate procesuală şi care nu justifică un interes, iar inexistenţa calităţii procesuale rezultă din lipsa de identitate între persoana reclamantului şi titularul dreptului din raportul juridic dedus judecăţii. De asemenea, interesul, folosul practic urmărit prin declanşarea procesului civil, se apreciază în raport cu cel pentru care s-a acţionat, iar, în această situaţie, interesul nu aparţine celui care a mandatat C.N.S.A.S. pentru a iniţia acţiunea civilă. Acest fapt este nelegal şi din perspectiva art. 32 şi 40 din Codul de procedură civilă care stabilesc condiţiile de exercitare a acţiunii civile şi sancţiunile încălcării acestor condiţii. 7. Cât priveşte dispoziţiile art. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, autorul excepţiei susţine că acestea contravin art. 15,art. 124 alin. (1) şi (2) şi art. 148 alin. (2) din Constituţie, precum şi art. 15 alin. (1) din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, deoarece principiul neretroactivităţii legii are rolul de a asigura stabilitatea şi securitatea raporturilor juridice. Totodată, susţine că este absurd să se pretindă unui subiect de drept să răspundă pentru activităţile profesionale desfăşurate, care nu constituiau un act delictuos, potrivit dreptului naţional sau internaţional, la momentul săvârşirii lor. 8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece, departe de a fi o reglementare penală, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 are ca scop cunoaşterea istoriei recente, cunoaştere ce constituie o prioritate pentru societatea românească, motiv pentru care administrarea şi valorificarea istorică a arhivelor fostei Securităţi, precum şi a documentelor cu privire la reprimarea de către Securitate a acţiunilor în favoarea democraţiei sunt necesare într-o Românie europeană. Cunoaşterea publică a acestor abuzuri contribuie la o mai bună înţelegere a prezentului şi la o proiectare adecvată a viitorului societăţii româneşti. Modul în care se analizează această cunoaştere a adevărului istoric este clar detaliat în actul normativ, pentru cazurile şi condiţiile acolo prevăzute fiind instituite norme de procedură (în special cele ce guvernează acţiunea în instanţă şi calea de atac a acesteia) ce se conformează pe deplin cerinţelor europene şi constituţionale privind accesul la justiţie, respectiv prezumţia de nevinovăţie. Dreptul de acces la dosarul de Securitate al unei persoane decedate este instituit pentru soţul supravieţuitor şi rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori moştenitorii testamentari ai acesteia printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, act normativ care reprezintă o „lege“ în sensul art. 15 alin. (1) din Constituţie. Invocă în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 760 din 7 iunie 2011. Cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 51 alin. (1) din Constituţie, Guvernul apreciază că cererea formulată de un moştenitor al unei persoane pentru a se stabili calitatea de lucrător al Securităţii pentru persanele care au instrumentat dosarul de Securitate al autorului respectivei cereri este o cerere formulată în nume propriu de către moştenitor. Nici dispoziţiile art. 124 din Constituţie nu sunt încălcate prin reglementările criticate, iar, referitor la art. 148 din Constituţie, Guvernul apreciază că nu au incidenţă în cauză. 11. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, având în vedere, pe de-o parte, preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 care defineşte scopul reglementării ca fiind „continuarea, întrun mecanism nou, a procesului de devoalare a activităţilor exercitate de regimul comunist“, exercitat, în special prin intermediul Securităţii, ca „o permanentă teroare împotriva cetăţenilor ţării, a drepturilor şi a libertăţilor lor fundamentale“, iar, pe de altă parte, faptul că art. 1 din acelaşi act normativ reglementează accesul cetăţenilor români sau străini care după 1945 au avut cetăţenie română, precum şi al cetăţenilor unei ţări membre a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord sau al unui stat membru al Uniunii Europene la propriul dosar întocmit de Securitate, precum şi la alte documente şi informaţii care privesc propria persoană, în conformitate cu prevederile legii privind protejarea informaţiilor care privesc siguranţa naţională, precum şi dreptul acestor persoane de a afla identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului. Astfel, art. 1 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu aduce atingere dreptului de petiţionare, întrucât acest act normativ reglementează o procedură specială, având în vedere că, prin actul normativ criticat, se îndreptăţeşte accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, prin consemnarea publică a abuzurilor, contribuind la o mai bună înţelegere a prezentului şi la o proiectare adecvată a viitorului societăţii româneşti. Referitor la dispoziţiile art. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 consideră că acestea nu contravin normelor constituţionale invocate. În fapt, ordonanţa de urgenţă reglementează modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare, fără a fi aplicată retroactiv. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii din şedinţa publică, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (8) şi art. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008, prevederi ce au următorul cuprins: - Art. 1 alin. (8): „De drepturile prevăzute la alin. (1)-(7) beneficiază soţul supravieţuitor şi rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori moştenitorii săi testamentari. De aceste drepturi beneficiază în primul rând soţul supravieţuitor şi după aceea rudele în ordinea proximităţii legăturii de rudenie. În cazul rudelor de acelaşi grad, au acces la dosar toţi în mod egal, iar în cazul publicării dosarului sau elementelor din dosar, este nevoie de consimţământul tuturor.“; – Art. 2 lit. a): „În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: a) lucrător al Securităţii - orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului;“. 15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 privind universalitatea, art. 51 privind dreptul de petiţionare, art. 124 alin. (1) şi (2) privind înfăptuirea justiţiei şi art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană, precum şi celor ale art. 15 alin. (1) din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, potrivit cărora „Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care nu constituiau un act delictuos, potrivit dreptului naţional sau internaţional, în momentul în care au fost săvârşite. De asemenea, nu se va aplica o pedeapsă mai severă decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii infracţiunii. Dacă ulterior comiterii infracţiunii, legea prevede aplicarea unei pedepse mai uşoare, delincventul trebuie să beneficieze de aceasta.