Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 746 din 21 noiembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 275 alin. (2) şi (5) din Codul de procedură penală
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 746 din 21 noiembrie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 275 alin. (2) şi (5) din Codul de procedură penală     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 746 din 21 noiembrie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 275 alin. (2) şi (5) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 49 din 23 ianuarie 2020

┌──────────────┬───────────────────────┐
│Valer Dorneanu│- preşedinte │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marieta Safta │- │
│ │prim-magistrat-asistent│
└──────────────┴───────────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 275 alin. (5) cu referire la art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Mircea Enache în Dosarul nr. 487/32/2017/a1 al Curţii de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.688D/2017.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Prim-magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei a transmis o cerere, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 9.032 din 20 noiembrie 2019, prin care solicită „ataşarea Dosarului nr. 1.722D/2017 având aceleaşi părţi şi judecat pe parcursul acestui an şi acordarea unui termen.“
    4. Având cuvântul cu privire la această cerere, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea sa.
    5. Curtea, ţinând seama de faptul că Dosarul nr. 1.722D/2017 a fost soluţionat prin Decizia nr. 106 din 28 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 29 mai 2019, astfel încât nu sunt incidente dispoziţiile art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale referitoare la conexarea dosarelor aflate pe rolul Curţii, precum şi de faptul că nu există nicio altă motivare a cererii de amânare a cauzei, respinge ca neîntemeiată cererea autorului excepţiei.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că nu este incident în cauză dreptul de petiţionare şi că nicio normă constituţională nu impune gratuitatea actului de justiţie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 24 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 487/32/2017/a1, Curtea de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 275 alin. (5) cu referire la art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de petentul Mircea Enache în dosarul menţionat, având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unei ordonanţe a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că textul de lege criticat este neconstituţional, „în condiţiile absurdităţii asocierii «raţionamentului logico-juridic» actului din speţa denunţată, dar şi a celorlalte situaţii indicate exact în acţiune, obligaţia respectivă contravenind prevederilor art. 51 alin. (3) din Constituţie.“
    9. Curtea de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile criticate nu încalcă prevederile constituţionale invocate. Textul constituţional se referă la scutirea persoanelor care se adresează autorităţilor publice cu petiţii de la plata unei taxe, aceasta neavând nicio legătură cu suportarea cheltuielilor judiciare avansate de stat în cadrul proceselor penale. Obligarea unei persoane care a formulat o plângere împotriva actelor şi măsurilor de urmărire penală care a fost respinsă la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat se întemeiază pe culpa procesuală a acestei persoane ce a introdus o plângere neîntemeiată, tardivă sau inadmisibilă, în timp ce taxele prevăzute de lege aferente exercitării unor drepturi prevăzute de lege sau introducerii unor cereri, petiţii adresate autorităţilor publice îşi au un fundament juridic diferit, şi anume asigurarea fondurilor bugetare necesare funcţionării autorităţilor şi instituţiilor statului şi a bunei funcţionări a serviciilor publice.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Guvernul apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, făcând trimitere şi la Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.337 din 11 octombrie 2011 potrivit căreia nicio normă constituţională nu impune gratuitatea actului de justiţie, cheltuielile ocazionate în procesul penal, avansate de stat, fiind suportate de partea vinovată pentru provocarea acelor cheltuieli. Într-o asemenea situaţie culpa procesuală a persoanei care a formulat în mod nejustificat cererea constituie temei pentru suportarea cheltuielilor judiciare, chiar dacă aceasta nu presupune şi existenţa relei-credinţe. De asemenea, dispoziţiile art. 51 alin. (3) din Constituţie nu sunt incidente în cauză, deoarece posibilitatea de a se adresa cu plângere în cadrul ierarhiei Ministerului Public împotriva actelor şi măsurilor dispuse de procurorul de caz nu este o componentă a dreptului la petiţionare.
    12. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, dreptul la petiţionare este diferit de dreptul de a introduce acţiuni la instanţele judecătoreşti, iar sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru valorificarea unui drept sau pentru realizarea unui interes, care se poate obţine numai pe calea justiţiei, nu reprezintă un aspect al dreptului la petiţionare. Dreptul la petiţionare se referă la cererile, reclamaţiile, sesizările şi propunerile în legătură cu rezolvarea unor probleme personale sau de grup, ce nu presupun calea justiţiei, şi la care autorităţile publice au obligaţia de a răspunde în termenele şi în condiţiile potrivit legii, în timp ce cererile de chemare în judecată se soluţionează după reguli specifice activităţii de judecată. În consecinţă, textul legal criticat nu este contrar reglementărilor constituţionale cu privire la dreptul la petiţionare din moment ce conţinutul său normativ nu are nicio relevanţă asupra acestora.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 275 alin. (2) şi (5) din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Plata cheltuielilor avansate de stat în celelalte cazuri, care au următorul conţinut:
    "(2) În cazul declarării apelului, recursului în casaţie ori al introducerii unei contestaţii sau oricărei alte cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de către persoana căreia i s-a respins ori care şi-a retras apelul, recursul în casaţie, contestaţia sau cererea.
    [...]
(5) Dispoziţiile alin. (1) pct. 1 şi 2 şi ale alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător în cazul dispunerii în cursul urmăririi penale a unei soluţii de clasare şi în situaţia respingerii unei plângeri formulate împotriva actelor şi măsurilor dispuse de organele de urmărire penală."

