Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 75 din 25 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 489 alin. (3) din Codul de procedură civilă Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 75 din 25 februarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 489 alin. (3) din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 753 din 12 august 2025
Comenteaza legea

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Marian Enache     │- preşedinte       │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mihaela Ciochină  │- judecător        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan   │- judecător        │
│Licu              │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan     │- judecător        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina       │- judecător        │
│Stanciu           │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila      │- judecător        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Andreea Costin    │-                  │
│                  │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 489 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în măsura în care se interpretează că judecătorul, ca participant al procesului civil, poate invoca motive de casare de ordine publică, direct, în şedinţă publică, fără a comunica motivele de casare în prealabil, în scris, cu părţile litigante, excepţie ridicată de Daniel-Sabin Capotă - Întreprindere individuală în Dosarul nr. 252/117/2019 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 810D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.339D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 489 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Agregatul Zanc - S.R.L. din Bonţida în Dosarul nr. 1.697/117/2018 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.339D/2020 la Dosarul nr. 810D/2020, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că instanţa judecătorească şi părţile din procesul civil nu se află în aceeaşi situaţie, având roluri şi scopuri diferite.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin Încheierile din 12 iunie 2020 şi 2 iulie 2020, pronunţate în Dosarele nr. 252/117/2019 şi nr. 1.697/117/2018, Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 489 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în măsura în care se interpretează că judecătorul, ca participant al procesului civil, poate invoca motive de casare de ordine publică, direct, în şedinţă publică, fără a comunica motivele de casare în prealabil, în scris, cu părţile litigante, respectiv cu dispoziţiile art. 489 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Daniel-Sabin Capotă - Întreprindere individuală, respectiv de Societatea Agregatul Zanc - S.R.L. din Bonţida în cadrul recursurilor formulate împotriva unor sentinţe prin care au fost soluţionate contestaţiile unor acte administrative fiscale.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că art. 489 alin. (3) din Codul de procedură civilă este neconstituţional în măsura în care se interpretează că judecătorul, ca participant al procesului civil, poate invoca motive de casare de ordine publică, direct, în şedinţă publică, fără a comunica motivele de casare în prealabil, în scris, cu părţile litigante. Astfel, prin recunoaşterea dreptului judecătorului de a invoca în sala de judecată motive de casare de ordine publică fără o comunicare prealabilă, în scris, cu părţile litigante, se încalcă normele referitoare la dreptul la un proces echitabil, prin aceea că nu se pune semnul egalităţii între participanţii la procesul civil, care pot invoca în egală măsură aceleaşi excepţii sau apărări doar într-un termen determinat şi în condiţii determinate. Cu alte cuvinte, dispoziţia legală criticată încalcă dreptul la un proces echitabil întrucât nu prevede aceleaşi obligaţii şi pentru instanţa judecătorească.
    9. În continuare, se arată că dispoziţia criticată încalcă şi cerinţele de previzibilitate şi accesibilitate pe care trebuie să le îndeplinească orice act normativ. Astfel, lipsa de previzibilitate a normei criticate izvorăşte din faptul că judecătorul are facultatea de a ridica din oficiu un motiv de casare direct în sala de judecată, anihilând, astfel, normele procedural civile care încearcă să oprească surprinderea părţii litigante în şedinţa de judecată. În mod evident este afectat dreptul la apărare al părţii, deoarece din cauza elementului „surpriză“, de cele mai multe ori nu poate oferi un răspuns corect şi complet atunci când este forţat.
    10. Totodată, se arată că nu există o corelare între dispoziţia legală criticată şi prevederile art. 193 alin. (2) din Codul de procedură civilă întrucât, pe calea invocării motivelor de casare de ordine publică, se pot ridica şi aspecte ce ţin de neîndeplinirea procedurii prealabile fiscale. Or, potrivit art. 193 alin. (2) din Codul de procedură civilă, această posibilitate este recunoscută doar pârâtului, prin întâmpinare, nu şi instanţei judecătoreşti. Dacă ar fi fost altfel, legiuitorul ar fi menţionat expressis verbis posibilitatea instanţei judecătoreşti de a invoca, din oficiu, neîndeplinirea procedurii administrative prealabile. O asemenea confuzie nu poate fi acceptată, fiind atributul legiuitorului să o înlăture, după constatarea neconstituţionalităţii parţiale a dispoziţiei criticate.
    11. Prin urmare, pentru a respecta exigenţele constituţionale şi convenţionale, textul legal criticat ar trebui reformulat astfel încât să nu mai permită instanţei judecătoreşti ca, prin interpretarea abuzivă a rolului activ, să invoce din oficiu false motive de ordine publică; să circumscrie invocarea unor asemenea chestiuni doar procedurii de filtru sau de regularizare, astfel încât toate părţile să aibă posibilitatea de a formula observaţii scrise şi orale; să oblige instanţa să prezinte explicaţii detaliate privind perspectiva din care se invocă motivul de ordine publică, în scris.
