Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 769 din 29 noiembrie 2018  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b) şi ale art. 108^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 769 din 29 noiembrie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b) şi ale art. 108^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 450 din 5 iunie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 108 alin. 1 pct. b) şi ale art. 108^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Cornelia Lupu în Dosarul nr. 19.901/318/2012* al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 993D/2017.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.665D/2017, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 108^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Cornelia Lupu în Dosarul nr. 19.901/318/2012*/a3.1.1.1 al Tribunalului Gorj - Secţia I civilă.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 1.665D/2017 la Dosarul nr. 993D/2017.
    6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.665D/2017 la Dosarul nr. 993D/2017, care este primul înregistrat.
    7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra prevederilor legale criticate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    8. Prin Încheierea din 6 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 19.901/318/2012*, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 108 alin. 1 pct. b) şi ale art. 108^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Cornelia Lupu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unor recursuri.
    9. Prin Încheierea din 7 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 19.901/318/2012*/a3.1.1.1, Tribunalul Gorj - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 108^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Cornelia Lupu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de reexaminare a unei încheieri prin care s-a aplicat o amendă judiciară.
    10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile supuse controlului de constituţionalitate nu sunt redactate într-o manieră previzibilă, permiţând instanţei de judecată să aplice sancţiuni părţilor ori de câte ori acestea formulează cereri de recuzare, încălcându-se, astfel, dreptul la un proces echitabil, partea fiind obstrucţionată în a formula cereri şi a ridica excepţii. Este adevărat că legiuitorul a urmărit să limiteze posibilitatea justiţiabilului de a formula cereri de recuzare în scopul tergiversării judecăţii, dar la fel de adevărat este că şi justiţiabilul trebuie protejat împotriva abuzurilor instanţei. Poziţia dominantă pe care se află instanţa în cursul unui proces şi lipsa reglementării legale a unei opoziţii din partea părţii la stoparea oricăror derapaje de la normele de procedură ale instanţei constituie o lipsă de protecţie a justiţiabilului. Aplicarea unei sancţiuni părţii pentru afirmaţii care au legătură cu desfăşurarea legală a procesului conduce la intimidarea sa în scopul de a nu participa activ la soluţionarea cauzei şi de a nu stărui în apărarea drepturilor sale.
    11. Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă şi-a exprimat opinia considerând că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că dispoziţiile legale criticate prevăd doar posibilitatea aplicării unei amenzi judiciare în cazul exercitării unor drepturi procesuale cu rea-credinţă, ceea ce corespunde exigenţelor art. 57 din Constituţie care instituie îndatorirea fundamentală a cetăţenilor de a exercita drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără încălcarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi.
    12. Tribunalul Gorj - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, dispoziţiile legale criticate nefiind de natură să îngrădească accesul liber la justiţie, astfel cum acesta este consacrat de art. 21 din Constituţie. Textul normativ este redactat într-un limbaj şi stil juridic specific, normativ, concis, sobru, clar, cu caracter de accesibilitate şi previzibilitate, în condiţiile în care toţi participanţii la actul de justiţie cunosc faptul că au obligaţia de a avea un comportament conform ordinii şi solemnităţii şedinţelor de judecată, iar nerespectarea acestei obligaţii atrage aplicarea sancţiunii amenzii judiciare, între limitele minime şi maxime precis determinate de legiuitor.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Guvernul şi-a exprimat punctul de vedere, arătând că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, menţionând jurisprudenţa relevantă în materie a instanţei de contencios constituţional, respectiv Decizia nr. 170 din 15 aprilie 2004 şi Decizia nr. 997 din 14 iulie 2011.
    15. Avocatul Poporului apreciază, în Dosarul nr. 1.665D/2017, că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Acesta arată că textul legal criticat este enunţat cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi controleze conduita, să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă.
    16. Totodată, se arată că dispoziţiile legale criticate nu aduc atingere sub niciun aspect accesului liber la justiţie, dreptului părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. În plus, se menţionează că posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare, în cazul exercitării cu rea-credinţă a unor drepturi procesuale, corespunde exigenţelor art. 57 din Constituţie, care instituie îndatorirea fundamentală a cetăţenilor de a exercita drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără încălcarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi.
    17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 108 alin. 1 pct. 1 lit. b) şi ale art. 108^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865. Din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate reiese că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie dispoziţiile art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b) şi ale art. 108^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 care au următorul cuprins:
    - Art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b): „(1) Dacă legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului capitol, va sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul, astfel:
    "1. cu amendă judiciară de la 50 lei la 700 lei: [...]
    b) formularea, cu rea-credinţă, a unei cereri de recuzare sau de strămutare;“;"

