Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 771 din 28 noiembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55^1 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 771 din 28 noiembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55^1 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 771 din 28 noiembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55^1 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 196 din 11 martie 2020

┌──────────────┬───────────────────────┐
│Valer Dorneanu│- preşedinte │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marieta Safta │- │
│ │prim-magistrat-asistent│
└──────────────┴───────────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55^1 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicată de Ioan Grigoraş în Dosarul nr. 13.926/225/2017 al Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.938 D/2017.
    2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată, arătând că sintagmele „în tranzit“ şi „transfer temporar“ nu se confundă, fiind clar formulate. Referitor la definirea sintagmei „în tranzit“ invocă şi Decizia directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor nr. 704/2016 privind profilarea locurilor de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 14 noiembrie 2016. Arată că nu poate fi reţinută nici încălcarea art. 16 din Constituţie, întrucât discriminarea pretinsă este rezultatul comparării unor situaţii diferite. Sub acest aspect, cu referire la expunerea de motive a Legii nr. 169/2017, arată că s-a avut în vedere că tranzitul este exclus din cuprinsul art. 55^1 datorită condiţiilor specifice transportului, care nu pot fi raportate la cerinţele Curţii Europene a Drepturilor Omului, sens în care invocă jurisprudenţa acesteia, respectiv Hotărârea din 20 mai 2016, pronunţată în Cauza Muršić împotriva Croaţiei.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 7 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 13.926/225/2017, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55^1 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Excepţia a fost ridicată de Ioan Grigoraş în dosarul menţionat, având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul expune situaţia sa faptică legată de numărul zilelor executate, apreciind că sintagma „în tranzit“, cuprinsă în textul de lege criticat, nu este clară, deoarece nu apare în Legea nr. 254/2013, care utilizează doar sintagma „transfer temporar“.
    6. Judecătoria Drobeta-Turnu Severin apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Astfel, sintagma „în tranzit“ nu îşi găseşte corespondent în restul dispoziţiilor legale, nefiind precizat de legiuitor ce se înţelege prin aceasta şi care sunt situaţiile în care o persoană aflată în custodia penitenciarelor se află „în tranzit“. Pe de altă parte, legiuitorul foloseşte în art. 45 din Legea nr. 254/2013 termenul „transferare“, iar nu „tranzit“, fapt ce poate crea confuzie în aplicarea instituţiilor anterior menţionate, făcând astfel ca legea să fie nepredictibilă şi lipsită de claritate. Instanţa apreciază că se creează şi o situaţie discriminatorie între persoanele aflate în custodia aceluiaşi penitenciar, în raport cu natura încarcerării: în vederea executării sau în tranzit, în situaţia în care ambele categorii de persoane se află în acelaşi penitenciar, existând suspiciunea încălcării dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 55^1 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, astfel cum a fost modificată şi completată prin art. I pct. 3 din Legea nr. 169/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 18 iulie 2017, prevederi care au următorul conţinut: „(5) În sensul prezentului articol, nu se consideră executare a pedepsei în condiţii necorespunzătoare ziua sau perioada în care persoana a fost: (...) b) în tranzit.“
    11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, referitor la cerinţele de claritate, precizie şi previzibilitate ale legii, a statuat în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 27 ianuarie 2015 (paragraful 28), că supremaţia Constituţiei şi obligativitatea respectării legii constituie trăsătura esenţială a statului de drept (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 232 din 5 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 15 noiembrie 2001, Decizia nr. 234 din 5 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 7 septembrie 2001, sau Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011) şi că „statul de drept asigură supremaţia Constituţiei, corelarea tuturor legilor şi tuturor actelor normative cu aceasta“ (Decizia nr. 22 din 27 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 17 martie 2004), ceea ce înseamnă că aceasta „implică, prioritar, respectarea legii, iar statul democratic este prin excelenţă un stat în care se manifestă domnia legii“ (Decizia nr. 13 din 9 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 aprilie 1999). În acest sens, prin Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225, Curtea a reţinut că una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative şi că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia Curţii Constituţionale nr. 743 din 2 iunie 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012 şi Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, precitate precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Cantoni împotriva Franţei, paragraful 29, Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunţată în Cauza Leempoel & S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 59).
    12. Aplicând aceste considerente la cauza de faţă, Curtea constată că sintagma criticată este deopotrivă utilizată în Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 11 aprilie 2016, care se referă la penitenciarele de tranzit (art. 137 - Dreptul la plimbare zilnică), deţinuţi aflaţi în tranzit (de exemplu, art. 157 - Acordarea asistenţei medicale deţinuţilor aflaţi în infirmeria penitenciarului sau art. 159 - Examenul medical). În sensul dispoziţiilor menţionate, prin Decizia directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor nr. 704/2016 privind profilarea locurilor de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 14 noiembrie 2016 se stabileşte, în art. 8 alin. (3) că: „persoanele private de libertate aflate în tranzit sunt acele persoane private de libertate ce sunt cazate temporar în alt loc de deţinere din cadrul aceluiaşi grup de unităţi în vederea prezentării eficiente la termenele de judecată.“ Prin aceeaşi decizie sunt stabilite locurile de deţinere în care se efectuează tranzitul persoanelor private de libertate transferate între unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în acest sens fiind anexa nr. 6 la decizie [a se vedea art. 1 lit. f) din Decizia nr. 704/2016, precitată], precum şi faptul că „În locurile de deţinere se înfiinţează camere de tranzit pentru custodierea temporară a persoanelor private de libertate transferate, conform anexei nr. 1.“ [a se vedea art. 2 alin. (3) din Decizia nr. 704/2016, precitată].
    13. Astfel fiind, nu pot fi primite criticile formulate, câtă vreme înţelesul sintagmei criticate este clar explicat printr-un act publicat în Monitorul Oficial al României, aşadar accesibil şi suficient, potrivit rigorilor constituţionale şi convenţionale mai sus enunţate, pentru ca destinatarii normei să îşi poată adecva conduita. În ceea ce priveşte „suspiciunea încălcării dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie“, exprimată de instanţa de judecată, Curtea observă, pe de o parte, că nu a fost motivată, iar, pe de altă parte, că autorul excepţiei nu a formulat o critică sub acest aspect, instanţa de contencios constituţional nefiind deci legal sesizată pentru a putea proceda la examinarea unei „suspiciuni“ în sensul arătat.
    14. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Grigoraş în Dosarul nr. 13.926/225/2017 al Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin şi constată că dispoziţiile art. 55^1 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 28 noiembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Prim-magistrat-asistent,
                    Marieta Safta


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016