Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 75 din 9 februarie 2021  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 75 din 9 februarie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii" din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 493 din 12 mai 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Dănilă Moldovan în Dosarul nr. 219/62/2018 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 200D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 201D/2019, nr. 482D/2019, nr. 504D/2019-508D/2019, nr. 556D/2019-558D/2019, nr. 646D/2019- 648D/2019, nr. 748D/2019, nr. 774D/2019 şi nr. 777D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Ştefan Derzsi, Ana Puşcaş, Veronica Tudorancea, Aron Alda, Emilia Vartic, Constantin Luntaru, Ion Pantea, Viţa Turcu, Minorica Rotaru, Liliana Paraschivescu, Gheorghe Stoica, Florentina Oltean, Aurel Rădoiu, Camelia Rusei şi Mariana Luntaru în dosarele nr. 557/62/2018, nr. 98/62/2018, nr. 5.834/62/2017, nr. 5.832/62/2017, nr. 100/62/2018, nr. 139/62/2018, nr. 57/62/2018, nr. 5.838/62/2017, nr. 6.340/62/2017, nr. 6.374/62/2017, nr. 6.341/62/2017, nr. 6.564/62/2017, nr. 5.162/62/2017, nr. 4.879/62/2017 şi nr. 140/62/2018 ale Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă, precum şi de Viorica Urs în Dosarul nr. 1.168/62/2018 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 201D/2019, 482D/2019, 504D/2019-508D/2019, 556D/2019-558D/2019, 646D/2019-648D/2019, 748D/2019, 774D/2019 şi 777D/2019 la Dosarul nr. 200D/2019, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, de exemplu, Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin încheierile din 21 ianuarie 2019, pronunţate în dosarele nr. 557/62/2018 şi nr. 219/62/2018, Încheierea din 10 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 98/62/2018, încheierile din 4 martie 2019, pronunţate în dosarele nr. 5.834/62/2017, nr. 5.832/62/2017, nr. 100/62/2018, nr. 139/62/2018 şi nr. 57/62/2018, încheierile din 31 ianuarie 2019, pronunţate în dosarele nr. 5.838/62/2017, nr. 6.340/62/2017 şi nr. 6.374/62/2017, Încheierea din 11 februarie 2019, aşa cum a fost îndreptată prin Încheierea din 21 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 6.341/62/2017, Încheierea din 28 ianuarie 2019, aşa cum a fost îndreptată prin Încheierea din 21 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 6.564/62/2017, Încheierea din 28 ianuarie 2019, aşa cum a fost îndreptată prin Încheierea din 21 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 5.162/62/2017, Încheierea din 28 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 4.879/62/2017, şi Încheierea din 7 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 140/62/2018, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Dănilă Moldovan, Ştefan Derzsi, Ana Puşcaş, Veronica Tudorancea, Aron Alda, Emilia Vartic, Constantin Luntaru, Ion Pantea, Viţa Turcu, Minorica Rotaru, Liliana Paraschivescu, Gheorghe Stoica, Florentina Oltean, Aurel Rădoiu, Camelia Rusei şi Mariana Luntaru.
    8. Prin Încheierea din 27 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.168/62/2018, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Viorica Urs.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că interpretarea pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a dat-o dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, în sensul că „«stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“, creează o discriminare între persoane care au lucrat în aceleaşi condiţii, pentru aceeaşi perioadă de timp, întrucât determină punctaje medii anuale diferite prin aplicarea unor stagii complete de cotizare diferite. Astfel arată că „în concret, pensionarilor care au lucrat în mediul radioactiv pentru o perioadă de 15 ani şi care au avut stabilit dreptul la pensie anterior anului 2011, dar au beneficiat de recalcularea pensiei prin majorarea punctajelor anuale conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 154/2009, şi Legii nr. 218/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000, li s-a aplicat un stagiu complet de cotizare, în vederea recalculării, de 15 ani conform art. 43 din Legea nr. 19/2000 ori Hotărârii Guvernului nr. 407/1990 şi Ordinului nr. 79/1990, iar prin articolul criticat şi interpretat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se va aplica un stagiu complet de cotizare de 22 ani şi 6 luni conform art. 57 din Legea nr. 263/2010 aşa cum era în vigoare la data de 01.01.2016“. Precizează că „recalcularea pensiei conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 s-a făcut prin adăugarea unui coeficient de 0,5 puncte suplimentar pentru fiecare an lucrat în condiţii speciale cu utilizarea stagiilor de cotizare care au fost folosite la naşterea dreptului la pensie“ şi că acelaşi lucru îl prevede şi textul de lege criticat, dar cu aplicarea altui stagiu de cotizare.