    – Art. 108^2 alin. 1: „(1) Nerespectarea de către oricare dintre părţi sau de către alte persoane a măsurilor luate de către instanţă pentru asigurarea ordinii şi solemnităţii şedinţei de judecată se sancţionează cu amendă de la 30 lei la 200 lei.“

    20. Curtea observă că la data de 15 februarie 2013 au intrat în vigoare majoritatea dispoziţiilor din noul Cod de procedură civilă. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar şi dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865 întrucât continuă să îşi producă efecte în cauză.
    21. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 21 privind dreptul la un proces echitabil. De asemenea, din formularea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia a înţeles să se raporteze şi la art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii.
    22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură civilă din 1865 au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, în raport cu critici similare, prin Decizia nr. 59 din 11 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 7 mai 2003, Decizia nr. 547 din 18 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005, Decizia nr. 2 din 10 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 10 februarie 2006, Decizia nr. 1.246 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009, Decizia nr. 1.280 din 8 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 10 noiembrie 2009, şi Decizia nr. 997 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 755 din 27 octombrie 2011. Cu acele prilejuri, Curtea a constatat constituţionalitatea acestor dispoziţii statuând că textele de lege criticate nu instituie inegalităţi sau discriminări între cetăţeni ori categorii de persoane, ci prevăd doar posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare în cazul exercitării cu rea-credinţă a unor drepturi procesuale, ceea ce corespunde exigenţelor art. 57 din Constituţie, care instituie îndatorirea fundamentală a cetăţenilor de a exercita drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără încălcarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi. Totodată, Curtea a reţinut în jurisprudenţa sa că exercitarea abuzivă a unui drept se produce atunci când acel drept se realizează în alt scop decât cel pentru care legea l-a recunoscut.
    23. Întrucât în cauza de faţă nu au fost aduse elemente noi, de natură să impună reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.
    24. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la concordanţa dintre dispoziţiile legale criticate şi art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea constată că textele legale criticate sunt formulate cu o suficientă precizie care să permită destinatarului normei conformarea corespunzătoare. Astfel, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, legea trebuie să întrunească cele trei cerinţe de calitate care rezultă din art. 1 alin. (5) din Constituţie - claritate, precizie şi previzibilitate. Curtea a statuat că respectarea legilor este obligatorie, însă nu se poate pretinde unui subiect de drept să respecte o lege care nu este clară, precisă şi previzibilă, întrucât acesta nu îşi poate adapta conduita în funcţie de ipoteza normativă a legii. De aceea, una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative. Aşadar, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, respectiv să fie clar, precis şi previzibil (în acest sens, a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragrafele 223-225, Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, paragrafele 16-20, Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015, paragrafele 20-23, sau Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, paragrafele 45, 46 şi 55). Prin urmare, pe de o parte, legiuitorului îi revine obligaţia ca, în actul de legiferare, indiferent de domeniul în care îşi exercită această competenţă constituţională, să dea dovadă de o atenţie sporită în respectarea principiului clarităţii şi previzibilităţii legii. Pe de altă parte, organelor judiciare, în misiunea de interpretare şi aplicare a legii şi de stabilire a defectuozităţii îndeplinirii atribuţiei de serviciu, le revine obligaţia de a aplica standardul obiectiv, astfel cum acesta a fost stabilit prin prescripţia normativă (Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, precitată, paragraful 52). Curtea a stabilit că cerinţa de claritate a legii vizează caracterul neechivoc al obiectului reglementării, cea de precizie se referă la exactitatea soluţiei legislative alese şi a limbajului folosit, în timp ce previzibilitatea legii priveşte scopul şi consecinţele pe care le antrenează (Decizia nr. 183 din 2 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 22 mai 2014, paragraful 23). De asemenea, Curtea a mai reţinut că legiuitorul trebuie să se raporteze la reglementările ce reprezintă un reper de claritate, precizie şi previzibilitate, iar erorile de apreciere în redactarea actelor normative nu trebuie să se perpetueze în sensul de a deveni ele însele un precedent în activitatea de legiferare; din contră, aceste erori trebuie corectate pentru ca actele normative să contribuie la realizarea unei securităţi sporite a raporturilor juridice (Decizia nr. 390 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 17 iulie 2014, paragraful 32, şi Decizia nr. 619 din 11 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2017).
    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cornelia Lupu în Dosarul nr. 19.901/318/2012* al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi în Dosarul nr. 19.901/318/2012*/a3.1.1.1 al Tribunalului Gorj - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b) şi ale art. 108^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi Tribunalului Gorj - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 noiembrie 2018.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Fabian Niculae


    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice