Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 761 din 22 octombrie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (6) şi a celor cuprinse în anexa nr. VIII capitolul I lit. A pct. I lit. c)  Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 761 din 22 octombrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (6) şi a celor cuprinse în anexa nr. VIII capitolul I lit. A pct. I lit. c) "Funcţii publice de conducere" nr. crt. 3 şi în nota "Salariile de bază prevăzute la gradul I şi gradul II cuprind sporul de vechime în muncă la nivel maxim" la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 105 din 1 februarie 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (6) şi a celor cuprinse în anexa nr. VIII capitolul I lit. A pct. I lit. c) „Funcţii publice de conducere“ nr. crt. 3 şi în nota „Salariile de bază prevăzute la gradul I şi gradul II cuprind sporul de vechime în muncă la nivel maxim“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Simona Gabriela Crăciun, Elena Evelina Buzea, Dana Sorina Şuteu, Angela Ruja, Maria Rus, Ioana Luminiţa Orza, Nicoleta Nichita, Camelia Gherman, Veronica Ţambrea, Sorina Ignat şi Teodora Daniela Marc în Dosarul nr. 2.431/102/2018 al Tribunalului Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.257D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, spre exemplu, Decizia nr. 126 din 10 martie 2020 şi Decizia nr. 850 din 12 decembrie 2019.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 15 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.431/102/2018, Tribunalul Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 38 alin. (6) şi a celor cuprinse în anexa nr. VIII capitolul I lit. A pct. I lit. c) „Funcţii publice de conducere“ nr. crt. 3 şi nota „Salariile de bază prevăzute la gradul I şi gradul II cuprind sporul de vechime în muncă la nivel maxim“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Simona Gabriela Crăciun, Elena Evelina Buzea, Dana Sorina Şuteu, Angela Ruja, Maria Rus, Ioana Luminiţa Orza, Nicoleta Nichita, Camelia Gherman, Veronica Ţambrea, Sorina Ignat şi Teodora Daniela Marc într-o cauză având ca obiect un litigiu privind funcţionarii publici.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarele acesteia susţin, în esenţă, că prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt neconstituţionale, deoarece determină, în cazul acestora, reduceri ale salariilor lunare faţă de salariul net în plată la 31 decembrie 2017. Se arată că, la data publicării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, legiuitorul trebuia să prevadă în Legea-cadru nr. 153/2017 situaţia în care salariul net lunar începând cu anul 2018 este sub nivelul salariului net lunar aferent lunii decembrie 2017 şi, în acest caz, să acorde tuturor salariaţilor o sumă compensatorie pentru a nu fi diminuate salariile, aşa cum s-a procedat în cazul anumitor funcţii/salariaţi IT.
    6. Referitor la prevederile din anexa nr. VIII capitolul I lit. A pct. I lit. c) „Funcţii publice de conducere“ nr. crt. 3 şi nota „Salariile de bază prevăzute la gradul I şi gradul II cuprind sporul de vechime în muncă la nivel maxim“ la Legea-cadru nr. 153/2017, se susţine că aceste norme sunt în contradicţie cu dispoziţiile art. 10 alin. (2) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, deoarece în tabel nu există o defalcare a salariilor de bază pe cele 5 gradaţii raportate la vechimea efectivă în muncă şi nici menţiunea că salariul de bază este la gradaţia „0“, ca în tabelul pentru funcţii de execuţie. Astfel funcţionarii publici care deţin funcţii de conducere şi care au vechime în muncă de peste 20 de ani sunt discriminaţi în raport cu funcţionarii publici care exercită funcţii de execuţie cu o vechime de peste 20 de ani care beneficiază de gradaţiile, majorările prevăzute de art. 10 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, dar şi în raport cu funcţionarii publici cu funcţii de conducere care au o vechime foarte mică în muncă (5 ani) cu care au un salariu de bază egal.