    12. Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 489 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(3) Dacă legea nu dispune altfel, motivele de casare care sunt de ordine publică pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului, fie în procedura de filtrare, fie în şedinţă publică.“
    17. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii în componenta referitoare la calitatea legii, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 - Dreptul la apărare şi art. 124 alin. (2) şi (3) privind înfăptuirea şi caracterul unic, imparţial şi egal al justiţiei.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 350 din 27 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 2 august 2023, paragrafele 22 şi 23, a reţinut că art. 489 alin. (3) din Codul de procedură civilă instituie o excepţie de la regula exercitării dreptului procesual al motivării recursului în termenul stabilit de lege, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele trei condiţii: (i) legea nu dispune altfel, (ii) motivele de casare sunt de ordine publică şi (iii) sunt invocate din oficiu de către instanţă, fie în procedura de filtrare, fie în şedinţă publică. Într-o atare situaţie, prerogativa instanţei de recurs de a invoca motivele de casare de ordine publică se fundamentează pe dispoziţiile art. 22 din Codul de procedură civilă, care consacră rolul judecătorului în aflarea adevărului şi care prevăd îndatorirea acestuia de a stărui, „prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale“, şi constituie o garanţie a dreptului părţilor la un proces echitabil, judecat într-un termen rezonabil.
    19. Prin urmare, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate întemeiată pe dispoziţiile art. 16 din Constituţie, având în vedere, pe de o parte, că instanţa judecătorească şi părţile din procesul civil nu se află în aceeaşi situaţie juridică, având roluri şi scopuri diferite în procedura de judecată, şi, pe de altă parte, că norma procesual civilă criticată se aplică în toate cazurile în care sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute în ipoteza sa de incidenţă, Curtea a constatat că susţinerea potrivit căreia norma creează o discriminare între părţile procesuale şi instanţa judecătorească este neîntemeiată.
    20. Distinct de cele reţinute prin decizia antereferită, Curtea observă că soluţia legislativă criticată reprezintă deopotrivă un caz de exercitare a rolului activ al judecătorului şi o reafirmare a ocrotirii interesului public prin asigurarea respectării principiului legalităţii în desfăşurarea procesului civil. Astfel, faptul că instanţa judecătorească poate invoca motive de ordine publică ce pot duce la modificarea sau casarea unei hotărâri nu urmăreşte realizarea unor interese personale şi nu este de natură să afecteze imparţialitatea instanţei.
    21. În ceea ce priveşte critica vizând lipsa comunicării prealabile şi în scris a motivelor de ordine publică invocate din oficiu de instanţa judecătorească, Curtea observă că textul de lege criticat face referire la faptul că acestea pot fi invocate din oficiu, atât în procedura de filtru, cât şi în şedinţă publică. Or, comunicarea prealabilă şi scrisă are loc în procedura de filtru, care este o procedură scrisă, lipsită de oralitate, principiile contradictorialităţii şi al dreptului la apărare fiind respectate, de principiu, prin comunicarea către părţi a actelor de procedură şi a raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului şi prin receptarea de către instanţă a punctelor de vedere ale părţilor. Astfel, raportul întocmit în procedura de filtru va menţiona inclusiv dacă există motive de ordine publică ce pot fi invocate în condiţiile art. 489 alin. (3) din Codul de procedură civilă, după care va fi comunicat părţilor pentru a-şi exprima un punct de vedere atât asupra cererilor şi apărărilor părţilor adverse, cât şi cu privire la chestiunile ridicate de instanţă din oficiu. În continuare, Curtea reţine faptul că invocarea motivelor de ordine publică în şedinţa publică nu împiedică părţile să îşi formuleze apărările necesare şi să îşi prezinte susţinerile. De altfel, potrivit art. 14 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanţa este obligată, în orice proces, să supună discuţiei părţilor toate cererile, excepţiile şi împrejurările de fapt sau de drept invocate, astfel încât motivele de ordine publică invocate din oficiu de instanţa judecătorească vor fi puse în discuţia părţilor care vor putea să îşi exprime punctul de vedere faţă de cele invocate, la nevoie putând solicita un termen pentru pregătirea apărărilor. Prin urmare, nu poate fi reţinută nici încălcarea dreptului părţilor de a-şi exercita apărările faţă de motivele de ordine publică invocate de instanţa judecătorească şi nici a dreptului acestora la un proces echitabil.
    22. În fine, nu poate fi reţinută nici încălcarea principiului legalităţii în componenta referitoare la calitatea legii, textul de lege criticat având o formulare clară, iar modalitatea sa de aplicare fiind previzibilă.
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Daniel-Sabin Capotă - Întreprindere individuală, respectiv de Societatea Agregatul Zanc - S.R.L. din Bonţida în dosarele nr. 252/117/2019 şi nr. 1.697/117/2018 ale Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 489 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial a României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 25 februarie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 75 din 25 februarie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016