Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 765 din 22 octombrie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 765 din 22 octombrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 85 din 27 ianuarie 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, excepţie ridicată de Alexandru Petronel-Iulian şi Alexandru Ileana în Dosarul nr. 945/1/2019 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.478D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece prevederile de lege criticate nu au legătură cu soluţionarea cauzei.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 12 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 945/1/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Excepţia a fost ridicată de Alexandru Petronel-Iulian şi Alexandru Ileana într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei împotriva Deciziei din 26 martie 2019 a Biroului Electoral Central pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2019, prin care au fost respinse cererea privind interpretarea dispoziţiilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, precum şi cererea privind constatarea nulităţii procesului-verbal în care s-a consemnat rezultatul tragerii la sorţi a judecătorilor în Biroul Electoral Judeţean Călăraşi din data de 22 martie 2019 şi prin care s-a solicitat reluarea tragerii la sorţi.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece restrâng accesul la justiţie, contrar dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Autorii excepţiei mai susţin că, în calitate de judecători, aveau dreptul să fie traşi la sorţi în mod corect şi că au dreptul de a contesta procesul-verbal privind rezultatele tragerii la sorţi, fiind persoane interesate. Arată, de asemenea, că prevederile de lege criticate nu instituie o cale de atac împotriva deciziei Biroului Electoral Central atunci când soluţionează o contestaţie împotriva procesului-verbal de învestitură a Biroului Electoral Judeţean. În opinia autorilor excepţiei, li se încalcă dreptul de acces la o instanţă şi la exercitarea căilor de atac, întrucât Biroul Electoral Central, având în componenţă membri ai partidelor politice şi reprezentanţi ai Autorităţii Electorale Permanente, nu întruneşte condiţiile de independenţă şi imparţialitate pentru a fi considerat o instanţă judecătorească. În consecinţă, autorii excepţiei consideră că prin eliminarea posibilităţii exercitării căii de atac împotriva deciziei Biroului Electoral Central se încalcă accesul la justiţie, contrar dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    6. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal constată că excepţia este admisibilă, în cauză fiind îndeplinite cerinţele prevăzute de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, iar sub aspectul temeiniciei excepţiei apreciază că excepţia este neîntemeiată. Instanţa judecătorească reţine că petenţii au indicat neconstituţionalitatea art. 32 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 fără a aduce o motivare concretă, exactă, din care să rezulte legătura textelor criticate cu speţa dedusă judecăţii, în sensul în care declararea respectivelor texte de lege ca neconstituţionale să poată influenţa soluţionarea cauzei. Mai arată că, din economia textului de lege a cărui neconstituţionalitate este invocată, rezultă clar care sunt categoriile de persoane care pot iniţia o cale de atac împotriva deciziei Biroului Electoral Central. Prin urmare, instanţa judecătorească apreciază că nu este încălcat accesul la justiţie, astfel cum susţin petenţii. De altfel, jurisprudenţa Curţii Constituţionale este constantă în această materie, instanţa de contencios constituţional reţinând că accesul la justiţie nu este un drept absolut, acesta fiind supus unor limitări. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat, de asemenea, că orice restricţie este admisă atât timp cât nu se aduce atingere dreptului de acces la un tribunal, în substanţa sa, statul dispunând în acest sens de o marjă de apreciere.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul actului de sesizare, îl constituie prevederile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 31 august 2012, cu modificările ulterioare. Din examinarea notelor scrise ale autorilor excepţiei şi a considerentelor actului de sesizare, Curtea observă că, în realitate, sunt criticate prevederile art. 32 din Legea nr. 33/2007, urmând a reţine ca obiect al excepţiei aceste prevederi de lege, având următorul cuprins:
    "(1) Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea, precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.
(2) Contestaţiile se depun la biroul electoral ierarhic superior sau, în cazul în care contestaţia se referă la Biroul Electoral Central, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se soluţionează de acestea în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia biroului electoral ierarhic superior sau, după caz, hotărârea pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este definitivă."

    11. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 129 privind folosirea căilor de atac şi art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. Sunt invocate şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în esenţă, criticile de neconstituţionalitate vizează încălcarea dispoziţiilor art. 21 şi 129 din Constituţie, având în vedere că prevederile art. 32 din Legea nr. 33/2007 stabilesc limitativ subiectele de drept care pot formula contestaţii cu privire la modul de formare şi componenţa birourilor electorale, fără a recunoaşte şi altor persoane interesate dreptul de a formula asemenea contestaţii şi de a exercita căi de atac.