    7. Tribunalul Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate. Totodată, instanţa judecătorească are în vedere că autorii sesizării contestă constituţionalitatea textelor legale, invocând o eventuală omisiune legislativă, situaţie ce nu poate fi soluţionată de Curtea Constituţională, pe calea controlului de constituţionalitate, având în vedere dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. De asemenea, instanţa reţine că, invocând situaţia diminuării veniturilor, se face referire la un alt act normativ (Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2017), prin care au fost au transferate contribuţiile sociale de la angajator la angajat, ce nu face obiectul prezentei sesizări.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 38 alin. (6) şi cele cuprinse în anexa nr. VIII capitolul I lit. A pct. I lit. c) „Funcţii publice de conducere“ nr. crt. 3 şi în nota „Salariile de bază prevăzute la gradul I şi gradul II cuprind sporul de vechime în muncă la nivel maxim“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017.
    12. Prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 au următorul cuprins: „În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.“
    13. Prevederile din anexa nr. VIII „Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Administraţie»“ capitolul I lit. A „Salarizarea funcţionarilor publici“ pct. I lit. c) „Funcţii publice de conducere“ nr. crt. 3 instituie salariul de bază pentru nivelul anului 2022 şi coeficientul în cazul unor funcţii publice de conducere, iar nota are următorul cuprins: „Salariile de bază prevăzute la gradul I şi gradul II cuprind sporul de vechime în muncă la nivel maxim“.
    14. În opinia autoarelor excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 15 privind universalitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 22 privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, art. 41 privind dreptul la muncă şi protecţia socială a muncii, art. 47 privind nivelul de trai şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin mai multe decizii (spre exemplu, Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 29 ianuarie 2020, Decizia nr. 77 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 19 iunie 2020, sau Decizia nr. 126 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 16 iunie 2020) Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Astfel, stabilirea, prin prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, a unei limite a cuantumului salariului de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare care sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit acestei legi, la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022 are un caracter tehnic, fără a dispune cu privire la reducerea salariilor de bază ale personalului plătit din fonduri publice. O asemenea soluţie legislativă este circumscrisă scopului urmărit de legiuitor, astfel cum acesta este enunţat în expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, şi anume acela de „eliminare a disfuncţionalităţilor salariale existente în sistemul public de salarizare“, şi vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice.
    17. Curtea Constituţională a reiterat jurisprudenţa sa potrivit căreia stabilirea principiilor şi a condiţiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului, iar art. 41 alin. (2) din Constituţie prevede „instituirea unui salariu minim brut pe ţară“, fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia. Curtea a mai observat că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu se conferă dreptul de a primi în continuare un salariu într-un anumit cuantum (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 19 aprilie 2007, pronunţată în Cauza Vilho Eskelinen şi alţii împotriva Finlandei, paragraful 94).
    18. În raport cu cele enunţate şi aplicând aceste considerente de principiu în cauză, Curtea a reţinut că prevederile legale criticate, prin conţinutul lor normativ, nu au semnificaţia unei restrângeri a exerciţiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituţie.
    19. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate formulată prin raportare la art. 47 din Constituţie privind dreptul la un nivel de trai decent, Curtea a reţinut că stabilirea acelui standard al nivelului de trai care poate fi considerat decent trebuie apreciată de la caz la caz, în funcţie de o serie de factori conjuncturali, nefiind posibilă stabilirea unui standard fix, imuabil (a se vedea în acest sens Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 6 iulie 2011). Or, măsura stabilită prin textele de lege criticate se integrează ansamblului de acţiuni ale statului de adaptare la resursele financiare existente, neputându-se reţine o afectare a nivelului de trai decent, contrară Constituţiei.
    20. În ceea ce priveşte aspectele referitoare la scăderea cuantumului venitului net în luna ianuarie 2018 faţă de luna decembrie 2017, invocate prin prisma art. 16 din Constituţie, Curtea a constatat că aplicarea regulii plafonării la nivelul anului 2022 a drepturilor salariale nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea prevederilor art. 38 alin. (6) din lege, de vreme ce premisele specifice fiecărei categorii profesionale sunt diferite.
    21. În acelaşi timp, Curtea a observat că, pe fondul prevederilor legale anterioare privind salarizarea bugetarilor, reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie de corecţii şi corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislaţiei, aspecte de competenţa autorităţii legiuitoare.
