Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 755 din 14 decembrie 2023  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 123 alin. (3) din Codul penal     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 755 din 14 decembrie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 123 alin. (3) din Codul penal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 486 din 27 mai 2024

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Oana-Cristina Puică│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 123 alin. (3) lit. c) din Codul penal, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa judecătorească în Dosarul nr. 8/828/2018 al Judecătoriei Topoloveni şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 707D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât autorul acesteia solicită, în realitate, completarea textului de lege criticat.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 22 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 8/828/2018, Judecătoria Topoloveni a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 123 alin. (3) lit. c) din Codul penal. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de instanţa judecătorească într-o cauză penală în care unul dintre inculpaţi este minor şi se află în executarea măsurii educative a asistării zilnice pe o durată de 6 luni, măsură dispusă pentru o infracţiune concurentă cu cea dedusă judecăţii.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa judecătorească, autoare a acesteia, susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate încalcă egalitatea în drepturi şi libertatea individuală. În acest sens, arată că, în speţă, inculpatul minor se află în executarea unei măsuri educative neprivative de libertate, dispusă pentru perioada maximă prevăzută de lege de 6 luni, pentru săvârşirea unei infracţiuni concurente cu cea dedusă judecăţii în cauza de faţă. Or, în situaţia în care inculpatul minor va fi găsit vinovat de comiterea faptei în curs de judecată, instanţa este obligată, în temeiul prevederilor art. 123 alin. (3) lit. c) din Codul penal, să înlocuiască măsura educativă a asistării zilnice cu o măsură privativă de libertate, întrucât prelungirea primei măsuri nu este posibilă, având în vedere durata maximă prevăzută de lege pentru care a fost stabilită, iar înlocuirea acesteia cu o altă măsură educativă neprivativă de libertate mai severă este, de asemenea, imposibilă, întrucât măsura asistării zilnice este cea mai severă dintre măsurile educative neprivative de libertate, luând în calcul conţinutul acesteia prin comparaţie cu cel al celorlalte măsuri educative neprivative de libertate. Plecând de la această obligativitate a soluţiei de înlocuire a măsurii educative a asistării zilnice, dispusă pe o perioadă de 6 luni, cu o măsură educativă privativă de libertate, discriminarea pe care o instituie textul de lege analizat are în vedere aplicarea unui tratament sancţionator vădit mai aspru pentru inculpaţii minori care se regăsesc în situaţia inculpatului în discuţie faţă de inculpaţii minori judecaţi pentru infracţiuni concurente comise anterior, care însă au executat măsura educativă a asistării zilnice pe 6 luni, dispusă pentru respectivele infracţiuni. Pentru aceşti din urmă inculpaţi, nu doar că se poate stabili o măsură educativă neprivativă de libertate, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 114 din Codul penal, dar tratamentul sancţionator pentru infracţiunea concurentă judecată ulterior poate fi chiar mai blând, având în vedere cele statuate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală prin Decizia nr. 2 din 26 ianuarie 2016, ce obligă instanţa să ţină cont la alegerea şi stabilirea sancţiunii ulterioare, conform art. 129 alin. (1) din Codul penal, de durata măsurii educative neprivative de libertate deja executate. În al doilea rând, consideră că există discriminare între inculpaţii minori care se regăsesc în situaţia inculpatului din cauză şi inculpaţii minori care au comis infracţiuni concurente judecate împreună, în privinţa cărora Codul penal în vigoare a instituit ca regulă luarea unei măsuri educative neprivative de libertate, iar doar ca excepţie şi în mod facultativ luarea unei măsuri educative privative de libertate. În al treilea rând, susţine că există discriminare între inculpaţii minori care se regăsesc în situaţia inculpatului din speţă şi inculpaţii minori care sunt consideraţi „recidivişti“, în accepţiunea dispoziţiilor art. 114 alin. (2) lit. a) din Codul penal, faţă de care se poate dispune o măsură educativă privativă de libertate, nefiind obligatorie o astfel de măsură, deşi periculozitatea acestor infractori minori este vădit mai accentuată. Elementul de diferenţiere între situaţia inculpatului din cauză şi cea a inculpaţilor din primele două categorii menţionate mai sus constă în executarea în întregime sau nu a măsurii educative a asistării zilnice pe 6 luni, dispusă pentru infracţiunea concurentă judecată anterior, respectiv judecarea sau nu împreună a tuturor infracţiunilor concurente comise de acelaşi inculpat minor. Or, acest element de diferenţiere nu este unul obiectiv şi rezonabil, putând fi influenţat de alţi factori aleatorii, precum descoperirea ulterioară a infracţiunii concurente, temporizarea procesului penal pentru infracţiunea concurentă până la executarea în întregime a măsurii educative dispuse anterior sau, dimpotrivă, întârzierea punerii în executare a măsurii educative a asistării zilnice pe o durată de 6 luni dispuse anterior până la pronunţarea unei noi hotărâri judecătoreşti definitive pentru o infracţiune concurentă. Consecinţele discriminării sunt cu atât mai grave cu cât infracţiunea pentru care este judecat ulterior inculpatul minor, concurentă cu cea pentru care s-a dispus în mod definitiv