“ 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine, referitor la dispoziţiile art. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, că autorul excepţiei susţine că acestea contravin art. 15,art. 124 alin. (1) şi (2) şi art. 148 alin. (2) din Constituţie, precum şi art. 15 alin. (1) din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, deoarece principiul neretroactivităţii legii are rolul de a asigura stabilitatea şi securitatea raporturilor juridice. Referitor la aceste critici, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 543 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 713 din 15 septembrie 2016, paragraful 22, reţinând că dispoziţiile art. 2 din ordonanţa de urgenţă criticată, stabilind elementele care trebuie întrunite pentru ca o persoană să fie calificată de instanţa judecătorească drept lucrător sau colaborator al Securităţii, nu încalcă principiul constituţional al neretroactivităţii legii, de vreme ce efectele atribuirii unei astfel de calităţi se produc numai pentru viitor, din momentul intrării în vigoare a reglementării legale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2010). 17. Pe de altă parte, prin Decizia nr. 772 din 18 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015, paragraful 27, Curtea a reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 urmăreşte deconspirarea prin consemnarea publică a acestor persoane, fără să promoveze răspunderea juridică şi politică a acestora şi fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală şi juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informaţii, în condiţiile lipsei de vinovăţie şi a vreunei încălcări a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, şi Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011). Astfel, acţiunile promovate de Consiliu nu tind la obţinerea unei condamnări judiciare, consecinţa acestora rezumându-se la simpla aducere la cunoştinţa publică a soluţiilor pronunţate de instanţele judecătoreşti în acţiunile în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.380 din 26 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2011). 18. Cât priveşte criticile referitoare la încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 124 alin. (1) şi (2) privind înfăptuirea justiţiei şi art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană, precum şi ale art. 15 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, Curtea constată că acestea nu au legătură cu cauza de faţă, ce are ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, ce definesc noţiunea de „lucrător al Securităţii“. 19. Referitor la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, deoarece instituie posibilitatea de petiţionare în numele persoanei decedate urmaşilor acesteia, ceea ce, în opinia autorului excepţiei, încalcă art. 15 alin. (1) şi art. 51 alin. (1) din Constituţie, Curtea constată că şi aceasta este neîntemeiată. Astfel, prin Decizia nr. 543 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 15 septembrie 2016, paragraful 25, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 1 alin. (7) şi (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 conferă persoanei, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, precum şi, după caz, soţului supravieţuitor şi rudelor până la gradul al patrulea, inclusiv ale persoanei decedate ori moştenitorilor săi testamentari, dreptul de a afla identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului şi, de asemenea, de a solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Din cuprinsul acestor dispoziţii legale se desprinde concluzia potrivit căreia Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii acţionează inclusiv la cererea persoanelor îndreptăţite. Totodată, Curtea a reţinut că părţile au, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanţiile prevăzute de legea procesuală civilă pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept. 20. Cât priveşte posibilitatea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii de a introduce acţiunea în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia fără a avea o legitimare procesuală activă, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că legitimarea procesuală a acestuia izvorăşte din însăşi prevederea legală care reglementează activitatea de deconspirare a Securităţii şi se justifică prin interesul general pe care, în actualul context istoric, societatea românească îl manifestă faţă de consemnarea publică a celor care au fost lucrători sau colaboratori ai Securităţii. De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că acţiunile promovate de Consiliu nu tind la obţinerea unei condamnări judiciare, consecinţa acestora rezumându-se la simpla aducere la cunoştinţa publică a soluţiilor pronunţate de instanţele judecătoreşti, în acţiunile în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.380 din 26 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2011, sau Decizia nr. nr. 543 din 12 iulie 2016, precitată, paragraful 24). 21. Pe de altă parte, prin Decizia nr. 196 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 12 iunie 2015, paragraful 20, Curtea a reţinut că acţiunea în constatarea calităţii de colaborator al Securităţii este introdusă la o instanţă de judecată. Aşadar, în condiţii de independenţă şi imparţialitate, instanţa de judecată competentă este cea care, în urma administrării întregului probatoriu în cauză, pronunţă soluţia de constatare a calităţii de colaborator al Securităţii. Procedura de judecată respectă principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea şi dreptul la apărare, părţile beneficiind de posibilitatea de a uza de garanţiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de fapt şi de drept. 22. Având în vedere aceste considerente, Curtea nu poate reţine nici critica privind încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (1), potrivit cărora „Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea“ şi nici ale art. 51 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor“. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marcel Brânduşan în Dosarul nr. 1.694/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (8) şi art. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 noiembrie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