    13. Curtea reiterează, în acord cu jurisprudenţa sa (spre exemplu, Decizia plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994), că accesul liber la justiţie presupune accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte actul de justiţie. De asemenea, accesul la justiţie nu este un drept absolut, putând fi limitat prin anumite condiţii de formă şi de fond impuse de legiuitor prin raportare la dispoziţiile art. 21 din Constituţie, care recunoaşte posibilitatea oricărei persoane de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. Curtea Constituţională a mai reţinut (spre exemplu, Decizia nr. 102 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 12 aprilie 2013) că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferită prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual - nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite.
    14. În acelaşi timp, Curtea reţine că nicio dispoziţie din Legea fundamentală nu prevede obligativitatea instituirii unor căi de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, ci numai dreptul oricărei persoane de a se adresa instanţelor de judecată pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. De asemenea, art. 129 din Constituţie nu prevede obligativitatea instituirii căilor de atac în toate cazurile, ci folosirea de către părţi şi de Ministerul Public a căilor de atac stabilite prin lege (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curţii Constituţionale nr. 23 din 27 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 10 februarie 2004).
    15. De asemenea, în jurisprudenţa sa în materie electorală, Curtea Constituţională a reţinut, cu titlu de principiu, că asigurarea celerităţii în procesul electoral constituie un considerent major care justifică instituirea de către legiuitor a unor reguli speciale de procedură în materie electorală (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 150 din 17 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 28 aprilie 2005, şi Decizia nr. 146 din 15 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 11 aprilie 2005).
    16. Pornind de la aceste considerente de principiu, Curtea reţine că stabilirea subiectelor de drept care au posibilitatea de a formula contestaţii cu privire la modul de formare şi componenţa birourilor electorale se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, permisă de dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, potrivit cărora „prin lege organică se reglementează: a) sistemul electoral“. Într-adevăr, subiectele de drept care pot formula contestaţii sunt limitativ prevăzute de art. 32 alin. (1) din Legea nr. 33/2007, care consacră acest drept pentru potenţialii competitori electorali, şi anume: partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale, precum şi candidaţii independenţi. O asemenea reglementare este justificată atât prin prisma interesului direct şi actual pe care competitorii electorali îl au în legătură cu derularea procesului electoral menit să asigure desfăşurarea unor alegeri corecte, cât şi de necesitatea organizării operaţionale a organismelor electorale, în contextul în care perioada electorală presupune organizarea şi desfăşurarea cu celeritate a procedurilor electorale.
    17. În continuare, în ceea ce priveşte critica referitoare la lipsa unei căi de atac împotriva deciziilor pronunţate de biroul electoral superior cu privire la soluţionarea contestaţiilor împotriva modului de formare şi componenţa birourilor electorale, Curtea reţine că stabilirea caracterului definitiv al deciziei biroului electoral ierarhic superior nu conferă textului de lege criticat caracter neconstituţional. Astfel cum s-a arătat mai sus, accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătoreşti şi la toate căile de atac, deoarece competenţa şi procedura sunt stabilite de lege, iar, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, ca modalităţi de exercitare a drepturilor procedurale. Or, organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor electorale constituie o astfel de situaţie specială, avându-se în vedere necesitatea desfăşurării cu celeritate, în cadrul unui calendar electoral prestabilit, a tuturor operaţiunilor specifice procesului electoral, inclusiv soluţionarea contestaţiilor privind modul de organizare şi componenţa birourilor electorale. De altfel, aplicarea în această materie a normelor de drept comun ar conduce, practic, la împiedicarea desfăşurării alegerilor. Prin urmare, dispoziţiile legale nu îngrădesc, ci, dimpotrivă, garantează accesul la o cale de atac, cea a contestaţiei, soluţionată, în cadrul unei proceduri speciale, de organisme neutre, alese sau desemnate prin procedee democratice şi transparente (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 35 din 13 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 4 martie 2009, ale cărei considerente sunt aplicabile mutatis mutandis în prezenta cauză).
    18. Astfel, Curtea reţine că procedura instituită prin textul de lege criticat are în vedere desfăşurarea cu celeritate a procesului electoral, întrucât, în absenţa acesteia, aplicarea regulilor de drept comun ar genera o stare de incertitudine în ceea ce priveşte raporturile juridice în materia alegerilor pentru Parlamentul European.
    19. Aşa fiind, Curtea constată că art. 32 din Legea nr. 33/2007 nu încalcă dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie privind accesul liber la justiţie şi nici, aşa cum susţin autorii excepţiei, art. 129 din Constituţie privind folosirea căilor de atac, prin raportare la art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.
    20. În final, Curtea precizează că invocarea dispoziţiilor art. 148 din Constituţie privind integrarea în Uniunea Europeană nu are relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate atât timp cât autorii nu indică vreo normă din categoria reglementărilor Uniunii Europene, cu caracter obligatoriu, pretins încălcată.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Alexandru Petronel-Iulian şi Alexandru Ileana în Dosarul nr. 945/1/2019 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 32 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 22 octombrie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016