    10. Autorii excepţiei arată şi că art. 57 din Legea nr. 263/2010 a fost modificat de Legea nr. 155/2016 pentru a se elimina o stare de discriminare, în sensul că stagiul complet de cotizare prevăzut la art. 57, de 22 ani şi 6 luni, a fost modificat la 15 ani şi a dat posibilitatea celor care s-au pensionat în perioada 2011-2016 să ceară recalcularea drepturilor de pensie cu aplicarea stagiului de 15 ani. Or, prin interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie „se creează posibilitatea ca persoanelor ce se circumscriu prevederilor art. 57 să li se aplice o recalculare cu un stagiu complet de cotizare de 22 ani şi 6 luni pe considerentul că la data apariţiei Legii nr. 192/2015 era în vigoare acest stagiu complet de cotizare. În acest fel se creează o stare de discriminare evidentă pentru persoanele care au lucrat în aceleaşi condiţii şi pentru acelaşi timp în vederea determinării dreptului la pensie“.
    11. Totodată, autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât prevăd un alt stagiu complet de cotizare decât cel stabilit cu prilejul deschiderii dreptului la pensie.
    12. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă, în dosarele nr. 219/62/2018, nr. 557/62/2018, nr. 5.834/62/2017, nr. 5.832/62/2017, nr. 100/62/2018, nr. 139/62/2018 şi nr. 57/62/2018, apreciază că „dispoziţiile legale ale art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 192/2015 sunt de natură să creeze o situaţie discriminatorie în cadrul aceleiaşi categorii de pensionari care au un stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani în zona I de radiaţii, deoarece recalcularea la care se referă art. 169^1 alin. (6) nu a avut loc, în realitate, la data de 1 ianuarie 2016, ci la date diferite cuprinse în perioada 1 ianuarie 2016-1 noiembrie 2018 [...], dată la care intrase în vigoare Legea nr. 155/2016 prin care s-a stabilit că stagiul de cotizare al acestei categorii de pensionari este de 15 ani, identic cu cel stabilit prin pensia aflată în plată la data recalculării, ceea ce înseamnă că la această dată reală a recalculării casa judeţeană de pensii s-a raportat la un stagiu de cotizare ce nu mai era în vigoare şi care nu i-a fost niciodată aplicabil contestatorului. Pe de altă parte, instanţa apreciază că situaţia de discriminare rezultă şi din interpretarea greşită şi neconstituţională a prevederilor art. II din Legea nr. 155/2016 din care rezultă că de stagiul de cotizare de 15 ani beneficiază «şi persoanele ale căror drepturi s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011 şi data intrării în vigoare a prezentei legi», adică în perioada în care stagiul de cotizare a fost de 22 ani şi 6 luni, doar aceste persoane trebuind să formuleze cerere pentru aplicarea stagiului de 15 ani, ceea ce înseamnă că persoanele pensionate anterior datei de 1 ianuarie 2011 […] nu trebuie să formuleze vreo cerere întrucât aceştia deja beneficiau de stagiul de 15 ani în baza pensiei aflate în plată la data recalculării“.