    16. Dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea excepţiei sunt cuprinse în art. 51 alin. (3), potrivit căruia „exercitarea dreptului de petiţionare este scutită de taxă.“
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că temeiul constituţional invocat nu este incident în cauză, respectiv în materia procesual penală (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 834 din 22 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 30 iulie 2010). Astfel, dispoziţiile constituţionale prevăzute de art. 51 alin. (3) se referă la dreptul la petiţionare, care este diferit de dreptul de a introduce acţiuni la instanţele judecătoreşti. Sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru valorificarea unui drept sau pentru realizarea unui interes care se poate obţine numai pe calea justiţiei nu reprezintă un aspect al dreptului de petiţionare. Dreptul de petiţionare se referă la cererile, reclamaţiile, sesizările şi propunerile în legătură cu rezolvarea unor probleme personale sau de grup ce nu presupun calea justiţiei şi la care autorităţile publice au obligaţia de a răspunde în termenele şi în condiţiile stabilite potrivit legii, în timp ce cererile de chemare în judecată se soluţionează după reguli specifice activităţii de judecată (a se vedea Decizia nr. 453 din 20 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 943 din 21 octombrie 2005). De asemenea, instituirea unor reguli speciale de sesizare a instanţelor judecătoreşti pentru atacarea ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată nu este de natură să aducă atingere sub niciun aspect dreptului de petiţionare, întrucât plângerile împotriva ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată se rezolvă după reguli specifice activităţii de judecată, în cadrul procesului penal (a se vedea Decizia nr. 293 din 9 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 19 iulie 2005).
    18. Cu privire la această din urmă perspectivă, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 87 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 22 aprilie 2016, paragrafele 15-20, făcând trimitere la jurisprudenţa în materie referitoare la dispoziţiile din Codul de procedură penală din 1968, instanţa de contencios constituţional a statuat că nicio normă constituţională nu impune gratuitatea actului de justiţie. Prin urmare, cheltuielile judiciare ocazionate în procesul penal, avansate de stat, trebuie suportate de partea vinovată pentru provocarea acelor cheltuieli. În cazurile referitoare la declararea apelului ori recursului sau al introducerii oricărei alte cereri, în procesul penal, cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate de persoana căreia i s-a respins ori care şi-a retras apelul, recursul sau cererea şi nu împiedică părţile interesate să se adreseze justiţiei şi să se prevaleze, fără nicio îngrădire, de toate garanţiile care caracterizează dreptul la un proces echitabil, reglementat de dispoziţiile constituţionale ale art. 21. Mai mult, dispoziţiile legale criticate reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, conform art. 126 alin. (2) din Constituţie.
    19. De asemenea, prin Decizia nr. 254 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din 4 iunie 2019, Curtea a reţinut, în esenţă, că determinarea cheltuielilor se realizează potrivit prevederilor art. 272-275 din Codul de procedură penală, conform unor criterii legale, cu caracter obiectiv, reglementate pentru fiecare categorie de astfel de cheltuieli, care exclud aprecierea subiectivă a instanţei de judecată. Astfel, în calculul cheltuielilor judiciare, instanţele judecătoreşti determină cheltuielile avansate de stat şi cele făcute de părţi şi de alţi subiecţi procesuali. Aceste categorii de cheltuieli însumează subcategorii determinate de particularităţile fiecărei cauze penale. Valoarea acestora este atestată prin documente justificative sau este determinată numeric pe baza unor criterii legale, cum sunt ordinele şi normele metodologice de stabilire a onorariilor cuvenite experţilor sau interpreţilor.
    20. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia care au fundamentat deciziile mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea în privinţa prezentei excepţii de neconstituţionalitate unde, aşa cum s-a reţinut mai sus, este invocată aplicabilitatea unor dispoziţii constituţionale care nu sunt incidente în cauză.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mircea Enache în Dosarul nr. 487/32/2017/a1 al Curţii de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi constată că dispoziţiile art. 275 alin. (2) şi alin. (5) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 noiembrie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Prim-magistrat-asistent,
                    Marieta Safta


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016