    22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    23. În continuare, analizând critica de neconstituţionalitate formulată cu privire la prevederile cuprinse în anexa nr. VIII capitolul I lit. A pct. I lit. c) „Funcţii publice de conducere“ nr. crt. 3 şi în nota „Salariile de bază prevăzute la gradul I şi gradul II cuprind sporul de vechime în muncă la nivel maxim“ la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea constată că aceasta nu poate fi reţinută. În acord cu jurisprudenţa sa, Curtea reiterează că atât încadrarea prin lege a diferiţilor funcţionari publici în anumite categorii şi grade profesionale, cât şi salarizarea conform acestei încadrări nu reprezintă drepturi fundamentale, care nu sar putea modifica, pentru viitor, tot prin lege. Astfel, legiuitorul este în drept să modifice sistemul de salarizare existent ori să îl înlocuiască cu altul nou, considerat mai adecvat pentru atingerea scopului urmărit, ţinând seama şi de resursele financiare disponibile în diferite perioade de timp. De asemenea, ţine de opţiunea liberă a legiuitorului încadrarea în categorii şi grade profesionale a funcţionarilor publici (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 289 din 7 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 7 iulie 2005, Decizia nr. 896 din 30 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 5 octombrie 2011).
    24. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea a statuat, în jurisprudenţa sa, că principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, aşa încât, dacă la situaţii egale trebuie să se aplice un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite (Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996).
    25. De asemenea, art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, ci şi necesitatea lui (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002).
    26. Plecând de la aceste considerente de principiu, Curtea constată că, în cauza de faţă, categoriile juridice la care fac referire autoarele excepţiei, funcţionarii publici care ocupă funcţii publice de conducere şi funcţionarii publici care ocupă funcţii publice de execuţie, nu se află de plano în aceeaşi situaţie juridică şi, prin urmare, stabilirea unor reguli diferite în ceea ce priveşte salarizarea celor două categorii profesionale este în mod obiectiv şi rezonabil justificată. De asemenea, în deplin acord cu dispoziţiile art. 16 din Constituţie, prevederile legale criticate sunt destinate a fi aplicate în mod în mod uniform tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei criticate, respectiv funcţionarilor publici care ocupă funcţii de conducere, fără a institui discriminări pe considerente arbitrare în cadrul acestei categorii.
    27. În consecinţă, Curtea constată că prevederile legale criticate respectă dispoziţiile constituţionale prevăzute de art. 16 privind egalitatea în drepturi.
    28. În plus, Curtea observă că pretinsa contrarietate între prevederile legale criticate şi cele ale art. 10 alin. (2) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu are suport juridic în normele evocate, deoarece dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 stabilesc expres că fiecărei funcţii, fiecărui/fiecărei grad/trepte profesional(e) îi corespund 5 gradaţii, corespunzătoare tranşelor de vechime în muncă, cu excepţia funcţiilor de conducere pentru care gradaţia este inclusă în indemnizaţia lunară/salariul de bază prevăzut pentru aceste funcţii în anexele nr. I-IX la legea-cadru.
    29. În final, Curtea constată că, prin conţinutul reglementărilor pe care le cuprind, celelalte dispoziţii din Constituţie invocate nu au relevanţă în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
    30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Simona Gabriela Crăciun, Elena Evelina Buzea, Dana Sorina Şuteu, Angela Ruja, Maria Rus, Ioana Luminiţa Orza, Nicoleta Nichita, Camelia Gherman, Veronica Ţambrea, Sorina Ignat şi Teodora Daniela Marc în Dosarul nr. 2.431/102/2018 al Tribunalului Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 38 alin. (6) şi cele cuprinse în anexa nr. VIII capitolul I lit. A pct. I lit. c) „Funcţii publice de conducere“ nr. crt. 3 şi în nota „Salariile de bază prevăzute la gradul I şi gradul II cuprind sporul de vechime în muncă la nivel maxim“ la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 22 octombrie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016