Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Vasile Cotoc şi Lica Cotoc în Dosarul nr. 1.930/89/2017 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.498D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1/705D/2019 şi nr. 1/815D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi legale, excepţie ridicată de Dorel Sorin Kiss în Dosarul nr. 395/117/2019 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi, respectiv, de Marian Potîrniche în Dosarul nr. 584/114/2019 al Tribunalului Buzău - Secţia I civilă - Completul specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale. La apelul nominal, în ambele dosare, lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 4. Având în vedere excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.498D/2019, nr. 1.705D/2019 şi nr. 1.815D/2019, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea acestora. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.705D/2019 şi nr. 1.815D/2019 la Dosarul nr. 1.498D/2019, care este primul înregistrat. 5. Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că ajutoarele şi indemnizaţiile instituite de textul de lege criticat reprezintă beneficii acordate unor categorii socio-profesionale, fără a avea însă o consacrare constituţională. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 6. Prin Decizia civilă nr. 162 din 21 martie 2019 şi încheierile din 17 mai 2019 şi 3 iunie 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.930/89/2017, nr. 395/117/2019 şi nr. 584/114/2019, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi, respectiv, Tribunalul Buzău - Secţia I civilă - Completul specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal- bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Excepţia a fost invocată de Vasile Cotoc şi Lica Cotoc, de Dorel Sorin Kiss şi, respectiv, de Marian Potîrniche, în cauze având ca obiect soluţionarea unor acţiuni privind plata unor sume de bani reprezentând ajutorul stabilit în raport cu salariul funcţiei de bază avut în luna încetării raporturilor de serviciu, în funcţie de vechimea efectivă ca funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, în temeiul art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 284/2010. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că potrivit textului de lege criticat, în perioada 2019-2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. Se mai arată că aceste drepturi au fost instituite prin art. 20 alin. (1) şi (2) cuprins în anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, iar acest din urmă act normativ a fost abrogat expres prin art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. 8. În acest context se susţine că textul de lege criticat este lipsit de claritate şi contravine dispoziţiilor constituţionale referitoare la statul de drept şi la principiul legalităţii, în componenta sa privind calitatea legii, dat fiind faptul că înlătură de la aplicare o dispoziţie legală care era abrogată expres anterior acestui moment. Se mai susţine că tocmai faptul că dispoziţia legală criticată nu face trimitere la art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 284/2010 face ca norma criticată să fie neclară. Se mai invocă, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la valorificarea normelor de tehnică legislativă în cadrul controlului de constituţionalitate, principiul stabilităţii şi securităţii raporturilor juridice şi principiul nediscriminării, precum şi jurisprudenţa în aceeaşi materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. 9. Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, în sensul jurisprudenţei constituţionale, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă au natura juridică a unor beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituţional. Ca atare, suspendarea acordării acestora nu echivalează cu restrângerea exerciţiului unor drepturi ori libertăţi fundamentale, astfel că legiuitorul este liber să dispună cu privire la conţinutul, limitele şi condiţiile de acordare a acestora, precum şi cu privire la diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora. 10. Se mai apreciază că legiuitorul a optat pentru încetarea acordării acestor beneficii stabilite potrivit Legii-cadru nr. 284/2010, în cuprinsul noii legi care a înlocuit-o, iar textul de lege criticat în prezenta cauză este o normă cu caracter general, ce instituie suspendarea acordării ajutoarelor sau, după caz, a indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, la retragere sau la încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, ce se regăsesc în legislaţia în vigoare, prin urmare fiind o dispoziţie ce se aplică pentru viitor. 11. Cu referire la caracterul previzibil al dispoziţiilor ce privesc neacordarea ajutoarelor se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, prin care s-a statuat că persoanele care se pensionează se supun dispoziţiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum, precum şi dispoziţiile art. 66 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora prelungirea suspendării ori modificarea sau abrogarea actului normativ ori a dispoziţiei suspendate poate face obiectul unui act normativ sau al unei dispoziţii exprese, cu aplicare de la data expirării suspendării. 12. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Tribunalul Buzău - Secţia I civilă - Completul specializat în litigii de muncă şi asiguri sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că norma criticată este una cu caracter general, ce se referă la toate categoriile de ajutoare şi nu înlătură de la aplicare dreptul instituit prin art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 284/2010, întrucât acest din urmă act normativ nu mai era în vigoare la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, fiind anterior abrogat, prin Legea-cadru nr. 153/2017. 