    13. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă, în dosarele nr. 98/62/2018, nr. 5.838/62/2017, nr. 6.340/62/2017, nr. 6.374/62/2017, nr. 6.341/62/2017, nr. 6.564/62/2017, nr. 5.162/62/2017, nr. 4.879/62/2017 şi nr. 140/62/2018, apreciază că dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 nu sunt contrare prevederilor constituţionale invocate de autorii excepţiei. Astfel, invocând Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, arată că, raportat la evoluţia legislaţiei în domeniul asigurărilor sociale, trebuie remarcat că scopul Legii nr. 192/2015, prin care s-a recunoscut şi persoanelor aflate în situaţia reclamantei dreptul la un punctaj anual majorat, dar nu şi utilizarea unui stagiu de cotizare redus în determinarea punctajului mediu anual, este de înlăturare a diferenţelor scriptice, nu de majorare a pensiilor, fiind acceptată de legiuitor şi situaţia în care pensia recalculată din oficiu este mai mică, sens în care s-a prevăzut menţinerea în plată a cuantumului celui mai avantajos, potrivit art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010. Prin urmare, soluţia aleasă anterior de legiuitor, astfel cum a fost interpretată şi în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost aceea de a se utiliza stagiul complet de cotizare redus, conform Legii nr. 3/1977, la recalculările efectuate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, spre deosebire de reglementarea actuală, care prevede un alt stagiu de cotizare în privinţa recalculării vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. De altfel, pentru înlăturarea inechităţilor ivite în sistemul de pensii publice, legiuitorul a intervenit de-a lungul timpului prin diferite soluţii legislative, cum ar fi majorările de punctaje pentru perioadele lucrate în grupa I şi/sau a Il-a de muncă, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 155/2009, cu modificările ulterioare, art. 169 din Legea nr. 263/2010. Potrivit legislaţiei respective însă, au fost excluşi de la acordarea acestor beneficii cei care obţinuseră un alt avantaj, respectiv prin utilizarea unui stagiu de cotizare mai mic la determinarea punctajului anual calculat prin utilizarea unei vechimi în muncă prevăzute de acte normative cu caracter special. Cu alte cuvinte, verificarea conformităţii acţiunii statale faţă de art. 16 din Constituţie presupune, în mod necesar, că respectivele categorii de subiecte se află în situaţii analoage sau relevant similare (a se vedea, exemplificativ, Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 13 iulie 2010, pronunţată în Cauza Clift împotriva Marii Britanii, paragraful 66). Cu referire la semnificaţia acestor termeni, Curtea Europeană a mai arătat, în hotărârea precizată, că „cerinţa de a demonstra existenţa unei «poziţii analoage» nu implică faptul că trebuie să existe identitate între ceea ce se compară. Autorul excepţiilor de neconstituţionalitate trebuie să demonstreze că se află într-o situaţie similară cu a altora, care au fost trataţi în mod diferit“. În cauzele deduse judecăţii, instanţa de judecată apreciază că nu se pot identifica două categorii de subiecţi care se află în aceeaşi situaţie, ci doar se subliniază efectele modificărilor legislative intervenite în timp asupra punctajului pensiei, la aceeaşi categorie de pensionari - cei care au lucrat în mediu radioactiv, prin raportare la stagiul de cotizare, afirmând-se că „stagiul utilizat în recalcularea drepturilor de pensie a fost vremelnic în vigoare“.
    14. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate. În acest sens, arată că este atribuţia exclusivă a legiuitorului să intervină asupra actelor normative şi să reglementeze situaţiile care să corespundă nevoilor sociale existente la un moment dat. De asemenea, invocă Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
    15. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că principiul neretroactivităţii legii civile are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu poate institui nicio derogare, şi semnifică faptul că legea civilă se aplică tuturor situaţiilor juridice născute după intrarea ei în vigoare, iar nu situaţiilor juridice trecute. Acesta este principalul motiv pentru care prevederile Legii nr. 192/2015 nu se aplică situaţiilor consumate, iar potrivit principiului aplicării imediate a legii noi, de la data intrării în vigoare a acesteia, ea se aplică tuturor actelor, faptelor şi situaţiilor juridice viitoare, actelor, faptelor şi situaţiilor juridice în curs de constituire, modificare sau stingere începând cu această dată, precum şi efectelor viitoare ale unor situaţii juridice anterior născute, dar neconsumate la data intrării în vigoare a legii noi, potrivit principiului tempus regit actum. Arată că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. În sfârşit, precizează că, în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are dreptul de a stabili categoriile de pensionari, precum şi dispoziţiile legale aplicabile fiecărei categorii în parte, în funcţie de situaţia juridică în care se află.