măsura educativă a asistării zilnice pe durata maximă, nu ar fi putut să atragă, în mod legal, ca sancţiune o măsură educativă privativă de libertate, având în vedere dispoziţiile art. 114 alin. (2) lit. b) din Codul penal. În ceea ce priveşte elementul de diferenţiere între situaţia inculpatului în discuţie şi cea a inculpaţilor din cea de-a treia categorie menţionată mai sus, ce rezidă în perseverenţa infracţională a infractorilor minori după luarea în mod definitiv a unei măsuri educative pentru o infracţiune anterioară, nici acesta nu justifică, în mod raţional, un tratament sancţionator in abstracto mai aspru pentru inculpaţii care au comis infracţiuni concurente judecate separat faţă de cei vădit mai periculoşi care au comis o nouă infracţiune după luarea unei măsuri educative. Instanţa judecătorească, autoare a excepţiei, consideră că acest regim sancţionator disproporţionat determină şi o restrângere nejustificată a libertăţii individuale a inculpatului minor - care se află în executarea măsurii educative a asistării zilnice pe o durată de 6 luni, dispusă pentru o infracţiune concurentă cu cea dedusă judecăţii -, cu consecinţa încălcării prevederilor art. 23 din Constituţie.
    6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    7. Avocatul Poporului precizează că îşi menţine punctul de vedere exprimat anterior şi reţinut în Decizia Curţii Constituţionale nr. 191 din 28 mai 2020, în sensul că dispoziţiile art. 123 alin. (3) teza a doua din Codul penal sunt neconstituţionale, întrucât generează discriminări, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă. Astfel, arată că textul de lege menţionat creează discriminare între minorii care sunt judecaţi succesiv pentru fapte concurente şi minorii care sunt judecaţi în cadrul aceluiaşi proces penal pentru fapte săvârşite în concurs, deoarece instanţa are posibilitatea să analizeze în ansamblu activitatea infracţională a acestora din urmă şi să stabilească o singură măsură educativă. Pe de o parte, în temeiul dispoziţiilor art. 129 alin. (1) din Codul penal, faţă de minorul care a săvârşit mai multe fapte concurente se stabileşte şi se ia o singură măsură educativă, iar, pe de altă parte, potrivit prevederilor art. 123 alin. (3) teza a doua din acelaşi Cod, dacă minorul este judecat separat pentru o infracţiune concurentă, situaţia acestuia se înrăutăţeşte, fiind sancţionată, în acest mod, un fel de „recidivă“ în ceea ce priveşte comportamentul antisocial al minorului. Arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii referitoare la prevederile art. 16 din Constituţie, violarea principiului egalităţii şi nediscriminării apare atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite. De asemenea, menţionează că, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că diferenţa de tratament devine discriminatorie, în sensul prevederilor art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, atunci când autorităţile statale introduc distincţii între situaţii analoage şi comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare obiectivă şi rezonabilă.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 123 alin. (3) lit. c) din Codul penal. Din motivarea criticii, reiese însă că aceasta priveşte dispoziţiile art. 123 alin. (3) din Codul penal, în ansamblul lor. Prin urmare, Curtea se va pronunţa asupra dispoziţiilor art. 123 alin. (3) din Codul penal, care au următorul cuprins:
    "(3) Dacă minorul aflat în executarea unei măsuri educative neprivative de libertate săvârşeşte o nouă infracţiune sau este judecat pentru o infracţiune concurentă săvârşită anterior, instanţa dispune:
    a) prelungirea măsurii educative luate iniţial, fără a putea depăşi maximul prevăzut de lege pentru aceasta;
    b) înlocuirea măsurii luate iniţial cu o altă măsură educativă neprivativă de libertate mai severă;
    c) înlocuirea măsurii luate iniţial cu o măsură educativă privativă de libertate."

    11. În susţinerea neconstituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate, instanţa judecătorească, autoare a excepţiei, invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi şi ale art. 23 privind libertatea individuală.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că instanţa de judecată, autoare a acesteia, nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile de lege criticate, ci solicită completarea textului de lege analizat, astfel încât acesta să prevadă că, în cazul în care un minor faţă de care s-a luat o măsură educativă neprivativă de libertate pe durata maximă prevăzută de lege este judecat pentru o infracţiune concurentă săvârşită anterior, instanţa poate menţine măsura educativă neprivativă de libertate luată iniţial. O asemenea solicitare nu intră însă în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului (Decizia nr. 609 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 9 noiembrie 2017, paragraful 15, Decizia nr. 824 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020, paragraful 13, Decizia nr. 479 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 11 noiembrie 2019, paragraful 15, şi Decizia nr. 191 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 3 august 2020, paragraful 13).
    13. Prin urmare, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 123 alin. (3) din Codul penal este inadmisibilă.
    14. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 123 alin. (3) din Codul penal, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa judecătorească în Dosarul nr. 8/828/2018 al Judecătoriei Topoloveni.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Topoloveni şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 14 decembrie 2023.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Oana-Cristina Puică


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016