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 41 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, care au următorul cuprins: „(1) În perioada 2019-2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.“ 17. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) referitoare la statul de drept şi la principiul legalităţii, în componenta sa privind calitatea legii. 18. Analizând motivarea excepţiei, prin care se susţine, în esenţă, faptul că textul de lege criticat înlătură de la aplicare o dispoziţie legală care era abrogată expres, anterior acestui moment, Curtea reţine că prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate dispun cu titlu general, pentru viitor, cu privire la suspendarea acordării ajutoarelor sau, după caz, a indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, în perioada 2019-2021. Curtea reţine că ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a fost determinată de neacordarea ajutorului cuvenit personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare la trecerea în rezervă cu drept de pensie, în temeiul art. 20 alin. (1) şi (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, potrivit cărora, la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, pentru activitatea depusă, în funcţie de vechimea efectivă ca militar, poliţist, funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personal civil în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu solda funcţiei de bază, respectiv salariul funcţiei de bază avută/avut în luna schimbării poziţiei de activitate, respectiv de un ajutor egal cu două solde ale funcţiei de bază, respectiv cu două salarii ale funcţiei de bază. Pe fondul cauzei, acţiunea a fost respinsă ca prematur introdusă, dat fiind faptul că cererea de chemare în judecată a fost formulată în perioada de suspendare a dreptului la acordarea ajutoarelor prevăzute de art. 20 din Legea-cadru nr. 284/2010. 19. Curtea reţine că exerciţiul dreptului la acordarea ajutoarelor prevăzute de art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 a fost suspendat prin prevederi legale succesive, începând cu anul 2011 şi până în anul 2017 inclusiv, iar, ulterior, prin art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, a fost abrogată în mod expres Legea-cadru nr. 284/2010, fără ca drepturile de natura celor reglementate prin art. 20 alin. (1) şi (2) din acest din urmă act normativ să mai fie instituite prin legea nouă. Or, în contextul abrogării Legii-cadru nr. 284/2010 prin Legea-cadru nr. 153/2017, care nu mai stabileşte asemenea drepturi, legiuitorul optând pentru încetarea acordării, pentru viitor, a acestora, în cauză se pune problema aplicabilităţii în cauză a prevederilor art. 41 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, care suspendă, pentru perioada 2019-2021, acordarea unor ajutoare sau, după caz, indemnizaţii la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. Textul de lege criticat nu are în vedere drepturile instituite prin Legea-cadru nr. 284/2010, aplicabilă, potrivit principiului tempus regit actum, litigiului în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate. De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale (a se vedea Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, paragrafele 25 şi 26), persoanele care se pensionează se supun dispoziţiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. 20. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că legătura cu soluţionarea cauzei „presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului“ (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 179 din 1 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 3 iunie 2014, paragraful 23, Decizia nr. 540 din 15 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 30 decembrie 2014, paragraful 26, sau Decizia nr. 376 din 26 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 7 august 2015, paragraful 26). Din acest punct de vedere, prevederile art. 41 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, care suspendă pentru viitor, respectiv în perioada 2019-2021, acordarea unor drepturi de natura ajutoarelor sau indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, nu sunt aplicabile cauzei deduse soluţionării instanţei judecătoreşti, în condiţiile în care s-a solicitat acordarea unor drepturi de aceeaşi natură, instituite prin Legea-cadru nr. 284/2010 şi abrogate expres prin Legea-cadru nr. 153/2017. 21. Totodată, Curtea mai reţine că, în jurisprudenţa sa, a reţinut că aspectele ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii de către autorităţile publice abilitate şi instanţele judecătoreşti excedează competenţei sale, deoarece nu constituie veritabile critici de neconstituţionalitate, în sensul dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cărora Curtea Constituţională asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor şi hotărârilor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei (Decizia nr. 109 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 27 mai 2021, paragraful 14). 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Vasile Cotoc şi Lica Cotoc în Dosarul nr. 1.930/89/2017 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, de Dorel Sorin Kiss în Dosarul nr. 395/117/2019 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi, respectiv, de Marian Potîrniche în Dosarul nr. 584/114/2019 al Tribunalului Buzău - Secţia I civilă - Completul specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi, respectiv, Tribunalului Buzău - Secţia I civilă - Completul specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 noiembrie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