    17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, aşa cum a fost completată prin articolul unic din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii.“
    20. Din analiza motivării excepţiei rezultă însă că aceasta nu vizează, în realitate, întregul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, ci doar sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din alin. (3) al acestuia. Mai mult decât atât, autorii critică art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acestuia de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este cea potrivit căreia sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010.
    21. Ca atare, Curtea se va pronunţa asupra constituţionalităţii sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acesteia de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018.
    22. Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile şi în art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.
    23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că o primă critică formulată de autorii acesteia se referă la pretinsul caracter discriminatoriu al dispoziţiilor de lege criticate. În acest sens, este invocată diferenţa de tratament juridic dintre persoanele care se încadrează în ipoteza textului de lege supus controlului de constituţionalitate şi pensionarii care, conform prevederilor legale în vigoare, au beneficiat de majorarea punctajelor anuale conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 154/2009, şi Legii nr. 218/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Astfel, potrivit celor susţinute de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, cea de-a doua categorie de pensionari beneficiază atât de majorarea punctajului anual, cât şi de luarea în calcul a stagiului de cotizare mai favorabil, prevăzut de legea în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie. Din contră, persoanele aflate în ipoteza autorilor excepţiei beneficiază de majorarea punctajului anual, dar li se aplică stagiul de cotizare complet prevăzut de legea în vigoare la data recalculării pensiei, care este defavorabil.
    24. Curtea constată că persoanele în raport cu care autorii excepţiei se consideră discriminaţi sunt, în realitate, cele menţionate în dispoziţiile art. 169^1 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 ca fiind exceptate de la aplicarea dispoziţiilor alin. (1) din acelaşi articol de lege. În critica pe care autorii excepţiei de neconstituţionalitate o fac, aceştia omit faptul că persoanele excluse de la aplicarea dispoziţiilor art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 nu au beneficiat de un stagiu de cotizare redus cu prilejul stabilirii pensiei, majorarea punctajelor anuale fiind acordată tocmai pentru a atenua diferenţa de tratament juridic în raport cu persoanele care, lucrând în grupele superioare de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale, ulterior acestei date, au îndeplinit criteriile obţinerii unui stagiu de cotizare redus în raport cu stagiul complet de cotizare prevăzut pentru celelalte categorii de pensionari. Astfel, spre exemplu, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 4 septembrie 2008, completează Legea nr. 19/2000 cu art. 78^2 în care se prevede acordarea unui număr suplimentar de puncte pentru asiguraţii care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa II de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, precizând însă că aceste prevederi se aplică „numai în situaţiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiile complete de cotizare, prevăzute în anexa nr. 3, în funcţie de data naşterii, respectiv stagiile complete de cotizare în funcţie de data deschiderii dreptului la pensie, conform prevederilor art. 167^1“.
    25. Din contră, autorii excepţiei se află în ipoteza în care, cu prilejul deschiderii dreptului la pensie, au beneficiat de stagii de cotizare reduse, prin urmare sunt într-o situaţie obiectiv diferită de cea a categoriei de pensionari cu care se compară. Or, aşa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituţie, îşi găseşte aplicare doar atunci când persoanele se găsesc în situaţii identice sau egale, care impun şi justifică acelaşi tratament juridic şi deci instituirea aceluiaşi regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situaţii diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluţie legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunţat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005).
    26. În continuare, analizând susţinerile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la pretinsa discriminare în raport cu persoanele care au beneficiat de aplicarea prevederilor art. 57 din Legea nr. 263/2010, Curtea constată că dispoziţiile acestui articol de lege sunt aplicabile persoanelor care s-au pensionat ulterior datei de 1 ianuarie 2011, în temeiul Legii nr. 263/2010. În acelaşi timp, constată că autorii excepţiei sunt persoane ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, aşa cum prevede însăşi ipoteza art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. Or, aşa cum s-a statuat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Astfel, data pensionării, anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a noii reglementări în materie, generează situaţii juridice diferite, care impun şi justifică un tratament juridic diferenţiat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007).
    27. Având în vedere cele mai sus reţinute, Curtea apreciază că sunt neîntemeiate criticile de neconstituţionalitate raportate la prevederile art. 16 din Constituţie.
    28. Analizând, în cele ce urmează, susţinerile autorilor excepţiei vizând pretinsa contrarietate dintre textul de lege criticat şi prevederile constituţionale care consacră principiul neretroactivităţii legii civile, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate produc efecte de la data intrării lor în vigoare pentru viitor, astfel că această critică este lipsită de susţinere.
    29. Curtea constată însă că argumentele formulate de autorii excepţiei se referă, în realitate, la modificarea prin dispoziţia de lege criticată a unui element avut în vedere la stabilirea iniţială a dreptului la pensie, şi anume a stagiului de cotizare. Or, faţă de această critică, reţine că, în vederea creării unui cadru legislativ cât mai coerent şi unitar, în scop reparatoriu ori pentru a înlătura unele diferenţe majore de tratament între persoanele pensionate sub imperiul unor acte normative diferite, potrivit principiului tempus regit actum, legiuitorul poate prevedea prin actele normative în vigoare proceduri de recorelare sau recalculare a pensiilor stabilite în temeiul legislaţiei anterioare, cu utilizarea elementelor de calcul al pensiei prevăzute de legislaţia în vigoare la momentul efectuării acestor proceduri. Instituirea acestor proceduri intră în competenţa exclusivă a legiuitorului, care, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, se bucură de atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007).
    30. Cu toate acestea, acelaşi text constituţional garantează cuantumul pensiei stabilit potrivit principiului contributivităţii. În acest sens, Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat că „dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naşte obligaţia statului ca în perioada pasivă a vieţii individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivităţii, cele două obligaţii fiind intrinsec şi indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieţii persoanei asigurate contribuţiile vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivităţii şi de a asigura mijloacele de subzistenţă a celor care au dobândit acest drept în condiţiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.). Astfel, statul are obligaţia pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalităţi şi de a se abţine de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale. [...] Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanţa dreptului la pensie“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010).
    31. Or, Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „în situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.“ Prin urmare, constată că legea prevede garanţii exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcţie de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, aşa cum a fost stabilit anterior.
    32. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dănilă Moldovan, Ştefan Derzsi, Ana Puşcaş, Veronica Tudorancea, Aron Alda, Emilia Vartic, Constantin Luntaru, Ion Pantea, Viţa Turcu, Minorica Rotaru, Liliana Paraschivescu, Gheorghe Stoica, Florentina Oltean, Aurel Rădoiu, Camelia Rusei şi Mariana Luntaru în dosarele nr. 219/62/2018, nr. 557/62/2018, nr. 98/62/2018, nr. 5.834/62/2017, nr. 5.832/62/2017, nr. 100/62/2018, nr. 139/62/2018, nr. 57/62/2018, nr. 5.838/62/2017, nr. 6.340/62/2017, nr. 6.374/62/2017, nr. 6.341/62/2017, nr. 6.564/62/2017, nr. 5.162/62/2017, nr. 4.879/62/2017 şi nr. 140/62/2018 ale Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă, precum şi de Viorica Urs în Dosarul nr. 1.168/62/2018 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acesteia de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, este constituţională în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi Tribunalului Braşov - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 9 februarie 2021.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia Marilena Ionea

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016